Mm techreport
Yüklə 2,59 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Anul așteptat al închiderii Stație de compostare
- Parametrul UM
- Valori limită maxime OM 344/2004 Concentrații medii ponderate
- Sud-Est Sud Sud-Vest
- România Conținutul median
O optiune avuta in vedere si implementata de o serie de operatori de apa uzata o reprezinta construirea unor depozite de deseuri dedicate evacuarii namolului. Din punct de vedere practic, aceasta reprezinta o optiune destul de atractiva intrucat ii ofera operatorului o varianta sigura de depozitare a namolului, la un pret cunoscut. Costurile de evacuare pot fi reduse daca locatia se afla in vecinatatea statiei de epurare.Totusi, constructia unui depozit de deseuri presupune costuri de investitii si trebuie realizata la aceleasi standarde precum deseurile periculoase. De asemena, nu reprezinta o optiune durabila avand in vedere ca maxima sa capacitate consta maxima umplere a sa. Este nevoie de alte mijloace de alternative de utilizare sau evacuare a namolului. Mai mult, aceasta optiune este contrara celor propuse de CE si a masurilor guvernamentale de a reduce evacuarea deseurilor organice. Astfel, metoda de utilizare a depozitului o singura este importanta pentru operatori ca si optiune pe termen scurt unde nu exista alte optiuni fezabile (ex. namolul este contaminat sau nu exista depozit de deseuri solide municipal in apropiere) pentru oferi timpul necesar de a se reduce poluantii din namol (controlul efluentilor industriali) si a se dezvolta metode durabile de depozitare (utiizarea pe terenuri, recuperarea de energie). Calitatea nămoluluiCalitatea nămolului este un factor important pentru a stabili opțiunile fezabile de gestionare a nămolului, mai ales cele privind utilizarea în agricultură, domeniu pentru care calitatea nămolului trebuie să corespundă unor limite stricte ale concentrațiilor în metale grele (OM 344/2004). Datele despre calitatea nămolului de epurare din România sunt limitate și incomplete și din acest motiv, consultantul a realizat un studiu asupra calității nămolului în 73 SEAU (50% din cele în funcțiune2. Date privind calitatea nămolului au fost de asemenea colectate din răspunsurile operatorilor regionali de apă la chestionare. Rezultatele analitice ale studiului sunt prezentate sintetic în Tabelul 3.10, care conține concentrațiile medii din fiecare regiune sau la nivel național, ponderate cu cantitățile de nămol produse de fiecare SEAU, pentru a diminua influența posibilă a stațiilor mici. Tabelul cuprinde și datele mediane la nivel național (neponderate) și informația limitată primită direct de la operatorii regionali. Referitor la controlul (eliminarea sau reducerea la nivelele acceptate din punct de vedere stiintific si international) riscurilor legate de contaminarea namolului si a lantului alimentar, OM 344/2004 stabileste standardele de calitate ale namolului si ale solului pentru a se asigura protectia lantului alimentar. Premisa de la care s-a pornit in elaborarea strategiei este aceea ca odata cu aplicarea namolului pe terenurile agricole sunt respectate reglementarile in vigoare. Tabelul 3.13: Calitatea medie a nămolului pe regiuni (ponderată cu producțiile de nămol) bazată pe studiul efectuat de consultant și a informației de la operatorii regionali (2010)
Evaluarea calității nămolului din SEAU a evidențiat că >90% din stațiile analizate au concentrații ale principalelor metale grele (de pildă metalele grele ale căror concentrații limită sunt impuse de Directiva UE și care de asemenea sunt limitate de standardele de calitate a solurilor) mai mici decât cele maxime permise de OM 344/2004. Pe de altă parte, doar 51% din SEAU se încadrează în limitele admise pentru As și numai 20% respectă limitele PAH. Acest model este regăsit în valorile medii ponderate pe regiuni, care se încadrează în toți parametrii, cu excepția As în patru regiuni și a PAH în toate regiunile. Datele pun în evidență diferențe interesante între calitatea generală a nămolului din diferite regiuni din punctul de vedere al încărcării cu metale grele și poluanți organici, mai mare în regiunile Centru și Nord-Vest, regiuni în care perspectivele utilizării nămolului în agricultură sunt cele mai reduse. Este important de subliniat că datele studiului sunt bazate pe o singură campanie de eșantionare și este nevoie de utilizarea unor analize repetate, pe o perioadă extinsă pentru a conchide o interpretare statistică consistentă a calității nămolului. Ca urmare, rezultatele prezentate trebuie privite cu anumită rezervă, dar oferă totuși un model potențial al calității nămolului de epurare și al adecvării acestuia la utilizarea în agricultură, în conformitate cu un regim reglementat. Dacă nămolul are unul sau mai mulți parametri care nu se încadrează sistematic în standardele de calitate, el va trebui să fie folosit sau înlăturat pe altă cale și trebuie efectuate în același timp investigații și luate măsuri adecvate pentru a controla sursele de poluare. Este de presupus că, pe termen lung, tot nămolul va îndeplini standardele de calitate pentru a fi folosit în agricultură. Totuși, atunci când este evident că nămolul din multe SEAU continuă să nu se încadreze într-un anumit parametru standard, se poate pune întrebarea dacă nu cumva limita impusă nu este exagerată și nu ar trebuie reevaluată. Pornind de la datele existente, concentrațiile de As și PAH din România au u nivel înalt de neîncadrare în standarde și cele prezentate mai sus pot fi un argument tehnic pentru a afirma că actualele valori limită sunt prea precaute, deoarece riscul maxim al acestor parametri privește pășunatul, or OM 344/2004 interzice utilizarea nămolului pe pășuni. Conform datelor foarte limitate primite de la OR referitoare la analiza nămolului de tratare a ape3, concentrațiile de substanțe nutritive, metale grele și poluanți organici variază foarte mult și pot fi trase doar concluzii provizorii. Conținutul în nutrienți și substanțe solide volatile este foarte mic și, prin urmare, dacă nămolul este aplicat pe trenurile agricole, nu există nici un beneficiu măsurabil. Concentrațiile de metale grele din nămol sunt semnificative și nu tot nămolul corespunde standardelor de utilizare în agricultură a nămolului de epurare. Arsenicul pare a fi cel mai restrictiv element deoarece numai 33% din nămolul de tratare a apei îndeplinește standardele pentru nămolul de epurare (situație similară de altfel cu cea a nămolului de epurare). Mai mult, concentrațiile medii sau mediane ale unor metale grele și ale unor poluați organici sunt mai mari decât cele existente în nămolul de epurare.
Yüklə 2,59 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||