Mm techreport

Reabilitarea calității terenurilor

Beneficiile utilizării nămolului în reabilitarea calității terenurilor abandonate și degradate sunt cunoscute și aplicări masive de nămol sunt necesare pentru a se obține o vegetație durabilă pe asemenea zone, caracterizate în general prin lipsa stratului superficial de sol util. Acest domeniu are un potențial strategic pentru SEAU din România, deoarece multe SEAU au stocuri istorice importante de nămol care pot fi înlăturate într-o perioadă scurtă în arealele de reabilitare a calității terenurilor.

Tipurile de terenuri a căror calitate trebuie reabilitată sunt de obicei: fostele zone industriale, depozitele de deșeuri miniere, carierele și gropile de gunoi închise. În România există o mulțime de asemenea zone, moșteniri ale trecutului industrial, zone care trebuie reabilitate pentru a controla poluarea și pentru a restabili calitatea mediului natural Industriile extractive care sunt în funcțiune precum și operațiile de gestionare a deșeurilor au obligația legală de a reface terenurile atunci când activitățile încetează.

Odată cu restructurarea industriei miniere (HG no. 615/2004), S.C. CONVERSMIN S.A. a devenit autoritatea contractantă pentru reabilitarea majorității minelor care au fost închise. Multe din acestea au lăsat ca moștenire zone poluate. Fonduri limitate sunt destinate asigurării siguranței iazurilor de decantare (77 identificate), cu precădere cele care pot genera poluare transfrontalieră (cerință a Tratatului de Aderare la UE) precum și tratării scurgerilor miniere înalt poluate.

Reabilitarea unor suprafețe întinse de depozite pentru reziduurile miniere este o prioritate redusă pentru că sunt afectate fonduri limitate în acest scop. Există 675 de depozite de deșeuri miniere, amplasate în 21 de județe, ocupând o suprafață totală de 9.260 ha (Tabelul 3.8). Aproape jumătate din acestea (48%) sunt depozite ale complexelor energetice (CET) din județul Gorj, 45% sunt depozite de reziduuri ale minelor de cărbuni (139 în 13 județe), 5% depozite ale minelor de minereuri complexe (425 în 12 județe) și 2% sunt depozite de reziduuri ale minelor de minereu radioactiv (86 în 8 județe).

Aceste situri reprezintă un potențial semnificativ pentru utilizarea nămolului. Dacă întreaga suprafață ocupată de depozitele de reziduuri miniere ar fi reabilitată prin aplicarea a 50 t SU/ha de nămol, cantitatea necesară de nămol ar fi egală cu producția anuală de nămol din România. Totuși, valorificare acestui potențial depinde de fondurile care au început a fi alocate pentru reabilitarea terenurilor în cauză. De asemenea, utilizarea nămolului în acest scop este o oportunitate care apare o singură dată și presupune folosirea unor mari cantități de nămol acumulat în acele SEAU care sunt amplasate la distanță de transport economică.

Tabelul 3.11: Suprafața, volumul și numărul de depozite de reziduuri miniere pe județe