Mm techreport

2.3Cadrul politic, legal si institutional

Nămolul este clasificat în mod oficial ca şi deşeu însă în conformitate cu ierarhia gestionării deşeurilor, politica acceptată este de a utiliza nămolul în mod benefic ori de câte ori este fezabil, fie ca şi fertilizator organic pe terenuri, fie ca şi sursă de energie recuperată prin combustie. Există un număr mare de directive şi reglemetări ale CE cu implicaţii directe sau indirete asupra gestionării nămolului ce au fost transpuse în legislaţia românească.

Utilizarea nămolului în agricultură este privită ca fiind una dintre cele mai durabile opţiuni de gestionare a nămolului însă preferinţa pentru agricultură este reiterată în legislaţia CE (Directiva 91/271/EEC si Directiva 86/286/EEC) dat fiind faptul că standardul de calitate al nămolului îndeplineşte anumite cerinţe iar utilizarea sa este coontrolată şi monitorizată pentru a minimiza potenţialul impact asupra mediului şi al sănătăţii umane. Legislaţia principală în România în acest sens este MO 344/2004 ce transpune directiva CE 86/278/CEE pentru protecţia mediului şi în special a solului, atunci când nămolul este utilizat în agricultură.

Utilizarea nămolului în agricultură presupune tratarea acestuia iar metoda cea mai preferată este fermentarea anaerobă. Acest process nu doar strabilizează gazul reducându-i mirosul şi elemenetele patogene ci se produce şi biogazul ce poate fi utilizat ca şi sursă de căldură şi energie în cadrul staţiei de epurare, reducandu-se astfel cererea de energie pentru staţia de epurare precum şi amprenta decarbon a staţiei de epurare. Controlul poluanţilor (a metalelor grele şi a micro-poluanţilor organici) în nămol este important pentru a se asigura conformarea calităţii nămolului cu OM 344/2004. În consecinţă, intrarea în vigoare a standardelor de calitate pentru apele uzate industrial descărcate în canalizare este crucială cu toate că elementele poluante din nămol nu vor fi eliminate complet datorită diferitelor surse existente (fecale umane, materiale utilizate la lucrările de reparaţii a conductelor, produse de ordin domestic etc.)

Anterior aplicării nămolului, terenul agricol trebuie evaluat din punct de vedere al pretabilităţii sale şi al conformării cu OM 344/2004 (şi cu alte legislaţii referitoare la protecţia resurselor de apă). Emiterea permisului de aplicare a nămolului pe terenurile agricole presupune implicarea OSPA, Direcţia judeţeană ppentru agricultură şi Agenţiile locale pentru protecţia mediului.

Dintre toate opţiunile existente pentru valorificarea nămolului, utilizarea sa în agricultură este cea mai plauzibilă atât din punct de vedere tehnic, logistic cât şi instituţional şi de aceea i s-a acordat atenţia maximă în elaborarea strategiei naţionale de gestionare a nămolurilor de epurare în România. Prin copmparaţie, celelalte opţiuni de utilizare sau eliminare a nămolului sunt relativ simple din punct de vedere instituţional şi operaţional cât şi din perspectiva operatorului staţiei de epurare deoarece este necesară doar transportarea nămolului către o parte terţă ce îşi va asuma responsabilitatea ulterioară a gestionării nămolului. Asemenea facilităţi presupun co-procesarea nămolului în fabricile de ciment, compostarea nămolului cu deşeurile solide sau evacuarea nămolului în depozitele de deşeuri solide.

Eliminarea nămolului în depozitele de deşeuri este privită ca şi opţiune ultimă, legislaţia CE restricţionează progresiv depozitarea deşeurilor organice. Noua legislaţie a deşeurilor în România stabileşte un obiectiv ce presupune reducerea cu 50% a eliminării deşeurilor în depozitele de deşeuri până în 2020, aspect ce va avea influenţă asupra costurilor depozitării nămolului în depozitele de deşeuri¹.

Există o serie de legi şi normative ce vizează o serie de aspecte legate de gestionarea nămolului ce sunt dificil a fi respectate şi inhibă oarecum dezvoltarea şi implementarea unei gestiuni eficiente a nămolului. Ea mai importanta lege o constituie OM nr. 344/08/2004 ce reflect responsabilitatea comună a MMP şi a MADR. În tabelul 2.9 de mai jos sunt expuse succint concluziile cu privire la analiza situaţiei existente şi a potenţialelor teme de ordin legislativ ce necesită îmbunătăţire în ceea ce priveşte gestionarea nămolurilor.

Tabelul 2.10: Recomandari din punct de vedere legislative

Masura de imbunatatire	Responsabil	Lege
Dezvoltarea unui “Cod de bune practici in vederea valorificarii namolurilor’”	MMP	-
Definirea unei autoritatii competente, responsabile pentru toate aspectele legate de managementul namolurilor	MMP	-
Revizuirea standardelor de calitate prevazut in OM 344/2004.	MMP	OM Nr.344/708/2004
Simplificarea procedurilor de autorizare si monitorizare	MMP	OM Nr.344/708/2004
Obligatia operatorilor serviciilor de alimentare cu apa si canalizare de a demonstra ca activitatile de gestionare a namolurilor nu pericliteaza mediului, atunci cand legislatia in vigoare nu prezinta standarde sau cerinte specific	MMP	OM Nr.344/708/2004
Definirea namolurilor de epurare ca un produs secundar al proceselor de epurare a apelor uzate in legislatia privind utilitatile publice	MAI	Legea 51/2006, Legea 241/2006 si legile/normele subsecvente
Extinderea sistemelor de asigurare a calitatii ale operatorilor de apa si ape uzate si la procesele de producere a namolurilor	MAI/ ANRSC	Conditii de licentiere
Crearea unor fonduri de garantare sau a unui sistem de asigurari, pentru a acoperi pierderile, pagubele sau alte costuri care pot rezulta din pagube neprevazute pentru soluri sau recolte datorate utilizarii namolurilor in agricultura	Guvernul RO	-
Crearea unei organizatii nationale de certificare pentru namolurile utilizate in agricultura	MMP	-
Dezvoltarea unui sistem de etichete de calitate pentru namolurile utilizate in agricultura	MMP	-
Stabilirea unui sistem unic de monitorizare si raportare	MMP /ANPM/ANAR	-
Facilitarea autorizarii integrate de mediu pentru centralele termice pe carbine	MMP	OUG 52/2005 si legislatia conexa

Tabelul de mai jos cuprinde recomandările necesare ooptimizării cadrului instituţional:

Tabelul 2.11: Recomandari de ordin institutional

Masura de imbunatatire	Responsabil
Definirea clara a rolurilor institutionale si evitarea responsabilitatilor comune privind managementul namolurilor	Guvernul RO
Definirea responsabilitatilor institutionale ale MADR si ale organizatiilor sale subordonate, in facilitarea dezvoltarii si implementarii utilizarii namolurilor in agricultura	Guvernul RO
Definirea obligatiei autoritatilor statului (sustinute de finantare adecvata), de a dezvolta cercetari asupra efectelor utilizarii namolurilor in agricultura (si a altor utilizari)	Guvernul RO
Adoptarea Strategiei Nationale de Gestionare a Namolurilor si includerea implementarii ei ca si un obiectiv pentru noul POS Mediu - perioada de programare UE (2014 – 2020)	Guvernul RO /MMP/MADR
Alocarea de fonduri pentru pregatirea Aplicatiilor pentru finantare din CF a facilitatilor de management a namolurilor pentru perioada de programare a UE 2014 – 2020	MMP
Imbunatatirea bazei nationale de date privind managementul namolurilor	MMP/ANPM/ANAR
Asigurarea ca industriile, conform necesitatilor, au pre-epurare instalata si ca aceasta este operata in mod adecvat	MMP/ANPM/GNM
Analizarea daca penalitatile pentru industrii pentru neconformare sunt suficient de mari (d.p.d.v financiar si a retragerii autorizatiei de functionare) si cresterea lor dupa caz	GNM
Revizuirea, dupa caz, a procedurilor si structurii de avizare/stabilire/actualizare a tarifelor	ANRSC
Asigurarea protejarii si imbunatatirii calitatii namolurilor, prin impunerea riguroasa a standardelor de calitate pentru deversarile de ape uzate industriale in canalizare (NTPA 002)	Operatori de apa si apa uzata
Includerea in contractele de delegare a aspectelor de management al namolurilor, printre care: obligatii si responsabilitati pentru operatori si ADI, introducerea costurilor primare pentru tratarea namolului si utilizarea benefica / eliminarea acestuia ca parte a tarifului; impunerea unor cerinte pentru ca utilizatorii serviciilor sa nu elimine substante toxice, grasimi, uleiuri, etc in sistemul de canalizare a apelor uzate orasenesti	Autoritati locale/ADI

Figura 2.1 ilustreaza relatiile institutionale ale ministerelor cheie si ale organizatiilor din subordinea acestora care au responsabilitati legate de aspecte ale gestionarii namolului.

Figura 2.1: Cadrul legal si institutional privind gestionarea namolului (dupa implementarea HG 1609/2009)

Nota: dupa implementarea HG 1609/2009 privind infiintarea camerelor agricole judetene, aflate in subordinea Agentiei Nationale de Consultanta Agricola