Drept comercial român lector Universitar Doctor: Ioana Nely Militaru



Yüklə 1,78 Mb.
səhifə10/17
tarix04.11.2017
ölçüsü1,78 Mb.
#30308
1   ...   6   7   8   9   10   11   12   13   ...   17

În pasivul patrimonial intră obligaţiile patrimoniale ale societăţii, denumite şi obligaţii sociale, care pot fi contractuale sau extracontractuale.

Referitor la bunurile aduse ca aport de asociaţi, devin proprietatea acesteia din momentul înmatriculării ei în registrul comerţului, afară de cazul în care s-a convenit altfel prin contractul de societate (art. 65 alin.1). În schimbul acestor bunuri asociaţii primesc părşi de interes, părţi sociale sau acţiuni, în funcţie de forma juridică a societăţii comerciale. Dacă asociatul întârzie să depunăaportul social, este răspunzător de daunele pricinuite, iar dacă aportul a fost stipulat în numerar, asociatul este obligat şi la plata dobânzilor legale din ziua în care trebuia să se facă vărsământul (art. 65 alin. 2).

Aportul asociaţilor la capitalul socal indiferent de obiectul său nu este purtător de dobândă (art. 68).

Bunurile dobândite de societate ulterior constituirii, sunt rezultat al înfăptuirii obiectului de activitate, respectiv al actelor sau faptelor de comerţ.

Bunurile societăţii pot face obiectul unor acte de dipoziţie încheiate de reprezentanţii societăţii în temeiul puterilor conferite prin actul constitutiv, sau prin hotărârile organelor statutre ale societăţii. Pentru aceste acte legea nu solicită o procură specială şi autentică în acest scop, chiar dacă actele de dispoziţie trebuie încheiate în formă autentică (art. 70 indice 1, din Legea nr. 31/1990)



Beneficiile nerepartizate sau profitul net al societăţii reprezintă scopul asociaţilor şi unul din elementele esenţiale ale contractului de societate.

O cotă parte din profit se plăteşte fiecărui asociat şi constituie dividend (art. 67 alin. 1), iar cel puţin 5% din acest profit, se va prelua, în fiecare an, pentru formarea fondului de rezervă, până ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social (art. 183 alin. 1).

Dividendele se distribuie asociaţilor proporţional cu cota de participare la capitalul social vărsat, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel (art. 67 alin. 2). Termenul de plată al dividendelor este stabilit de adunarea generală a asociaţilor, sau după caz, prin legile speciale, dar nu mai târziu de 6 luni de la data aprobării situaţiei financiare anuale aferente exerciţiului financiar încheiat. În caz de întârziere a plăţii dividendelor, societatea comercială va plăti daune- interese, la nivelul dobînzii legale, dacă prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării generale a acţionarilor care a aprobat situaţia financiară aferentă exerciţiului financiar încheiat nu s-a stabilit o dobândă mai mare.

Dividendele nu se vor putea distribui decât din profituri determinate potrivit legii (art. 67 alin. 3).

Dividendele care se plătesc cu încălcarea dispoziţiilor legale, se restituie, dacă societatea dovedeşte că asociaţii au cunoscut neregularitatea distribuirii sau trebuia să o cunoască, dat fiind împrejurările existente. În acest sens, legiuitorul prevede şi un drept de restituire a dividendelor, care se prescrie în termen de 3 ani de la data distribuirii lor

În cazul transmiterii acţiunilor prin cesiune, dividendele, care se cuvin după data transmiterii acţiunilor, aparţin asociatului, dacă părţile n-au convenit altfel. Deşi legea foloseşte expres ,,transmiterea acţiunilor,, considerăm că putem asimila acestei dispoziţii şi părţile sociale, dacă sunt îndeplinite condiţiie prevăzute în art. 202, ţinând cont de faptul că aceste prevederi fac parte din capitolul ,,Dispoziţii comune,,referitoare la toate formele juridice de societăţi comerciale .

Pe durata societăţii, creditorii asociatului pot să-şi exercite drepturile lor numai asupra părţii din beneficiile asociatului, după bilanţul contabil, iar după dizolvarea societăţii, asupra părţii ce i s-ar cuveni prin lichidare (art. 66 alin. 1) .

În timpul duratei societăţii creditorii asociatului pot popri părţile ce s-ar cuveni asociaţilor prin lichidare sau pot sechestra şi vinde acţiunile debitorului lor (art. 66 alin. 2).

▪►Fondul de rezervă. Dacă fondul de rezervă, după constituire, s-a micşorat din orice cauză, legea cere reconstituirea lui, tot prin preluarea a minimum 5% din profit, până la valoarea corespunzătoare plafonului legal, respectiv, la o cincime din capitalul social (art. 183 alin. 2).

În fondul de rezervă se include excedentul obţinut prin vânzarea acţiunilor la un curs mai mare decât valoarea lor nominală, dacă acest excedent nu este întrebuinşat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizărilor (art. 183 alin. 3).

Fondul de rezervă prevăzut la art. 183 este numit şi rezervă legală, are caracter obligatoriu. Legiuitorul nu arată destinaţia rezervei legale şi nici natura sa juridică. Literatura juridică însă, a precizat că ,,fondul de rezervă este destinat să umple pierderile de capital social şi să ajute societatea, în alte împrejurări grele:

-rezerva reprezintă ca şi capitalul, cazul general al creditorilor sociali;

-nu poate fi folosită decât la acoperirea golurilor capitalului social în anii deficitari, cu condiţia ca, îndată ce în exerciţiile finaniare ulterioare anilor deficitari se înregistrează beneficii, fondul de rezervă să fie completat, până la atingerea plafonului stabilit de lege (a cincea parte a capitalului social);

-nu poate fi folosită pentru distribuirea de dividende, în anii în care nu se înregistrează profit, ci pierderi, pentru că s-ar aduce atingere capitalului social;

-figurează în bilanţ la pasiv, pentru că are aceeaşi natură juridică ca şi capitalul social. Rezerva legală este o prelungire a capitalului social ;

-dacă asociaţii/acţionarii se retrag din societate au dreptul să ceară să fie calculată cota lor asupra întregului active social, cuprinzindu-se în acesta şi rezervele.

Raţiunea prevederii rezervei legale nu stă numai în tendinţa de ocrotire a acţionarilor (spre exemplu, în cazul pierderii capitalului social), ci şi în spiritual de protecţie a creditorilor, deoarece în societatea în care asociaţii au răspundere limitată la valoarea capitalului social, creditorii nu au altă garanţie decât existenţa reală a acestuia.

Alături de rezervele legale, actul constitutive poate să prevadă şi constituirea unor reserve denumite facultative.

Rezervele facultative nu fac parte din din capitalul social, ci din activul patrimonial. Ele sunt profituri raportate, mai precis, partea din profit nerepartizată sub formă de dividende, a căror împărţire a fost amânată pentru anii în care profitul nu este îndestulător. Destinaţia lor este hotărâtă de adunarea generală ,,fie pentru realizarea de investiţii, fie pentru desfăşurarea unor activităţi de marketing sau pentru acoperirea unor pierderi din activul patrimonial generate de împrejurări obiective care implică un risc.

▪►Administratorii societăţii comerciale.

Gestiunea curentă a societăţii comerciale de orice fel o asigură administrtorii. Potrivit art. 70 alin.1, adinistratorii pot face toate operaţiunile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al societăţii, afară de restricţiile arătate în actul constitutive. Ei sunt obligaţi să ia parte la toate adunările generale, la consiliile de administraţie şi la organele de conducere similare acestora (art. 70 alin. 2).

Obligaţiile şi răspunderea administratorilor sunt reglementate de dispoziţiile referitoare la contractul de mandat şi de cele special prevăzute în Legea 31/1990, art. 72.

Obligaţiile administratorilor :

-obligaţia de a participa la toate adunările societăţii, la consiliile de administraţie şi la organele de conducere statutare, adică sunt implicaţi în structura organizatorică a societăţii comerciale.

Structura organizatorică a societăţii comerciale, indiferent de forma juridică a acesteia, cuprinde fără distincţie :

a. organele reprezentate de voinţa a asociaţilor/acţionarilor, respectiv, de adunarea generală;

b. organele de gestiune curentă sau organele de administraţie ;

c. organele de control, sunt cenzorii sau auditorii .

- obligaţia pentru administratorii care reprezintă societatea de a nu transmite acest drept, cu excepţia situaţiei în care această facultate li s-a acordat în mod expres .În cazul nerespectării acestei interdicţii societatea poate pretinde de la cel substituit beneficiile rezultate din operaţiune. Îar dacă îşi substituie altă persoană fără dreptul de a o face, aministratorul răspunde în solidar cu persoana substituită pentru eventualele pagube produse societăţii.

Răspunderea administratorilor.

Administratorii sunt solidar răspunzători faţă de societate pentru (art. 73 alin.1):

a. realitatea vărsămintelor efectuate de asociaţi ;

b. existenţa reală a dividendelor plătite;

c. existenţa registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere ;

d. exacta îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale ;

e. stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea, actul constitutive le impun.

Persoanele care potrivit legii nu pot fi fondatori, nu pot fi nici administratori, directori, membri ai consiliului de supraveghere şi ai directoratului, cenzori asau auditori financiari, iar dacă au fost alese, sunt decăzute din drepturi (art. 73 indice 1 din Legea nr. 31/1990).



Obligaţiile societăţii în privinţa unor acte emise de aceasta .

Art. 74 alin. 1 prevede că în orice factură, ofertă, comandă, tarif, prospect şi alte documente întrebuinţate în comerţ care emană de la o societate comercială, trebuie să se menţioneze denumirea, forma juridică, sediul, şi codul unic de înregistrare.

De la această obligaţie sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevăzute de legislaţia în domeniu.

Va trebui să se menţioneze, de asemenea:

- pentru societatea cu răspundere limitată, capitalul social,

- iar, pentru societatea pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni, şi capitalul social din care cel efectiv vărsat potrivit ultimei situaţiei financiare anuale aprobate.

Prin itermediul menţiunilor cuprinse în actele societăţii, terţii iau cunoştinţă de elementele de identificare ale societăţii comerciale şi de garanţiile pe care societatea le oferă pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate.

Dacă societate deţine o pagină de internet proprie toate informaţiile precizate anterior vor trebui publicate şi pe pagina de internet a societăţii.


1.10.3 Reguli specifice referitoare la funcţionarea societăţilor comerciale
Aspectele specifice cu privire la funcţionarea societăţilor comerciale privesc menţiuni referitoare la asociaţi, în privinţa:

- aporturilor lor,

- a drepturilor, îndatoririlor şi răspunderilor lor în cadrul participării la structura organizatorică a societăţii, respectiv, în organele de conducere, de administraţie (gestiune ) şi de control.
A) Funcţionarea societăţilor în nume colectiv.
Aportul asociaţilor. Obiectul aportului nu cunoaşte nici o restricţie .Acesta poate fi, în bani, în natură, creanţe, în muncă.

Aporturile în bani sunt obligatorii, iar aporturile în natură sunt doar admise (art. 16 alin. 1 şi 2). Cînd aportul la capitalul social - aport în bani sau în natură (bunuri) - aparţine mai multor persoane, acestea sunt obligate solidar faţă de societate, fiind obligate să desemneze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor ce decurg din acest aport (art. 83).

În privinţa aportului în creanţe Legea nr. 31/1990 în art. 84 alin. 1 face precizarea că, asociatul care a depus, una sau mai multe creanţe nu este liberat de obligaţia de aportare cât timp societatea nu a obţinut de la debitorul cedat plata sumei pentru care au fost aduse. Următorul alineat ,,introduce o formă de garantare a creanţelor societăţii în nume colectiv,, ,în sensul că ,asociatul răspunde atât de suma datorată ,cu dobânda legală din ziua scadenţei creanţelor, cât şi de daunele provocate,dacă plata nu s-a putut obţine prin urmărirea debitorului cedat .

Prin faptul aportării în creanţe, asociatul dobândeşte calitatea de cedent, societatea în nume coleciv de cesionar, iar debitorul asociatului, de debitor cedat.



Prestaţiile în muncă sau în industrie pot fi aduse cu titlu de aport social, dar nu pot constitui aport la formarea sau la majorarea capitalului social (art.16 alin 5). În schimbul acestui aport asociaţii au dreptul să participe la împărţirea beneficiilor şi a activului social şi sunt obligaţi să participe la pierderi.

Drepturile_şi_îndatoririle_asociaţilor_în_cadrul_participării_acestora_la_structura_organizatorică_a_societăţii.'>Drepturile şi îndatoririle asociaţilor în cadrul participării acestora la structura organizatorică a societăţii.

▪Administraţia sau gestiunea societăţii. Administratorii.

Societatea în nume colectiv poate avea unul sau mai mulţi administratori aleşi de către asociaţii care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social, din rândul acestora, sau numiţi prin actul constitutiv.

Aceeaşi asociaţi care aleg administratorii, fixează şi puterile, durata însărcinării şi eventuala lor remuneraţie, afară numai dacă în actul constitutiv nu se prevede altfel.Revocarea administratorilor sau limitarea puterilor lor, se face cu aceeaşi majoritate cu care au fost aleşi, cu excepţia cazului în care au fost numiţi prin actul constitutiv.

Un administrator poate avea iniţiativa unei operaţiuni ce depăşeşte limitele operaţiunilor obişnuite comerţului pe care îl exercită societatea, numai dacă înştiinţează pe ceilalţi administratori, înainte de a o încheia. În caz contrar va răspunde individual pentru pierderile ce rezultă din această operaţiune.

Oricare administrator are dreptul să facă opoziţie referitor la operaţiunea respectivă, însă, în privinţa acesteia vor decide asociaţii care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social .Operaţiunea încheiată în contra opoziţiei făcute este valabilă faţă de terţii cărora nu li se va fi comunicat această opoziţie.

Dreptul de a reprezenta societatea aparţine fiecărui administrator, afară de stipulaţie contrară în actul constitutiv.

Administratorii pot lucra împreună sau separat.Dacă în actul constitutiv se prevede ca aceştia să lucreze împreună, decizia trebuie luată în unanimitate. Numai în caz de divergenţă între administratori, vor decide asociaţii care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social. Poate decide şi un singur administrator în lipsa celorlalţi, dar numai pentru actele urgente, a căror neîndeplinire ar cauza o pagubă mare societăţii.

Adunarea generală.

Organul suprem de conducere al societăţii este adunarea generală formată din toţi asociaţii. Este organul de deliberare şi decizie care exprimă voinţa socială hotărând în toate problemele esenţiale ale activităţii societăţii,inclusiv în numirea celorlalte organe ale acesteia : administratori şi cenzori .

Deoarece, în cazul societăţii în nume colectiv Legea 31/1990 nu instituţionalizează adunarea generală ca organ al societăţii, deciziile în privinţa tuturor problemelor referitoare la existenţa societăţii se iau de către asociaţi în temeiul regulilor care guvernează adunarea generală, în afara cazurilor în care aplicarea lor ar contraveni specificului acestei societăţi comerciale.

Drepturile asociaţilor societăţii în nume colectiv .

▪ au putere de decizie în ceea ce priveşte viaţa societăţii în nume colectiv :

- aleg administratorii, le fiează puterile, durata însărcinării, remuneraţia (art. 77 alin.1),

- revocă administratoriişi le limitează puterile (art. 77 alin.2),

-rezolvă divergenţele dintre administratori (art. 76 alin. 1),

-aprobă situaţia financiară anuală (art. 86).

▪ au dreptul să folosească fondurile societăţii numai în limita fixată pentru cheltuielile făcute sau pentru cele ce urmează să le facă în iteresul societăţii (art.81 alin.1). În caz contrar asociatul este răspunzător de sumele luate şi de daune .Actul constitutiv poate stipula că asociaţii pot lua din casa societăţii anumite sume pentru cheltuielile lor particulare (art.81 alin. 3);

▪ au dreptul la beneficii. Actul constitutive trebuie să prevadă printre clauzele sale ,,partea fiecărui asociat la beneficii ,,(art.7 pct.f). Asociaţii au dreptul la cota parte din profit –dividende-care se plăteşte proporţional cu cota de participare la capitalul social vărsat, dacă prin actul constitutive nu se prevede altfel;

▪ pot hotărî, în caz de dizolvare a societăţii, odată cu această operaţiune, şi modul de lichidare a societăţii, atunci când sunt de accord cu privire la repartizarea şi lichidarea patrimoniului societăţii şi când asigură stingerea pasivului sau regularizarea lui în acord cu creditorii (potrivit art. 235, decizia se ia cu cvorumul şi majoritatea prevăzută pentru modificarea actului constitutiv);

▪ în caz de lichidare asociaţii în societatea în nume colectiv sunt cei care îi numesc pe lichidatori ,dacă prin actul constitutive nu se prevede altfel (art.262 pct.1);

▪ după terminarea lichidării ,asociaţii au dreptul sa li se restituie din activul rămas valoarea aporturilor efectuate la constituirea societăţii (art.262 pct. 1);

▪ fiecare asociat are dreptul să efectueze controlul gestiunii societăţii .

Obligaţiile asociaţilor în societatea în nume colectiv :

▪ să aducă în societate bunurile ce formează obiectul aportului lor .

Din acest motiv, asociatul care întârzie să depună aportul social este raspunzător de daunele pricinuite, iar dacă aportul a fost stipulat în numerar, este obligat şi la plata dobânzilor legale din ziua în care trebuia să facă vărsământul(art.65 alin.2). Articolul 222 alin.1 prevede o sancţiune mai gravă pentru neîndeplinirea acestei oblgaţii,şi anume ,,asociatul care, pus în întârziere ,nu adduce aportul la care s-a obligat poate fi exclus din societate.

Când aportul la capitalul social aparţine mai multor persoane, cestea sunt obligate solidar faţă de societate şi trebuie să desemneze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor ce decurg din acest aport (art. 3).

Dacă aportul asociatului constă în una sau mai multe creanţe, cesta nu este liberat cât timp societatea nu a obţinut plata sumei pentru care au fost aduse (art.84 alin.1). Dacă plata nu s-a putut obţine prin urmărirea debitorului cedat, sociatul răspunde, pe lângă daunele pricinuite, de suma datorată plus dobânda legală din ziua scadenţei creanţelor (art.84 alin.2).

▪ să nu facă concurenţă societăţii – obligaţia de nonconcurenţă. Asociatul în societatea în nume colectiv

-nu poate avea calitatea de asociat într-o altă societate cu răspundere nelimitată, ncurentă, sau care are acelaşi obiect de activitate,

-nu poate să facă operaţiuni în contul lor sau al altora cu privire la acelaşi fel de comerţ sau într-unul asemănător, ără consimţământul celorlalţi asociaţi (art.82 alin 1).

Legea consideră că s-a dat consimţământul în privinţa lor, acă participarea la aceste operaţiuni a fost cunoscută de ceilalţi asociaţi sau operaţiunile fiind anterioare actului constituirii nu au fost interzise continuarea lor (art 82 alin 2).

Dacă se constată încălcarea acestor prevederi, societatea are dreptul:

- să decidă că operaţiunea s-a efectuat în contul ei,

- să ceară despăgubiri sau, şi cel mai grav

- să excludă pe asociat (art.82).

▪ de a nu folosi patrimoniul societăţii în interes personal.Asociatul nu are voie să întrebuinţeze capitalul, bunurile sau creditul societăţii în interes propriu sau în interesul altei persoane ,fără consimţământul scris al celorlalţi asociaţi .În caz contrar este obligat să restituie societăţii beneficiile ce au rezultat din aceasta şi să plătească despăgubiri pentru daunele cauzate. Asociatului i se poate fixa prin actul constitutiv o limită a cheltuielilor pe care le poate efectua di fondurile societăţii în interesul acesteia, altfel răspunde de sumele luate şi de daune. De asemenea, se poate stipula prin actul constitutiv posibilitatea, pentru asociat, de a lua din casa societăţii anumite sume pentru interes personal .

răspunderea asociaţilor pentru obligaţiile societăţii. Deşi, potrivit art. 3 alin.2, asociaţii în societatea în nume colectiv răspund nelimitat şi solidar pentru obligaţiile sociale, şi potrivit art.85 alin.1, pentru operaţiunile îndeplinite în numele societăţii de persoanele care o reprezintă, pentru obligaţiile societăţii răspunderea revine mai întâi societăţii.

Răspunderea asociaţilor pentru obligaţiile societăţii are caracter subsidiar ,deoarece,potrivit art.3 alin. 2, creditorii societăţii se vor îndrepta mai întâi împotriva acesteia pentru obligaţiile ei, şi numai dacă societatea nu le plăteşte în termen de cel mult 15 zile de la data punerii în întârziere, se vor putea îndrepta împotriva acestor asociaţi .

Asociaţii au beneficiu de discuţiune, asemănător celui prevăzut de codul civil, în favoarea fidejusorului, dacă sunt urmăriţi mai întâi de creditori. Beneficiu de discuţiune reprezintă posibilitatea pe care legea o conferă asociatului de a cere creditorului care a pornit executarea contra sa, să urmărească mai întâi bunurile societăţii (debitorului) şi numai în măsura în care nu şi-a acoperit integral creanţa să-l urmărească pe el. Răspunderea asociaţilor este o răspundere nelimitată şi solidară (art.85 alin.3):

-este nelimitată, fiindcă asociatul urmărit va răspunde pentru creanţa debitorului, cu toate bunurile sale, mobile şi imobile, prezente şi viitoare (art.718 Cod civil);

-este solidară, pentru că asociatul urmărit va răspunde pentru întreaga creanţă a creditorului, neputând invoca beneficiu de de diviziune.Astfel ,dacă sunt mai mulţi asociaţi, creditorul se poate adresa oricărui asociat pentru executarea integrală a obligaţiei datorate de toţi creditorului. Se caracterizează prin aceea că, datoria nu se divide între asociaţii societăţii.

Hotărârea judecătorească obţinută împotriva societăţii este opozabilă fiecărui asociat.

Cesiunea aportului de capital social

Cesiunea aportului de capital social este posibilă numai dacă a fost permisă prin actul constitutiv (art. 87 alin. 1).

În literatura juridică s-a arătat că aportul la capitalul social se poate cesiona ,,chiar în lipsa unei atare stipulaţii în actul constitutive, dacă există consimţământul tuturor celorlalţi asociaţi (…) dacă nu sunt afectate interesele lor. Deoarece Legea 31/1990, republicată şi modificată, nu reglementează condiţiile cesiunii, considerăm că acestei opreaţiuni îi sunt incidente dispoziţile generale ale cesiunii de creanţă din codul civil, respectiv dispoziţiile art. 1391-1398.

O condiţie specială impusă de caracterul intuitu personae al societăţii în nume colectiv este existenţa consimţământului asociaţilor, dat prin contractul de societate sau ulterior încheierii acestuia .Cesiunea aportului de capital social este un contract prin care cedentul –asociat se obligă în schimbul unui preţ să transmită partea sa de capital cesionarului.

Pentru ca operaţiunea să fie opozabilă terţilor trebuie îndeplinite următoarele formalităţi :

-contractul trebuie încheiat în formă autentică ;

-contractul de cesiune se înregistrează în registrul comerţului potrivit art. 21 din Legea 26/1990 republicată. Cesiunea îşi va produce efectele din ziua efectuării menţiunii privind acest act în registrul comerţului.

-cesiunea trebuie notificată societăţii (debitorul cedat).

Deşi cedentul nu mai are calitatea de asociat, ca urmare a efectuării cesiunii, Legea 31/1990 în art.8 alin 2 nu-l consideră liberat de ceea ce datorează societăţii din aportul său de capital .

Asociatul cedent rămâne obligat faşă de terţi pentru operaţiunile făcute de societate, până la dat înregistrării cesiunii în registrul comerţului (art.87 şi art 225 alin.1). Iar dacă la această dată sunt operaţiuni în curs de executare, asociatul este obligat să suporte consecinţele, şi nu-şi va putea retrage partea care i se cuvine decât după terminarea acelor operaţiuni (art.225 alin.2).

Controlul gestiunii societăţii.

Controlul gestiunii societăţii este realizat de asociaţii care nu au calitatea de administratori.



B) Funcţionarea societăţii în comandită simplă

Specificul funcţionării societăţii în nume colectiv este dat de existenţa celor două categorii de asociaţi: comanditaţi şi comanditari, deoarece fiecare categorie de asociaţi are drepturi şi obligaşii deosebite în cadrul societăţii .

Deoarece, potrivit art. 90, dispoziţiile referitoare la funcţionarea societăţii în nume colectiv –respectiv art. 75,76 alin. 1, art. 77, 79, 83, 84, 86 şi 87 - se aplică şi societăţii în comandită simplă, înseamnă că :

- societatea poate fi reprezentată de fiecare administrator, iar în cazul societăţii în comandită simplă numai de asociaţii comanditaţi (art.75) ;

- administratorii comanditaţi pot lucra împreună sau separat, iar dacă lucrează împreună deciziile se iau în unanimitate (art.76 alin.1) ;

- deciziile se iau prin votul asociaţilor care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social în cazul :

◦ alegerii administratorilor, a fixării puterilor lor,a duratei însărcinării , a remuneraţiei acestora (art. 77 alin.1);

◦ revocării administratorilor, a limitării puterilor lor (art. 77 alin.2) ;

◦ divergenţei dintre administratori (art. 76) ;

◦ aprobării situaţiei financiare anuale (art.86) ;

◦ deciziilor referitoare la introducerea acţiunii în răspundere administrativă (art. 86) .

- asociatul –comanditat sau comanditar, care într-o operaţiune determinată, are, pe cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale societăţii nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind aceste operaţiuni;

- dacă aportul social aparţine mai multor persoane –comanditat, comanditar –acestea sunt obligate solidar faţă de societate. Ele sunt obligate să desemneze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor ce decurg din acest aport (art. 83);

- asociatul –comanditar, comanditat –care a depus ca aport una sau mai multe creanţe nu este liberat cât timp societatea nu a obţinut plata sumei pentru care au fost depuse (art. 84);

- cesiunea aportului de capital social este posibilă dacă a fost permisă prin actul constitutiv (cu toate consecinţele ce decurg din această operaţiune);

-asociatul comanditat sau comanditar au obligaţia să efectueze aportul. Nerespectarea acestei obligaţii atrage răspunderea asociaţilor (art. 65 alin. 2) şi chiar excluderea acestuia din societate (art. 217 lit.a).



Drepturile asociaţlor comanditaţi

Administraţia societăţii în comandită simplă este încredinţată unuia sau sau mai multor asociaţi comanditaţi (art.88).Iar dreptul de a reprezenta societatea aparţine fiecărui administrator, deci exclusive comanditaţilor (art.75).

-Comanditatul poate folosi capitalul, bunurile sau creditul societăţii în folosul său sau în în acela al unei alte persoane, numai cu consimţământul scris al celorlalţi comanditaţi, în caz contrar este obligat să restituie societăţii beneficiile ce au rezultat şi să plătească despăgubiri pentru daunele cauzate (art. 80).

-Comanditatul poate folosi fondurile societăţii dar nu mai mult decât i s-a fixat pentru cheltuielile făcute sau pentru cele ce urmează să le facă în interesul societăţii. În caz contrar este răspunzător pentru de sumele luate şi de daune .Actul constitutiv poate prevede dreptul asociaţilor comanditaţi de a lua din casa societăţii anumite sume pentru cheltuielile particulare (art. 81).

- Comanditaţii sunt obligaţi nelimitat şi solidar pentru operaţiunile îndeplinite în numele societăţii de persoanele care o reprezintă (art. 85).



Legea 31/1990 prevede şi în privinţa comanditarilor anumite drepturi, şi anume :

- poate încheia anumite operaţiuni în contul societăţii numai în baza unei procuri speciale pentru operaţiuni determinate dată de reprezentanţii societăţii şi înscrisă în registrul comerţului .În caz contrar ,comanditarul devine răspunzător faşă de terţi ,nelimitat şi solidar ,pentru toate obligaţiile societăţii contractate de la data operaţiunii încheiate de el ( art.89 alin.1) ;

- are dreptul să îndeplinească servicii în administraţia internă a societăţii ,să facă acte de supraveghere, să participle la numirea şi la revocarea administratorilor (când legea prevede acest lucru, potrivit art. 89 alin 2) ;

-are dreptul să acorde autorizarea administratorilor pentru opreaţiunile ce depăşesc puterile lor;

are dreptul să ceară copii de pe situaţiile financiare şi să cotroleze exactitatea lor prin cercetarea registrelor comerciale şi a documentelor justificative (art.89 alin. 3).

Controlul gestiunii societăţii .

Gestiunea societăţii poate fi controlată de oricare asociat comanditat care nu are calitatea de administrator, sau de oricare asociat comanditar,care în temeiul art.189 alin. 3 are posibilitatea de a cerceta registrele comerciale şi documentele justificative


Yüklə 1,78 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   6   7   8   9   10   11   12   13   ...   17




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin