Georges Dumezil



Yüklə 5,39 Mb.
səhifə82/138
tarix07.01.2019
ölçüsü5,39 Mb.
#91745
1   ...   78   79   80   81   82   83   84   85   ...   138

* Mahăbhărata, I, 69-99.

* Vezi voi. I, p. 123 şi urm.

Şi multe altele dintre aceste învăţături şi aceasta e dată într-un cadru, cu coloratură s'ivaită: e departe fericita vreme în care capelanul demonilor pu- 1 ţine în şah puterea unui zeu eminent, dar obişnuit, ca Indra; acum va întâlân ceea ce întreprinde o divinitate superioară, pe Siva8. Poetul începe cu un estionar ademenitor al lui Yudhişţhira, la care, aşa cum se întâmplă adeseori această parte a poemului, Bhişma nu-i răspunde întru totul: Din ce pricină a ajuns cerescul rşi, mărinimosul TJsanas numit şi kavi, să ia partea demonişi să se împotrivească zeilor? De ce a vrut să micşoreze tăria zeilor? De ce s-au aflat demonii reu în război cu cei mai de seamă zei? Pentru ce a primit Uşanas, înzestrat cu strălucirea neritorilor, numele de Sukra? Cum a câştigaj acest grad de desăvârşire? De ce, cu toate că stătea o atât de mare energie, n-a reuşit să ajungă până în mijlocul tăriei cerurilor?

Răspunsul la primele întrebări nu e dat decât printr-o aluzie la 'o plân. re întemeiată' pe care acel kavi ar fi avut-o împotriva zeilor, aluzie lăârită de comentariul autorizat: la rugămintea lui Indra, mama lui Us'anas ar fost decapitată de Vişnu. Dacă Mahâbhârata nu aminteşte în altă parte de eastă legendă, Vâyupurana o dezvoltă, dar într-un mod care nu mai explică sa ce ar trebui să explice4: într-adevăr, Us'anas acceptase deja dinainte să angajeze în slujba demonilor şi uciderea mamei sale este consecinţa şi nu uza acestei angajări. În lipsa lui Us'anas, care se dusese la Mahădeva-S iva -i ceară o mantra dătătoare de izbândă, demonii părăsiţi, speriaţi de zei, fac el la mama capelanului lor, nevasta lui Bhrgu, Divyă. Luându-şi rolul în ses, ea s-a apucat să-l despopie pe Indra de rangul lui şi să d^a foc lumii ilor. I, a rugămintea lui Indra, care de altfel i-a intrat în trup, Vişnu a uci- 3, iar drept urmare, înainte de a-şi învia soţia, Bhigu l-a osândit pe marele zeu, blestem, să se nască de şapte ori în chip de om. Dar să ne întoarcem cântul al doisprezecelea d. -n Mahâbhârata. CH'm aici ceva ce corespunde ne cu celelalte întrebări ale lui Yudhişţhira: cu puterea dobând; tă pr'n yoga, s'anas pătrunse în persoana zeului Kubera, mai-mare peste comoara lui Inra; luându-i libertatea în felul diavolilor instalaţi în posedaţii noştri, îi răpi ate bogăţiile, apoi plecă cu ele. Kubera i se plânse lui Mahes'vara-Siva, care, mrtemâniat, hotărî să termine odată cu vinovatul. Îl pândi, cu suliţa ridicată, ata să lovească. Tot prin forţa dată de yoga, Us'anas se înţepeni în singurul unct pe care suliţa nu-l putea ajunge: chiar în vârful armei. Dar Siva îşi idoi suliţa, îl luă cu mâna şi-l înghiţi. Us'anas începu atunci să circule prin ugustele măruntaie. Siva se dedă la mari austerităţi, dar în curând – la caătul câtorva milioane de ani, îşi dădu seama că, departe de a-l nimici, pocăinţa îi îl făcuse pe parazit să crească şi să înflorească. Se cufundă iarăşi în prac-cile yoga, închizându-şi toate orificiile naturale. Us'anas, la rândul său, îşi reia plimbările, cântând laude zeului care îl reţinea. Aşa încât până la urma iva se întoarse la prima lui intenţie: 'Ieşi prin uretră!' îi strigă, ca să fie siguj ă-l va vedea pe vinovat îndată după eliberare. Us'anas, care plănuise, de buna samă, să iasă prin spate, se strădui puţin să găsească această ieşire şi rătăci adarnic o vreme, 'arzând de energia lui Mahădeva'. Până la urmă ieşi: o* ici îi vine numele de Sukra (sukra, 'urină'). Tot ca urmare a acestei stângăc” male (?), nu reuşi (Sukra de data aceasta în sensul de 'Steaua Venus') sa jungă până în mijlocul tăriei cerului. Odată ieşit, Us'anas se afla din nou exus suliţei lui Siva, dar soţia acestuia, zeiţa Urnă, interveni, devenind prin aceft*-

3 Mahâbhârata, XII, 291 (Calc. Îl. 10669-10696).

1 Rezumat amănunţit al povestirii (secţiunile 97-98) şi al textelor paralele, în V. R. handra Dikshitar, The Purana Index, I, 1950, p. 370, s.v., kâvya.

Tă acţiune mama celui salvat5, dându-i cu aceeaşi ocazie un tată:' Aeesl care a devenit fiul meu, nu trebuie să fie ucis de tine, căci oricine a ie; din pântecele unui zeu nu merită moartea!', spuse ea6. Siva zâmbi şi-l lăsă Ţjs'anas să plece.

Acest mic roman aminteşte de 'concursurile de şamani' din literatu Asiei de Nord şi aceasta e într-adevăr culoarea obişnuită a acestor povest s'ivaite. Dar recunoaştem totodată, altfel utilizate, mai multe trăsături impc tante ale personajului. ^ în primul rând, după ce l-a despuiat pe zeul bogăţiik Ţjs'anas a devenit el însuşi fabulos de bogat şi, cum se spune în al treil cânt al epopeii, stăpân peste comorile universului. Apoi, Us'anas şi Siva, j când de data aceasta respectiv rolurile care aparţin lui Kaca şi lui Us'anas primul cânt, adică Us'anas fiind prizonier şi nu închisoare, scena care se de voltă în intestinele lui Siva este în mod evident inspirată de cealaltă scenă duce la aceeaşi situaţie. Ieşind prin efracţie sau prin micţiune, fiinţa care trăit în pântecele celuilalt a devenit fiul lui şi această paternitate' viscera are aceleaşi efecte morale şi juridice ca şi procrearea obişnuită: Siva nu mai poate ucide pe Us'anas şi ar fi un incest pentru Kaca să se însoare c fiica lui Us'anas. B de remarcat şi că deşi în moduri diferite şi în diverse stac ale procesului, un personaj feminin, nevasta lui Siva, e cea care îl salveaî pe Us'anas, după cum fiica lui Us'anas^îl salvează pe Kaca.

Pe de altă parte, ne amintim că iranianul Kay Us îşi pusese în gând d ambiţie să ocupe cerul, că Dumnezeu l-a lăsat să înainteze cu ostile până îi tr-un anumit punct, apoi 'când a trecut de nori' l-a aruncat înapoi pe pi mânt, unde, după unul din texte, se trezi despuiat de numirea lui înnăscut 'Deşi a intrat în lumea cerească, spune Aogamadaeâa, 60, n-a putut să scaj. De tărâmul morţii'. Or, Bhâşma îl învaţă pe Yudhişţhira că, drept urmare a tr cerii sale prin uretra lui Siva, Sukra – şi de data aceasta e vorba, dur. Cum am semnalat, despre interpretarea ca planeta Venus – 'n-a reuşit s meargă până în mijlocul tăriei cerului'. Poate că sunt două utilizări divergent ale aceleiaşi reflecţii, de dată indo-iranică şi poate deja de formă astronomici în orice caz cosmologică, aria acoperită de atacul nereuşit asupra cerului fiin asimilată cu câmpul limitat de apariţie a lui Venus?

Textele purănice dau, cum am văzut un exemplu (Văyupurăna), alte c teva indicaţii despre comportarea şi aventurile lui Us'anas. E vorba aproap întotdeauna de episoade din războiul dintre zei şi demoni, îndreptate spre mi marea glorie a salvatorului, când Vişnu, când Siva. Majoritatea acestor episoad sunt fie variaţii, fie proliferări ale unor tradiţii deja cunoscute. Astfel, înc din Văyupurăna, am văzut că Us'anas îi lasă pe demoni singuri, expuşi loviţii flor zeilor, în timpul ce merge la Siva să-i ceară mantra, formula care le va d victoria: atenuarea, fără îndoială, a 'ştiinţei învierii' care, în primul cânl trebuia să asigure victoria demonilor. În altă parte se vorbeşte despre o scurt, absenţă – zece ani – a capelanului demonilor7; dar pentru a trăi incognit cu o domnişoară, fiica lui Indra; Brhaspati, capelanul zeilor, a profitat d ocazie; a venit în faţa demonilor sub chipul lui Us'anas şi a pretins că 1 Wuce mantra izbânzii pe care spunea că a învăţat-o; ei au primit-o, el^sjostalat la ei şi n-a fost spre binele lor. Odată trecuţi cei zece ani, adevăra tul Us'anas s-a întors, aşa încât demonii au văzut în faţa lor două fiinţe ast SI. 10692: putratvam agamad devyăh. ' SI. 10693: himsamyas tvayă naiva mama putratvam ăgatah na hi devodarăt kiscit nihsto năsam arhati. ' Dikshitar, loc. cât. (mai sus, p. 58 4, n. 4).

Mătoare. Au ales greşit, refuzând să-l creadă pe adevăratul Us'anas, care a.; cat jignit. Demonii şi-au recunoscut curând greşeala. El s-a lăsat înduple-; şi s-a dus să le pledeze cauza pe lângă Brahma. Acesta a declarat că peste eva milioane de ani îşi vor recupera puterea. De fapt, sub doi discipoli ai lui; anas, Sanda şi Marka, demonii i-au adus pe zei la marginea unui asemea dezastru încât Vişnu hotărî să se întrupeze: aceasta e originea avatarurisale omeneşti. Evident, în aceste poveşti cu vrăjitori nu există nimic utiabil pentru comparatist.

Alte trăsături sunt mai interesante, cum ar fi următoarea, remarcabilă prin racterul său trifuncţional: ca răsplată a formidabilelor sale pocăinţe, Kăvya 5'anas a primit de la Mahădeva-Siva trei privilegii: nu va fi niciodată învins; dispune de bogăţie; se va bucura de nemurire8. Ne amintim tradiţia ira-; ă asupra castelelor din materiale preţioase în care Kay Us îşi etala bogăle şi în acelaşi timp se arăta stăpm peste cele trei funcţiuni, aşezjndu-şi cile într-un castel, cau sau armele în altul, uneori mobai-vl în altul şi rezemdu-şi-l pe cel mai somptuos; or, fântânile din aceste palate, printre alte ivilegii, dădeau nemurirea, acea nemurire pe care alte texte i-o atribuie direct i Kay Us, cel puţin până la atacul lui nebunesc împotriva cerului.

Aceste concordanţe sunt preţioase, dar nu fac decât să sporească puţin, sta-; tic, totalul trăsăturilor, mai ales al privilegiilor comune lui Kăyva Us'anas lui Kay Us: ca şi romanul din primul cânt al Mahăbhăratei, nici ele nu să să se întrevadă un 'roman-prototip', în care aceste trăsături să fi fost: ja dinamic şi armonios folosite într-o intrigă unitară. Cu acest roman din ntul întâi nici n-am încercat măcar să comparăm 'romanul lui Kay Us' care, i uşoare variante, se poate citi în majoritatea textelor de epocă musulmană, Firdousi şi în al Tha'alibî mai ales şi al cărui rezumat îl dă deja Marele undahisn, 33, 8-10, ceea ce garantează că era deja constituit în faimosul vatăynămak, astăzi pierdut laolaltă cu primele lui adaptări şi care pare a fost sursa principală a literaturii epice, a tuturor acestor martori tardivi ai radiţiei naţionale'9. Dacă nu analizez aici această naraţiune, e pentru că mult mai puţin solid organizată decât romanul indian şi pentru că am confrunt-o, pentru mine însumi, cu romanul indian, fără a putea observa vreun palelism în articularea episoadelor.

8 Ibid.

9 Christensen, Les Kayanides, p. 40 – 41, Wikander, 'Sur le fonds comimm indo-iranien ieS opees de laperse et de l'lnde' (vezi, mai sus, p. 544, n. 17), p. 313 -315 (şi p. 313, n. 4). Cavia-l 'naţional, opus lui 'sacerdotal', nu e fericit, dar a devenit aici termen tehnic.



Capitolul VI ÎNVĂŢĂTORI ŞI DISCIPOLI, BĂRBAŢI ŞI FEMEI

1. DISCIPOLUL ÎN TRUPUL ÎNVĂŢĂTORULUI, NEPOTUL ÎN THUPUL BUNICULUI.

Lista corespondenţelor fragmentare nu e închisă. Există unele, greu apreciat şi chiar de delimitat, dar care, sprijinite de cele dinainte, sunt vre nice măcar de reflecţie. Iată două exemple.

Am văzut că episodul lui Kaca captiv în măruntaiele maestrului săui bise suficient imaginaţia poeţilor indienî pentru a produce, întoarsă îndaui lui Kâvya Usanas şi amplificată la măsura 'marelui zeu', o variantă s'ivait Poate că era şi mai esenţială personajului decât ar părea la prima vedere, rol lui de kavi. În orice caz, tradiţia pehlevi şi epică a Iranului povesteşte despi Kay Us (Kaqs) ceva diferit, dar în acelaşi sens.

Când acest rege a încercat să se urce la cer, se spune în Denkart, IX, 2 7-121, ca rezumat după Sutkar Nask, pedeapsa a fost multiplă: Gloria kavi l-a părăsit; Kaqs a căzut pe pământ şi a fugit în marea Vourukas; şi – ameninţare mai imediată – mesagerul obişnuit al lui Dumnezeu, Nerv sang, l-a urmărit ca să-l omoare. Dar, urmându-l de foarte aproape, /ravâ a viitorului său nepot, Kay Xusroy – fiu al fiului său – l-a ocrotit. Li Neryosang care încerca să o alunge, ea îi strigă, identificându-se cu acela; cărui suflet şi înger păzitor era: Nu-l ucide, o Neryosang, cel ce pui în m: care lumea, un dastur [erou] nimicitor al Turanului nu se va mai naşte, că din acest om [= Kaqs] va fi zămislit un om cu numele Siyăvaxs şi din Siy vaxs voi fi zămislit eu, care sunt Xusroy, eu care-l voi atrage pe cel mai mai viteaz (virtom), din Ttirăn [= Frăsiyăp], cel care face bucăţi nenumărat cete şi oştiri [.], adică eu sunt acela care (întorcând norocul armelor) v face bucăţi cetele şi ostile lui, eu îl voi alunga departe pe regele TQrănului Aceste cuvinte l-au mişcat pe Neryosang. A renunţat să-l mai omoare j Kaqs, a cărui singură pedeapsă a fost că a devenit muritor2.

Frăsiyăp (avestic Franrasyan) este într-adevăr marele conducător fabule ale cărui războaie împotriva mai multor Kayanizi şi deja împotriva lui M nuscihr simbolizează, în interpretarea istorică, permanentul conflict dintre Ira Ediţia Madan, p. 816, r. 11- p. 817, r. 1 0.

* Christensen, Les Kayanides, p. 78-79, a căr ui traducere a îmbunătăţit-o cu bunăvoinţa J. iasce. La p. 82, Christensen elimină în mod arb itrar acest episod: 'Povestirea intervenţiei făcu luran, iar domnia şi viaţa lui vor lua sfârşit într-adevăr prin mâna lui Kay; roy (Husrav), primul 'Chosroes'*.

Epopeea de epocă musulmană cunoaşte această trăsătură, dar fravaH a Xusroy şi scena patetică pe care o însufleţeşte dispar, înlocuite de o sini reflecţie a lui Dumnezeu: 'Kay Katis se prăbuşi jalnic şi îşi pierdu cunos a, spune al-Tha'ălibi3; dar Dumnezeu nu voia ca el să piară, căci ştia şi irâse că din Kay Kaâis trebuia să se nască Siyăvâis şi din Siyăvgă – Ka'y isroa. Care trebuia să-l ucidă pe Afrăsyăb'.

Spre deosebire de ambiguul, de. Schimbătorul Kay Us, ale cărui relaţii Dumnezeu oscilează între supunere şi revoltă, Kay Xusroy, fiu al nefericii lui fiu, va fi în întregime 'bun', nu numai pentru Dumnezeu, ci şi pentru l. Pe când imprudenţele politice şi instabilitatea religioasă ale lui Kay Us dus de mai multe ori imperiul în pragul unor dificultăţi, Kay Xusroy îl scăpa definitiv de statornicul lui duşman. Dar episodul despre Neryosang Pavaşi pune în valoare, între aceste două fiinţe_ neasemănătoare, o solidate care este însuşi temeiul ideii dinastice: Kay Us trebuie să supravieţuiasân ciuda revoltei sale împotriva lui Dumnezeu, ca să vină în lume utipiosul Kay Xusroy; şi invers, pentru ca actualul Kay Us să scape de aapsă, trebuie să intervină prevederea (sau fravasi, sau glasul) viitorului nepot. Ei sunt indisolubil şi fiziologic legaţi, unul conţinându-l virtual pe lalt în trupul sau şi fiecare salvându-l pe celălalt.

Am întrezărit mai înainte în ce fel kavi-regele iranic a putut ieşi din kavijitorul din timpurile indo-iranice, limpede încă şi originar în Rgveda şi trat în epopeea indiană ca o varietate particulară a speciei brahmane. Acum ezărim mai mult: kavi iranieni formează o dinastie constituită prin solidaitea dintre generaţii, prin moştenirea din tată în fiu; kavi indieni şi fără oială cei indo-iranici deja, formează o corporaţie ai cărei membri sunt solidari n cadrul căreia ştiinţa se transmite de la învăţător la discipol. Pentru ca ilitatea bună să păstreze Iranul, pentru ca 'Gloria Kayanizilor' să-şi conâe cariera de la un capăt la altul, ele trebuie să se transmită în mod reit, fiecare termen al genealogiei fiind, la rangul său, la fel de important fi celelalte; la fel, în corporaţia vrăjitorilor, pentru ca vidyă, kăvya, ştiinţa ranaturală care este bunul ei comun şi justificarea ei, să se prelungească, ipolul nu e mai puţin important decât învăţătorul şi fiecare are nevoie de lalt. Epitetul lui Us'anas, Kăvya, 'fiu de kavi', dă mărturie poate despre: are de lucruri în care discipolul era adesea fiul, în care corporaţia începea să ină o dinastie. În această perspectivă, episodul lui Kaca vorbind dinăuntrul Kăvya Us'anas îşi capătă sensul deplin: tânărul Kaca este ataşat taberei or iar Kăvya Us'anas celei a demonilor, dar, în această formă a ideologiei ene, diferenţa de afectare are prea puţină importanţă, necomportând nici tă morală; Kaca nu are nici un merit absolut ca urmare a faptului că î. w slue pe zei, iar alegerea opusă pe care a făcut-o Kăvya Us'anas nu este un at; moralitatea se află în altă parte, în sânul corporaţiei (redusă în Mahăbhâla clasa brahmanică) de care aparţin amândoi. Această divergenţă între sisravali a lui Kay Xusrav, care-l salvează pe Kay Us din mâinile lui Neryosang, e un pr°' tipic al imaginaţiei mobazilor'De fapt, doctrina despre fravaH n-a făcut decât să orienân sens mazdeean scena tradiţională destinată să exprime solidaritatea dinastică dintre DO' i nepotul pe care-l poartă în sine.

* Aici este vorba de regele legendar Kayanid (Kei) Khosro. Numele,. Chosroes', sau KnosraW, It purtat şi de doi foarte importanţi regi sassanizi (531 – 579, respectiv 590 – 628). Sub Ch. Harvan, statul sassanid a cunoscut maxima sa înflorire. 3 Histoire des rois des Perses, p. 167.

Temele de coordonate odată recunoscută, scena este apropiată de aceea care fravasi n imprumută_glasul său lui Kay Xusroy conţinut în stare de fflen m interiorul lui Kay Us. Altfel orânduită e vorba tot L „ i ge: că': dacă nu accepta Kăvya Usanas să A ^d^^SjT* redprC ţa, cu încrederea că discipolul îl va învia la rându-i s ar ffS Pct t^ SPT* discipolul nu era la rându-i fidel datoriei sale şi „ „' aca; dac sfârsit cu Usanas; în ambele ipoSST^ratS ari St^1'111' ^ j E posibil deci să fie vorba de ambele părţi' deşi trltl? ° ^pagubă de o scenă concepută la dată foarte veche S (tm) „l tratata. M mod Oferit solidaritatea dintre vârstnici şi cei mai tineri S csral ST* m T * Sensibi cieni, apoi, prin evoluţia acesteia, în SScsd^d SiST'*1 ^ magi

2. IUBIRI INTERZISE ŞI RĂZBUNĂRI FEMININE.

Al doilea paralelism se referă la rolul femeii aici fiică dinmlo „ î r°maS a ob ^7^ US'anaS * *” acela ^ M KayâS. „*' „ în toaS epsase ÎXde^^ Tfeâmbhnzitul Ka^a Usanas se află, îl hotărăşte să facă ceea ce n arP? F'^^ ^ CU regularitate- & că sa înviere a lui Kaca) fie îi oS – C. Sa -aca de Pddă' mtima & Primejdioapriei ei răzbunări (de pildă kaiT*' (tm) ^. P^. Puterile în slujba proîmbătrânirea bruscă flrS Ya'vătif T'^-111 sdavie1„-^ reg? Lui demonilor * miţându-i-l pe Kaca dredt rt* i ' cmiosc slăbiciunea, de vreme ce, trivoinţa tatălui, dar mai aU Z°fa ' '. Fec. Omandă tânărului să câştige şi bunălui său nu este deci? 1 a? % C6a a fllceiputerea lui Devayănl asupra tatăepisod al romanului ne ral? Manifef. Tarile imperioasei sale energii. Primul vya Usanas este de fant a= analizat din punctul de vedere al lui Kădintre discipol şi maestS cf °frea strânsă a două subiecte: relaţiile fără umbră dintre discipol' şi fS” Ş rela*1Ue evoluând între 'timp frumos' şi 'furtună', Kaca îşi cotigă fărâoS*?' Atât prin atenţiik CÂt şi prin Calitaţue M intervenţie a lui Deva ° – favoarea lui Devayăni şi la dubla (sau tripla) Pus în posesia secretul ^^ 6Ste recliemat din m°arte şi, în cele din urmă, „le se încurcă mai t' -U1 P6 °are venise să-l dobândească pentru zei. Trebuiubirea şi în „'^Ti U' cmd vrea să-si ia rămas bun; Devayăni îşi declară la o căsătorie cartar 1^°^^- pe care el i-o datorează, vrea să-l constrângă tmlui tău spiritual *°-Ua °rl vinovata: nu te căsătoreşti cu fiica maescu sora ta ad – - ^ ^ SSte °a ° S°ră' CU atât mai pu*in te c^101^1 deosebită & 67^ta' adică fiica °mului în ale cărui măruntaie o împrejurare timP tată ^^ t flri°ire' te'a asezat 9* care ^-a devenit astfel în acelaşi Kaca m &'.'i ca e bărbat şi mamă, pentru că te-a purtat într-însul; a cărui i'? T? Zadevayânî nu se „semnează şi se iscă schimbul de blesteme, bândit o^ P? Meşte ^ lE Deva^î: secretul a cărui cunoaştere a dciea*ă S^Z CU- ^ greutate Va fi ineficace în mâinile salekaca se consolui său ŞTn psai^lsir^ alt°raA? A îndt' din Vina fiicei ^văţătoruH Kala nu va fi W î f^^6 Pe care aceasta *'° dedară fără rezult^ un tralmitător Len'er f (tm)* său * aceia pe care-i va informa, b*arsă irslâmţrtpbyndaiăel mSU? 1 * ^ PUt6rea magkă pe Care tre' Cu a? Essaeste1Uvăsă 2^ (tm) Un. Episod ^portant şi lung a cărui analogie vădita daca ne amintim că ceea ce este în India 'corporaţie' devenit în Iran 'dinastie' şi că raportul tată-fiu a fost substituit raportului

/ăţător-discipol. Dintr-o primă căsătorie, Kay Us are un fiu înzestrat cu ite calităţile, numit în pehlevi Siyâvaxs, în persană Siyăvtiă. Tmăra femeie care regele a adus-o din Arabia pentru că l-a ajutat să nu moară de foame timpul robiei şi cu care s-a căsătorit, îl vede pe băiat îndată după sosirea palat şi, începând cu această întâlnire, povestea e turnată într-un tipar ro~ mese bine cunoscut. 'I se întâmplă lui Sudăbeh, scrie al Tha'ălibi1, când îl, zu de departe pe Siyăvus, ceea ce i se întâmplase nevestei guvernatorului aptului cu dreptul Iosif *: s-a îndrăgostit nebuneşte de el, pământul întins se părea prea strimt, voinţa i-a fost nimicită şi patima ei pentru Siyâvcs unse la ultimul capăt.'.

Urmează o povestire care, la cei mai buni povestitori, conţine mult I^aclos puţin Sade şi ale cărei detalii importă prea puţin aici. Folosindu-şi puterea upra tatălui, regina obţine, împotriva voinţei celui interesat, ca gineceul să-i i deschis şi fiului. Ascultător, acesta intră aici o dată, de două ori, dar restă la cele mai imperioase solicitări, la ispitele cele mai bine organizate. Urează atunci răzbunarea reginei, acuzaţia calomnioasă, chiar şi o sumbră puneân scenă a unui avort; Siyâvqă scapă prin cinstita minune a unei ordalii. Dar a săturat. Cere şi primeşte de la tatăl său, pe frontul turanic, o comanda ire îl va face în curând să se surghiunească de bună voie la duşman, care început îl va primi bine, i-o va da pe fiica sa de nevastă, dar apoi va pune l fie ucis fără să fi domnit, după ce totuşi a zămislit un fiu care, repatriat, i fi urmaşul bunicului său după tată, îşi va răzbuna tatăl asupra bunicului apă mamă şi-i va învinge definitiv pe turanici: va fi Kay Xusraw. Astfel, în vina soţiei tatălui său şi a iubirii incestuoase pe care i-o declară aceasta iră rezultat, Siyăvus nu va fi avut, între tatăl şi fiul său, decât rolul de transliţător, personal îndepărtat de la puterea regală pe care ar fi trebuit să i-o sigure filiaţia.

Oare modelul nevestei lui Putiphar n-a făcut decât să precizeze, să capteze poveste mai veche într-un făgaş mai familiar? Sau, pentru a furniza mateal domniei, autorii au împrumutat fără motiv, direct sau indirect, din Biie sau din folclorul biblic? În Bundamsn se spune deja, rezumând povestea, im Kay Siyâvaxs a comandat armata împotriva turanianului Frăsiyăp, dar i, din cauza lui Stltăveh, femeia lui Kay Us, tatăl său, nu s-a mai întors. Iran6'. I, a o dată şi mai veche, în afară de lista generală a kavi-lor, aflată. Două Yasts, care nu conţine nici o precizare şi unde nu e nici sigur, nici proabil, că despre toate personajele amintite acolo se crede că au domnit, tot: spun părţile păstrate din Avesta despre Kavi Syăvarsan, tatăl lui Kavi ăosravah, se reduce la faptul că a fost ucis de turanianul Frarirasyan – ceea: nu implică în nici un fel ca acest kavi să fi fost rege; în orice caz, între avi Usasan şi Kavi Haosravah asupra cărora se găsesc în Yasts unele inforaţii, mai ales asupra celui de al doilea, Kavi Syăvarsan nu e caracterizat det prin moartea sa, iar cei care sunt numiţi între Kavi Usasan şi el însuşi nu nt caracterizaţi deloc. Suntem deci îndemnaţi să credem că 'anularea de dofflj e', care-l loveşte pe fiul lui Kay Kaus din vina femeii acestuia, continua

* Histoire des rois des Perses, p. 171.

* Aluzie la episodul biblic din Geneză, XXXIX: tânărul evreu Iosif, vândut ca rob, ajunge m3' arele slugilor demnitarului egiptean Putiphar. Soţia acestuia încearcă că-l seducă şi, pentru c rtutea Iul losif e de neclintit, se răzbună înscenând o tentativă de viol. Iosif e aruncat în încn – are, de unde va scăpa abia peste câţiva ani datorită darului său de a tălmăci visele.

33, 10, ed. B. T. Anklesaria, p. 274; Christensen, Les Kayanides, p. 62.

O trăsătură veche şi importantă a legendei lui Kavi Usasan. Dacă adoptă acest punct de vedere, analogia cu 'anularea puterii' care-l loveşte pe discir Iul lui Kăvya Us'anas din vina fiicei acestuia ne îndeamnă să'âmpingem cbimea acestei trăsături şi mai sus, în perioada indo-iranică şi, fără îndoia ca tot ce apare în acest ansamblu, sub o formă mai apropiată de cea d jtfahăbhărata decât de cea din Shăhnâmeh. Dar atunci ce sens să atribui atât acestei puteri a unei femei, fiică sau soţie, asupra marelui kavi, cât şi efe tului fatal al intervenţiei sale asupra raporturilor normale dintre învăţător discipol (dintre regele tată şi prinţul moştenitor, în evoluţia iranică)? În ace punct, unde nici o abordare obiectivă nu e posibilă, se pot forma, fără să i alipim de ele, diferite ipoteze şi mai ales următoarea.


Yüklə 5,39 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   78   79   80   81   82   83   84   85   ...   138




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin