Mm techreport

2.6Strategia de gestionare a namolurilor – Ipoteze si estimari de costuri

2.6.1Ipoteze si criterii

Strategia de gestionare a namolurilor are la baza cea mai buna si practicabila optiune pentru protejarea mediului inconjurator (BPEO) in ceea ce priveste tratarea namolului, valorificarea si eliminarea acestuia in Romania, atat la nivel regional cat si national.

Principiul fundamental adoptat în dezvoltarea strategiilor de gestionare a nămolului la nivel național și regional este de a asigura, cât mai mult cu putință, că nămolul este utilizat cu efecte benefice ca fertilizator organic sau ca sursă de energie recuperată. Eliminarea în depozite ecologice de deșeuri este considerată drept ultima soluție atunci când nu există nici o altă posibilitate viabilă din punct de vedere de mediu și economic. Se acceptă totuși că eliminarea temporară poate fi necesară pentru o perioadă de tranziție până când operatorii de apă și apă uzată pun la punct sistemul de valorificare a nămolului.

Ipotezele utilizate in elaborarea strategiilor de gestionare a namolurilor au fost facute tinand cont de:

• 
  Producerea si tratarea namolului
  
• 
  Utilizarea namolului in agricultura
  
• 
  Alte optiuni de valorificare a namolului pe terenuri
  
• 
  Recuperare de energie
  
• 
  Eliminare in depozitul de deseuri
  
• 
  Alte chestiuni generale.
  

In vederea evaluarii optiunilor de gestionare a namolului au fost adoptate urmatoarele criterii:

• 
  Optiuni ce maximizeaza utilizarea namolului in agricultura si recupereaza energie acolo unde se doreste, reducand totodata eliminarea namolului in depozitele de deseuri.
  
• 
  Utilizarea namolului in agricultura reprezinta cea mai complexa optiune. Zonele de teren necesare aplicarii namolului sunt calculate avand la baza urmatoarele:
  
  • 
    Rata maxima de aplicare a namolului de 5 t s.u./ha
    
  • 
    Cantitatea maxima de azot permisa este 170 kg N/ha pe an in zonele vulnerabile la nitrati.
    
  • 
    un program durabil de utilizare a namolului in agricultura poate fi stabilit acolo unde:
    
    • 
      ≤10% din terenul agricol adecvat aplicării nămolului este necesar pentru a folosi întreaga producție de nămol din județ
      
    • 
      terenurile potențial adecvate folosirii nămolului în agricultură din județ reprezintă ≥10% dar ≤25% din suprafața terenului agricol, se consideră că un program durabil de utilizare a nămolului în agricultură poate fi stabilit pentru acea proporție maximă a nămolului produs care corespunde folosirii pe terenurile reprezentând ≤10% din suprafața agricolă a județului.
      
  • 
    fiecare operator de ape uzate își va stabili propria ”bancă de terenuri” din interiorul arealului său geografic
    
  • 
    un program durabil de utilizare a nămolului de epurare în agricultură va fi dezvoltat până în 2019 (este necesara o perioada de timp pana se va dezvolta o “piata” de valorificare a namolului).
    
• 
  Se consideră că sunt necesari mai mulți ani pentru dezvoltarea completă a ”pieței” folosirii nămolului în agricultură și că, până atunci, nămolul suplimentar poate fi depozitat în depozitele ecologice autorizate de deșeuri.
  
• 
  Utilizarea namolului in agricultura va inlocui gradul depozitare în perioada 2012 – 2019;
  
• 
  Producția de nămol în exces față de cea care poate fi folosită în agricultură si in fabricile de ciment (in cazul in care costurile sunt mai mici decat cele pentru eliminarea la depozitul de deseuri) va fi eliminata la depozitul municipal de deseuri până la sfarsitul anului 2019.
  
• 
  Utilizarea namolului pentru recuperarea energiei se va face acolo unde este fezabil (tehnic si economic), insa nu va fi adoptata la scara larga pana in 2020, deoarece
  
  • 
    Costurile eliminarii la depozitele de deseuri (transportul si “gate fees”) sunt mai mici fata de cele pentru coprocesarea in fabricile de ciment;
    
  • 
    Este nevoie de timp pentru proiectarea si construirea incineratoarelor;
    
  • 
    Este nevoie de timp pentru ca statiile de epurare sa atinga standardul de calitate al namolului in vederea utilizarii in recuperarea de energie.
    
• 
  S-a propus construirea a patru incineratoare (Bucuresti – Ilfov (statia de epurare de la Glina se afla in faza a doua de executie²), Bacau, Cluj si Caras Severin).
  

Anumite aspecte prezentate mai sus pot parea contrare principiilor ierarhiei de management a deseurilor, insa conform procedurilor de selectie a celei mai bune optiuni practicabile din punct de vedere al mediului (BPEO), realitatea economica va face necesara subventionarea din partea guvernului a activitatii operatorilor pentru a acoperi costurile suplimentare rezultate din implementarea ierarhiei de management a deseurilor, cel putin pe termen scurt, pentru a evita cresterea tarifelor pana la un nivel nesuportatbil de catre populatie. Eliminarea namolului la depozitul de deseuri va deveni din ce in ce mai scumpa si mai dificila (in principiu pana in anul 2010), deoarece guvernul va trebui sa implementeze masuri pentru respectarea obiectivelor de reciclare si a restrictiilor privind eliminarea deseurilor organice. Aceste obiective vor avea ca rezultat cresterea costurilor de eliminare si va face mult mai atractive alte optiuni, inclusiv coprocesarea namolului in fabrici de ciment (se presupune ca aproximativ 30% din cantitatea de namol va putea fi folosita in fabricile de ciment pana in anul 2020, insa in realitate acest procent poate diferi, in functie de deciziile luate de operatori SEAU privind utilizarea/valorificarea/eliminarea namolurilor).

Atunci cand eliminarea la depozitul de deseuri va deveni mult prea costisitoare pentru operatorii SEAU, optiunea de coprocesare in fabricile de ciment va fi mult mai atractiva pentru operatorii SEAU care nu pot folosi namolul in agricultura.

Figura 2.2. prezinta factorii cu impact asupra soluțiilor (rutelor) de utilizare/eliminare a nămolului, cantitățile și costurile diferitelor opțiuni de gestionare a nămolului.

Figura 2.2: Diagrama pentru stabilirea soluțiilor viabile de utilizare/valorificare/eliminare a nămolului

In vederea planificarii si implementarii viitoarelor proiecte necesare imbunatatirii tratarii namolului, selectarii si dezvoltarii unei utilizarii optime la nivel local (ex. statii de epurare specific si unitati de tratare a namolului la nivel central) este necesara o analiza mai detaliata de catre Operatori a oportunitatilor si constrangerilor la nivel local.

Ca si baza practica in vederea prezentarii strategiei de gestionare a namolurilor, s-a abordat impartirea pe cele 8 regiuni de dezvoltare asa cum este ilustratata mai jos:

• 
  OI Bacău pentru regiune Nord-Est
  
• 
  OI Galaţi pentru regiunea Sud-Est
  
• 
  OI Piteşti pentru regiunea Sud-Muntenia
  
• 
  OI Craiova pentru regiunea Sud-Vest
  
• 
  OI Timisoara pentru regiunea de Vest
  
• 
  OI Cluj-Napoca pentru regiunea Nord-Vest
  
• 
  OI Sibiu pentru regiunea Centrala
  
• 
  OI Bucuresti pentru regiunea Bucuresti-Ilfov.
  

Figura 2.3: Cele 8 regiuni de dezvoltare in Romania

Cheltuielile estimate de investiții precurm și de exploatare (Capex si Opex) rezultă din:

• 
  Diferitele soluții (opțiuni) de utilizare/valorificare/eliminare a nămolului – utilizarea în agricultură, co-procesarea în fabrici de ciment, combustia în incineratoare dedicate, eliminarea la depozitul de deseuri.
  
• 
  Tratamente suplimentare ale nămolului sau instalații de depozitare suplimentare necesare pentru a aplica diferitele opțiuni de utilizare/valorificare/eliminare a nămolului. Aceste instalații și tratamente suplimentare se adaugă la 1) instalațiilor existente în diferite SEAU și 2) investițiilor propuse în domeniul apelor uzare și al tratării nămolului de către studiile de fezabilitate pregătite pentru accesarea fondurilor de coeziune.
  

De asemenea, s-a realizat o estimare aproximativă a cheltuielilor de exploatare (Opex) pentru facilitățile de tratare a nămolului existente sau propuse deja (pentru fondurile de coeziune), pentru a avea o imagine a cheltuielilor de exploatare totale si utilizării/valorificare/eliminare nămolului din viitor.

Figura 2.4 prezintă harta României cu județele împărțite în funcție de ponderea terenului agricol adecvat utilizării nămolului. Sunt marcate de asemenea pe hartă amplasamentele fabricilor de ciment existente dar și ale viitoarelor incineratoare regionale (amplasamente fictive) folosite în estimarea costurilor derivate din diferitele opțiuni luate în considerare.

Figura 2.4: Disponibilitatea terenurilor adecvate utilizării nămolului în agricultură (2018) și amplasamentele recuperării de energie din nămol în România

Următoarele capitole prezintă opțiunile strategice de gestionare a nămolului la nivel dezvoltate de acest proiect pentru a constitui baza estimării costurilor necesare aplicării strategiei. Fiecare din capitolele care urmează descrie disponibilitatea potențială a terenului agricol adecvat aplicării nămolului precum și soluțiile identificate pe termen scurt/mediu (până în 2020) și pe termen lung. Cheltuielile de capital și cheltuielile de exploatare estimate pentru aceste opțiuni sunt redate și în formă grafică.

In general dar in functie de oportunitatile si constrangerile specifice fiecarei regiuni:

• 
  In zonele având suficient teren agricol adecvat utilizării nămolului, nămolul va merge inițial la depozitele de deșeuri, dar această eliminare se va reduce treptat prin înlocuirea cu utilizarea în agricultură, pe măsura dezvoltării acestei ”piețe”.
  
• 
  Se consideră că toate depozitările nămolului în depozite de deșeuri vor înceta în 2020 și din acest an nu va mai crește cererea de nămol pentru agricultură și, în consecință, surplusul va fi utilizat pentru recuperarea energiei. In realitate, valorificarea energetica prin co-procesare in fabricile de ciment poate fi implementata inainte de 2020, in functie de rezultatelestudiilor de fezabilitate realizate pentru fiecare caz specific si de deciziile luate de operatori SEAU privind utilizarea/valorificarea/eliminarea namolurilor.
  

Mai multe detalii privind productia de namol pe judele aferente fiecarei regiuni de dezvoltare pot fi gasite in partea a II-a a Strategiei de gestionare a namolurilor si anexele sale.

2.6.2Scenariul de baza al strategiei costurilor la nivel national si costurile estimate

Se ilustreaza mai jos, o prezentare succinta a costurilor la nivel national (capex si opex) in vederea implementarii strategiei la nivel national.

Tabelul 2.13 prezinta productia estimata de namol de epurare (dupa procesul de tratare a namolului de epurare) la nivel regional si national impreuna cu rutele de utilizare / valorificare/ eliminare propuse in stategia privind costurile de baza.

Tabelul 2.14 prezinta productia de namol estimata la finalul anului 2020 si ponderea terenurilor agricole necesare imprastierii namolului produs in fiecare regiune.

Tabelul 2.14: Distributia utilizarii namolului tratat in 2020 – pe regiuni. Scenariu de baza

Regiune	Productia namolului tratat ('000 t su/an)	Cantitati de namol utilizate / eliminate ('000 t su/an)			Cantitati de namol utilizate / eliminate (%)
		Agricultura	Incinerare	Ciment	Agricultura	Incinerare	Ciment
Nord-Est	69.3	44.9	8.2	16.2	65%	12%	23%
Sud-Est	63.5	63.5	0.0	0.0	100%	0%	0%
Sud	45.0	25.8	0.0	19.2	57%	0%	43%
Sud-Vest	31.2	15.6	6.1	9.5	50%	20%	30%
Vest	42.0	24.4	4.7	12.9	58%	11%	31%
Nord-Vest	52.2	10.3	13.9	27.9	20%	27%	54%
Centru	61.7	24.4	0.0	37.3	40%	0%	60%
Bucuresti-Ilfov	50.9	1.1	49.7	0.0	2%	98%	0%
National	415.6	209.9	82.7	123.0	50%	20%	30%

Valoarea estimata de 51% din cantitatea de namol folosita in agricultura la nivel national este considerata a fi o optiune realista si sustenabila pana in anul 2020, necesitand o suprafata de teren de 2.1% din totalul terenurilor agricole din Romania, fiind sustinuta si de abordarea BPEO si de ierarhia de management a deseurilor.

Tabelul 2.15: Productia de namol si cerintele privind terenul agricol, 2020 – scenariu de baza

Scenariul strategiei	Estimarea productiei de namol tratat pana la sfarsitul anului 2020	Produvtia de namol tratat utilizat in agricultura pana la sfarsitul anului 2018	Terenuri agricole pentru aplicarea namolului la 5 t su/an	terenuri agricole pretabile	Poderea terenurilor agricole pretabile necesare sau utilizate (la nivel national)
	(‘000 t su/an)	(‘000 t su/an)	(ha/an)	(Milioane ha)	(%)
Nord-Est	69.3	44.9	8,980	0.229	3.9
Sud-Est	63.5	63.5	12,700	0.694	1.8
Sud	45	25.8	5,160	0.696	0.7
Sud-Vest	31.2	15.6	3,120	0.146	2.1
Vest	42	24.4	4,880	0.110	4.4
Nord-Vest	52.2	10.3	2,060	0.026	7.9
Centru	61.7	24.3	4,860	0.058	8.4
Bucuresti-Ilfov	50.9	1.1*	220*	0.002	11.0*
National	415.6	209.9	41,980	1.961	2.1

* Procentul de namol in Ilfov.

Tabelele 2.15 si 2.16 prezinta valori estimate ale CAPEX si medii ale OPEX, respectiv pentru tratarea suplimentara si infrastructura de utilizare/valorificare/eliminare a namolului pe o perioada determinate (scurta, medie si pe termen lung).

Figurile 2.5, 2,6 si 2.7 ilustreaza productia de namol proiectata la nivel national pe baza optiunii de utilizare/eliminare a namolului pentru urmatoarea perioada si investitiile de capital necesare pentru a se atinge optiunile de utilizare/eliminare a namolului, OPEX total, inclusiv o estimare a OPEX-ului privind facilitatile existente si propuse privind tratarea namolului.

Tabelul 2.16: Proiectii Capex (inclusiv reabilitarea / înnoirea instalațiilor în 2040)¹

Scenariul	CAPEX pentru fiecare perioadă (M Lei) ^2
	Termen scurt (2012-14)	Termen mediu (2015-18)	Termen lung (2019-40)
Tratare suplimentara pre-utilizare/eliminare	500.1	768.9	1,350.2
Agricultura	97.7	150.2	263.7
Recuperarea energiei (Incinerator)	0.0	528.2	527.8
Altele	2.7	2.0	4.8
Total	600.5	1,449.3	2,146.6
Total cumulat	600.5	2,049.8	4,196.4

1)Se presupune că mare parte a echipamentelor construite în 2017 vor fi înlocuite în 2040

2) Include tratare suplimentară și utilizare / eliminare a nămolului la prețurile 2011

Nota: nu au fost prevazute cheltuieli de CAPEX pentru recuperarea energie (co-procesare) in fabricilor de ciment, deoarece se presupune ca investitiile suplimentare necesare vor fi realizate de detinatorii fabricilor si sunt integrate in taxele de admisie (gate fee) solicitate de fabricile de ciment pentru co-procesare.

Tabelul 2.17: Proiecții OPEX – cheltuieli de exploatare medii pe perioadă¹

Scenariul	OPEX anuale medii pe perioadă (M Lei /an) ^2
	Termen scurt (2012-14)	Termen mediu (2015-18)	Termen lung (2019-40)
Tratare suplimentara pre-utilizare/eliminare	39.4	120.1	200.1
Agricultura	3.9	21.3	47.2
Depozit de deseuri	108.9	167.9	0.0
Recuperare de energie (Ciment)	0.0	0.0	163.3
Recuperare de energie (Incinerator)	0.0	0.0	58.8
Altele	0.2	0.4	0.5
Total	152.3	309.7	469.9

1) Media pentru toți anii perioadei

2) Toate costurile în prețuri 2011

In tabelul 2.15 de mai sus, procesul de recuperare a energiei (prin co-procesarea namolului la fabricile de ciment) apare pe termen lung, in cadrul perioadei de planificare 2019 -2040 (insa nu incepe cu primul an, 2019). In fig. 2.5 de mai jos, co-procesarea namolului in fabricile de ciment ar aparea inanul 2020 (conform nivelului national de productie si valorificare a namolului asa cum a fost previzionat). In practica, anul in care co-procesarea namolului la fabricile de ciment ar putea aparea ar fi in jurul anului 2019, in functie de deciziile luate de catre operatori.

Figura 2.5: România – producția previzionată de nămol pe opțiuni de utilizare / eliminare (tSU/an)

Figura 2.6: România - Cheltuieli de investiții suplimentare pentru aplicarea opțiunilor de utilizare / eliminare

Figura 2.7: România - Cheltuieli de exploatare pentru tratarea și utilizarea / eliminarea nămolului

Tabelul 2.17 ilustrează schimbarea în fiecare regiune în parte a OPEX medii pe tonă de SU pentru fiecare rută de utilizare / eliminare.

Schimbările au loc atunci când în regiune se produce deplasarea de la un scenariu inițial (utilizare redusă a trenurilor agricole și eliminare ridicată în depozite de deșeuri) către un scenariu în care nămolul este utilizat atât în agricultură cât și pentru recuperarea energiei prin co-procesare in fabrici de ciment sau in incineratoare (cheltuieli de exploatare relativ mari).

Se poate trage concluzia din aceste date că nivelul ridicat al OPEX care ar putea rezulta din creșterea producției de nămol și din tranziția de la depozite de deșeuri către recuperarea de energie poate fi compensat prin creșterea proporției de nămol utilizat în agricultură.

Tabelul 2.18: OPEX medii pe t SU tratată în 2015 și 2020 – pe regiuni (lei/tSU și €/tSU)

Regiunea	Opex - 2015		Opex - 2020		Utilizare - 2015			Utilizare - 2020
	Lei/tSU	€/tSU	Lei/tSU	€/tSU	teren	depozit	EdD	teren	depozit	EdD
Nord Est	734	175	840	200	28%	72%	0%	65%	0%	35%
Sud Est	789	188	579	138	39%	61%	0%	100%	0%	0%
Sud	880	210	1,028	245	23%	77%	0%	57%	0%	43%
Sud Vest	877	209	988	235	21%	79%	0%	50%	0%	50%
Vest	746	178	809	193	24%	76%	0%	58%	0%	42%
Nord Vest	909	216	1,154	275	9%	89%	0%	19%	0%	79%
Centru	846	201	1,049	250	17%	83%	0%	39%	0%	61%
București-Ilfov	764	182	719	171	0%	100%	0%	2%	0%	98%
Nivel național	801	191	883	210	19%	81%	0%	51%	0%	49%

Detalii ulterioare cu privire la datele utilizate pentru proiectiile la nivel national si proiectiile pentru cele 8 regiuni de dezvoltare sunt prezentate in “Raportul privind costurile de implementare a strategiei”.