În regiunea 8 bucureşti ilfov bucureşti, Aprilie 2008 cuprins

9.6. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)- inventarul cantităţilor de ODS

Substanţele care epuizează stratul de ozon sunt reglementate în Uniunea Europeană prin Regulamentul 2000/2037/CEE privind substanţele care epuizează stratul de ozon (în vigoare din 01.10.2000). La nivel naţional reglementarea activităţilor care implică utilizarea substanţelor care epuizează stratul de ozon este realizată prin:

• 
  Legea nr. 84/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind protecţia stratului de ozon, adoptată la Viena la 22 martie 1985, şi la Protocolul privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Montreal la 16.09.1987 privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la cea de-a doua reuniune a părţilor, de la Londra, din 27 -29 iunie 1990;
  
• 
  HG nr. 91/1995 privind completarea şi modificarea denumirii şi clasificării mărfurilor în Tariful vamal de import al Romaniei cu descrierea şi clasificarea substanţelor care epuizează stratul de ozon;
  
• 
  Ord. nr. 506/1996 pentru aprobarea procedurii de reglementare a activităţilor de import şi export cu substanţe, produse şi echipamente înscrise în anexele Protocolului de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon;
  
• 
  Legea nr. 159/2000 pentru aprobarea OG nr. 89/1999 privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea unor hidrocarburi halogenate care diminuează stratul de ozon;
  
• 
  Legea nr. 9/2001 pentru aprobarea OG nr. 24/2000 pentru acceptarea amendamentului la Protocolul de la Montreal, privind substanţele care depereciază stratul de ozon. Potrivit OG nr. 24/2000, substanţele care epuizează stratul de ozon sunt clasificate după gradul de acţiune asupra stratului şi anume după „potenţialul de epuizare a stratului de ozon” care este o cifră ce poate fi estimată sau determinată cu certitudine.
  
• 
  Legea nr. 150/2001 pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptată la cea de-a IX-a reuniune a părţilor, la Montreal, la 15 -17septembrie 1997;
  
• 
  Ord. nr. 1202/2002 de contigentare a consumului de hidrocarburi ce diminuează stratul de ozon. Tetracloura de carbon cu „potenţial de epuizarea stratului de ozon” – 1,1-(cifra certă) se mai fabrică şi se mai utilizează dar numai în instalaţii închise.
  
• 
  Ord. nr. 13/2005 de contigentare a consumului de substanţe ce epuizează stratul de ozon.
  

Prin Ordinul de Ministru nr. 13/2005 a fost contigentat consumul de substanţe ce epuizează stratul de ozon şi anume: substanţele din grupa I de tipul CFC 11, 12,113,114,115, cu „potenţial de epuizare a stratului de ozon „cuprins între 0,6 - 1,0 nu se mai fabrică, dar se pot utiliza în instalaţiile frigorifice existente pâna la înlocuirea lor. Inlocuirea cu alti agenţi frigorifici se va realiza în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea populaţiei.

Bromura de metil se mai produce, dar se utilizează contigentat numai în condiţii sigure pentru mediu.

În judeţul Ilfov nu există producători de clorofluorocarburi (freon-11, freon-12, freon – 112, freon – 113, freon 114, freon – 115) alte clorofluorocarburi complet halogenate, haloni, tetraclorură de carbon, 1,1,1 tricloretan, hidrobromofluorocarburi.

Bromura de metil nu se mai produce începând cu data de 01.01.2005. In judeţul Ilfov nu se produce bromură de metil. Utilizarea bromurii de metil este permisă pentru operaţiuni de carantină şi preexpediţie. Importul bromurii de metil pentru operaţiuni de carantină şi preexpediţie este permis pe baza de derogări excepţionale dacă nu există cantităţi reciclate sau regenerate de bromură de metil. În cazuri de urgenţă când proliferarea unor paraziţi sau boli impune acest lucru, la solicitarea autorităţilor competente ale unui stat membru Comisia poate autoriza utilizarea temporară a bromurii de metil, pentru o perioadă de maxim 120 zile şi în cantitate de maxim 20 tone. Direcţia Fitosanitară a judeţului Ilfov a precizat, că în judeţul Ilfov nu există cantităţi de bromura de metil şi nici nu a fost utilizată în anul 2007.

Utilizatori de CFC şi haloni :

• 
  SC Angst SA – Punct de lucru Buftea, deţine în instalaţii frigorifice de producţie: 400 Kg freon R 404a; 700 Kg freon R22; 20 Kg freon R407c; în instalaţii de climatizare spaţii de lucru şi de depozitare : 49,5 kg freon R 407c; în instalaţii de răcire mobile (pe mijloace aut) 36 Kg freon R 407c;
  
• 
  SC Termoport SRL detine 390 Kg freon 12 , stoc la 01.01.08;
  
• 
  Compania natională TAROM SA deţine:
  

• 
  457,85 Kg, halon 1301 în extinctoare de incendiu pe avioane comerciale
  
• 
  80,6 Kg halon 1211 în extictoare de incendiu pe avioane comerciale, a recuperat , în 2007, 19 Kg. halon 1211.
  

• 
  SC Uguar Yapisan SRL deţine în stoc, la 01.01.08, 580 Kg. freon 22, şi a vehiculat în 2007, 84 Kg. freon 22;
  
• 
  SC Transfrigotren International SRL deţine în stoc, la 01.01.08, 26 Kg freon 12, recuperat prin înlocuire cu alt agent frigorific (R 134 a);
  
• 
  SC Midal Grup SRL din Bucuresti a comercializat în 2007, 1500 Kg freon 12, deţine în stoc (01.01.08) 1800 Kg freon 22. In 2007, nu a recuperat nici un fel de freon;
  
• 
  Compania Naţională Aeroportul International “Henri Coandă“ SA Bucureşti Otopeni deţine în instalaţii frigorifice 600 Kg. Freon 22.
  

În Bucureşti au fost inventariate ca şi utilizatori de astfel de substanţe, următoarele firme:

• 
  S.C Chimopar S.A deţine aparate de climatizare, 3 kg de freon R 12 şi 20 kg de freon R22 , deţine aparate de refrigerare industrială şi deţine freon R12 şi R22 12 Kg şi freon R22 19 Kg.
  
• 
  SC Romania Hypermarche SA (Cora Pantelimon) - deţine echipamente de refrigerare industrială cu agent frigorific R404 în cantitate de 3600 Kg. Deţine agent de spumare Linpol stoc la 01.01.2008 80 Kg. Deţine agent de spumare Săpun lichid KC stoc la 01.01.2008 10 Kg.
  
• 
  SC Zentiva SA deţine aparat aer condiţionat cantitatea de 24 Kg R407c , cantitatea de 24 Kg R22 şi refrigerator R600a 4,2 Kg, tetraclorură de carbon, se utilizează în laborator, stoc la 01.01.2008 1,4 litri, solvent 1,1,1-Tricloretan stoc la 01.01.2008 în cantitate de 0,92 kg.
  
• 
  S.C Billa Romania S.R.L. deţine agent racire-congelare R404 A în cantitate de 2340 Kg.
  
• 
  S.C. ASTON COM S.A. deţine aparate de aer condiţionat şi deţine 11667.31 Kg de R22, 39 Kg de R407CB130, 61.32 de R600AB10, 510 Kg de R507B100, 126.21 Kg de R410AB100, 24 kg R407CB125, 1873.42 Kg R407CB113, 10.9 R404AB109.
  
• 
  SC MIDAL GROUP comercializează R22, cantitatea de agent frigorific 30420 kg.
  

9.6.1. Substanţe reglementate de Protocolul de la Kyoto

În Uniunea Europeană gazele cu potenţial de încălzire globală a atmosferei, utilizate şi ca agenţi frigorifici şi de climatizare aer sunt reglementate de Regulamentul 2006/842/CEE privind anumite gaze cu efect de seră. În România există Legea nr. 3/2001 pentru aprobarea Protocolului de la Kyoto la Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice şi Ordinul nr. 1122/2006 de aprobare a GHID privind utilizarea mecanismului "implementare în comun (JI)" pe baza modului II (art. 6 al Protocolului de la Kyoto).

În anul 2007 s-a procedat la identificara utilizatorilor de agenţi de refrigerare cu potenţial de încălzire globală a atmosferei. Au fost identificaţi agenţii economici care au utilizat Hidrofluorocarburi (HFC) şi diverşi solvenţi în anul 2007.

Utilizatori de HFC:

• 
  SC Angst SA Buftea deţine în instalaţii frigorifice, Refrigerenat gas R 404 – 150 kg;
  
• 
  SC Midal Group SRL, din Bucuresti deţine în stoc, 01.01.08, Refrigerent gas R134 a – 700 kg; Refrigerent gas R 410 a – 90 kg, Refrigerent gas R 407 c – 200 kg, Refrigerent Gas R 404 a – 400 kg., În anul 2007 a vehiculat pentru activităţi de service: Refrigerent gas R 134 a – 27,2 kg, Refrigerent gas R407 c - 1,5 kg, Refrigerent gaz R 404 a – 24,2 kg;
  
• 
  SC Uguar Yapisan SRL detine in stoc , 01.01.08, Refrigerent gas R 134 a – 272 kg şi a vehiculat în 2007 – 22,5 kg;
  
• 
  Refrigerent gas R 404 – 81 kg (stoc 01.01.08) şi a vehiculat, în anul 2007,120 kg.
  

Utilizatori de solvenţi:

• 
  SC Arteca Jilava SA deţine în stoc, 01.01.08, percloretilenă – 2425, 6 kg şi a utilizat în 2007 – 103,501 kg;
  
• 
  SC Nuclear & Vacum SRL deţine în stoc, 01.01.08, tricloretilenă – 100 kg;
  
• 
  SC ISOVOLTA S.A. - are în stoc la data de 01.01.2008 următoarele cantităţi şi tipuri de solvenţi 186 Kg acetat butil TIP 88SI 98; 23,517.10 Kg acetonă, 1,769.40 kg alcool izopropilic, 7,327.50 Kg alcool tehnic denaturat, 17,593.00 Kg metanol;
  
• 
  SC ROMENERGO MECANIC SA - nu deţine în stoc la data de 01.01.2008 solvenţi.
  

9.7. Biocide (utilizare, import, export)

În Uniunea Europeană problematica productiei şi utilizării biocidelor este reglementată de Directiva 98/8/CEE. În România reglementarea activităţilor în care se utilizează biocide se realizează pe baza HG nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide. HG nr. 956/2005 a fost completată şi modificată prin HG nr. 584/2006. Legislaţia a fost completată de Ord. nr. 1321/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a HG nr. 956/2005 privind plasarea produselor biocide, modificat şi copletat de Ord.nr. 2164/2007

Biocidele sunt produse ce conţin una sau mai multe substanţe active condiţionate într-o formă în care sunt furnizate utilizatorului, având scopul să distrugă, să împiedice, să facă inofensivă şi să prevină acţiunea sau să exercite un alt efect de control asupra oricărui organism dăunător, prin mijloace chimice sau biologice. Produsele biocide sunt clasificate în 23 de tipuri din următoarele grupe principale:

• 
  dezinfectantele şi produsele biocide în general (dezinfectante, pentru spaţii private şi publice, pentru industria alimentară şi industria de preparare a furajelor, pentru dezinfectarea apei potabile),
  
• 
  conservanţi (pentru produse îmbuteliate, conservanţi pentru lemn, pentru fibre, piele, zidărie, cauciuc, pentru instalaţii de răcire, pentru fluidele utilizate în metalurgie),
  
• 
  pesticide nonagricole (rodenticide, avicide, moluscocide),
  
• 
  alte produse biocide (conservanţi pentru produse alimentare sau furaje, fluide pentru îmbălsămare şi pentru produse toxidermale.
  

Ministerul Sănătăţii este mandatat sa pună bazele unui sistem de supraveghere şi inspecţie cu privire la condiţiile de plasare pe piaţă şi comercializarea produselor biocide. Se vor autoriza numai produsele care corespund simultan urmatorelor cerinţe:

• 
  conţin substanţe active incluse în „Lista substanţelor active, aprobate de comunitatea europeană, admise în componenţa produselor biocide” sau „Lista substanţelor active, aprobate de comunitatea europeana, admise în componenţa produselor biocide cu risc scăzut”;
  
• 
  în condiţii normale de utilizare, produsele biocide trebuie sa fie eficiente, să nu aibă efecte nocive asupra sănătăţii umane sau animale(de exemplu prin apa potabilă, alimente şi furaje, aerul dintr-o incintă sau asupra apelor de suprafaţă sau a celor subterane;
  
• 
  să nu afecteze în nici un fel mediul înconjurător;
  
• 
  să nu aibă efecte inacceptabile asupra organismului ţintă, cum ar fi rezistenţa încrucişată.
  

9.8. Poluanţii organici persistenţi

În Uniunea Europeană reglementarea activităţilor în care sunt implicaţi produşi organici persistenţi este realizată de Regulamentul 850/2004/CE. În România a fost adoptată Legea nr. 261/2004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001.

Poluanţii organici persitenţi sunt substanţe chimice cu proprietăţi toxice, rezistente la degradare, se acumulează în organisme vii şi se transportă pe calea aerului, apei şi prin speciile migratoare dincolo de frontierele internaţionale fiind depozitate departe de locul lor de emisie unde se acumulează în ecosisteme terestre şi acvatice.

Convenţia de la Stockholm, transpusă în România prin Legea nr. 261/2004, ia în considerare riscul produs de cei 12 mari dăunători chimici, consideraţi ca cei mai periculoşi:

• 
  8 pesticide organo-clorurate: aldrin, chlordan, DDT, dieldrin, eldrin, heptachlor, mirex şi toxafen;
  
• 
  2 produse chimice industriale: hexachlorbenzen, bifenilpolichlorurati (PCB, PCT);
  
• 
  2 grupe de produse secundare: dioxinele şi furanii.
  

Următoarele substanţe chimice sunt propuse pentru a fi incluse în Protocol:

• 
  octaBDE- substanţă sever restrictionată;
  
• 
  pentaBDE – substanţă sever restrictionată;
  
• 
  naphtalina policlorurat, paraphinachlorurata (SCCPs); dicofol; endosulphon.
  

Pe teritoriul judeţului Ilfov nu au fost identificate substanţe din grupele menţionate, dar se utilizează în anumite condiţii substanţa DDT pusă pe piaţă de SC Alcedo SRL dintr-un depozit situat pe teritoriul judeţului Giurgiu.

Din categoria produselor industriale, produsele cu conţinut de PCB (condensatori electrici şi uleiuri cu conţinut de PCB ) au fost tratate în capitolul 8.3.3. În anul 2007, pe teritoriul judeţului Ilfov nu au fost identificate substanţe de tipul dioxinelor şi furanilor.

Din categoria produşilor organici persistenţi (POPs) fac parte şi produsele chimice şi preparatele listate în Anexa I, Partea 3 la Regulamentul 304/2003/CE. Sunt produse care se supun procedurii APS şi au fost precizate în Conventia de la ROTTERDAM.

Substanţe şi preparate listate în Anexa I, Partea 3 nu pot fi exportate: aldrin, clordan, DDT, dieldrin, heptachlor, hexaclorbenzen, toxafen, PCB.

9.9. Produse fitosanitare – pesticide

Directiva 91/414/CEE a Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitofarmaceutice a fost transpusă în legislaţia românească prin:

• 
  Hotărârea nr. 1559/2004 (MO nr. 955/19.10.2004) privind procedura de omologare a produselor de protecţia plantelor în vederea plasării pe piaţă şi a utilizării lor pe teritoriul României;
  
• 
  Hotărârea nr. 894/2005 (MO nr. 763/22.08.2005) pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţie a plantelor în vederea plasării pe piată şi a utilizării lor pe teritoriul României;
  
• 
  Hotărârea nr. 628/2006 (452/25.05.2006) pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţia plantelor în vederea plasării pe piaţă;
  
• 
  Ordin nr. 134/2006 (MO nr. 423/16.05.2006) privind aprobarea Procedurii naţionale de omologare a produselor de protecţia plantelor care conţin substanţe active notificate şi pentru care nu s-a luat încă o decizie de includere în lista cu substanţe active autorizate în Uniunea Europeană;
  
• 
  Ordinul nr. 135/2005 prin care se aprobă organizarea şi funcţionarea comisiei de avizare a produselor de uz fitosanitar, precum şi procedura de emitere a avizului de mediu.
  

Pe teritoriul judeţului Ilfov nu există producători de substanţe sau preparate ce fac obiectul Regulamentului 304/2003/CEE.

În anul 2007 au fost chestionaţi următorii agenţi economici:

• 
  SC Makhteshim Agan Romania SRL
  
• 
  SC Alcedo SRL
  
• 
  SC Elita Agrochemicals SRL
  
• 
  SC Stera Chemicals SRL
  
• 
  SC BASF SRL – East- Europe
  
• 
  SC Natur Evo SRL
  
• 
  SC Bayer SRL
  

Produsele identificate: carbodan (conţine carbofuran); callitraz, sanazin (conţine atrazin), bavistin (conţine carbendazim), roialflo 42 S (contine thiram) sunt utilizate în tratarea seminţelor sau ca pesticide.

Aceste produse sunt autorizate a fi utilizate pe teritoriul României, fiind clasificate ca pesticide din grupa III şi IV de toxicitate.

9.10. Mercurul

În Uniunea Europeană reglementarea activităţilor cu mercur şi a produselor chimice ce conţin mercur se realizează prin Directiva 2007/51/CE din 25 septemnbrie 2007 care modifică Directiva 76/769/CEE a Consiliului referitoare la restricţiile privind introducerea pe piaţă a anumitor dispozitive de măsurare care conţin mercur. În Directiva menţionată se pecizează expres ca “Statele membre adoptă şi publică, până la 03.10.08 acte cu putere de lege şi actele adminstrative necesare pentru a se conforma prezentei Directive.

Directiva prevede:

• 
  se restricţionează introducerea pe piaţă a dipozitivelor de măsurare, care conţin mercur, prin împiedicarea mercurului de a pătrunde în circuitul deşeurilor şi în consecinţă se restricţionează de la vânzarea catre publicul larg a termometrelor medicale şi a altor dispozitive de masură;
  
• 
  se permite importul dispozitivelor de măsurare care conţin mercur şi care au o vechime de peste 50 ani (se referă la antichităţi);
  
• 
  producţia de barometre care conţin mercur se va diminua progresiv până la încetarea introducerii pe piaţă a unor asemenea barometre;
  
• 
  în sectorul sanitar se vor căuta soluţii pentru eliminarea dispozitivelor de uz profesional sau industrial şi în special a sfigmamoetrelor .
  

În Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov, în cursul anului 2007 s-au inventariat atât agenţi economici, utilizatori industriali, din sectorul sanitar, cât şi şcoli care deţin mercur sau produse cu conţinut de mercur.

9.11. Introducerea pe piaţă a detergenţilor

În Uniunea Europeană problematica detergenţilor este reglementată de Regulamentul Comisiei nr. 1907/2006/CE care amendează Regulamentul nr. 648/2004/CE al Parlamentului European şi al Consiliului pentru detergenţi.

În România reglementarea activităţilor care implică detergenţi este realizată de HG nr. 658/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării Regulamentului nr. 648/2004/CEE privind detergenţii. În HG nr. 658/2007 se prevede că ANPM şi ANPC sunt autorităţi competente pentru aplicarea Regulamentului 648/2004/CEE. În cazul în care ANPC constată că detergenţii introduşi pe piaţă de un producător nu respectă prevederile Regulamentului din punct de vedere al biodegradabilităţii , aceştia sunt consideraţi deşeuri şi intră sub incidenţa OUG nr. 78/2000 cu modificările şi completările ulterioare.

În anul 2007 în judeţul Ilfov nu au fost cazuri de gestionare a unor situaţii în care să se retragă de pe piaţă cantităţi de detergenţi devenite deşeuri.

10. RADIOACTIVITATEA

10.1. Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului

Înfiinţată în 1962, RNSRM este parte integrantă a sistemului de supraveghere a poluării mediului şi este în subordinea Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD). Încă de la înfiinţare, RNSRM a fost coordonată ştiinţific, tehnic şi metodologic de către Laboratorul de Radioactivitatea Mediului (LRM), laborator care în prezent aparţine Institutului de Cercetare şi Ingineria Mediului (ICIM) Bucureşti.

Sarcinile RNSRM constau în supravegherea radioactivităţii factorilor de mediu, în scopul protecţiei populaţiei şi a mediului în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică.

În acest sens, există în cadrul RNSRM un program unic de măsurări beta globale pentru toti factorii de mediu consideraţi (aerosoli atmosferici, depuneri şi precipitaţii atmosferice, ape de suprafaţă şi de adâncime, vegetaţie spontană, sol necultivat), program elaborat şi controlat de LRM.

Tipul probelor de mediu colectate, frecvenţa de colectare, tehnicile de prelevare, pregătire şi măsurare a probelor de mediu, calculul valorilor activităţilor specifice, a limitelor de detecţie şi a impreciziilor rezultate pentru fiecare tip de probă în parte, precum şi transmiterea centralizată a datelor sunt conforme cu "Îndrumarul metodologic de lucru la staţiile Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului", elaborat şi periodic revizuit de specialiştii LRM.

Indicatiile "Îndrumarului metodologic de lucru la staţiile Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului" reglementează programul de lucru şi activitatea profesională a tuturor staţiilor de radioactivitatea mediului existente în prezent în cadrul RNSRM.

Supravegherea radioactivităţii mediului prin programul de lucru ce se desfăşoară la staţiile RNSRM comportă:

• 
  monitorizarea nivelului radioactivităţii mediului prin măsurări imediate ale probelor de mediu şi metode rapide de evaluare; (are drept scop detectarea imediată a oricărei creşteri semnificative a radioactivităţii);
  
• 
  determinarea nivelului global al radioactivităţii artificiale în mediu (proba este măsurată după 5 zile de la colectare);
  
• 
  determinarea valorilor radioactivităţii naturale (a descendenţilor gazelor radioactive radon şi toron emanate de scoarţa terestră în mod natural) în probele de aerosoli; are ca scop atât interpretarea corectă a rezultatelor măsurărilor imediate, cât şi urmărirea variaţiei radioactivităţii naturale în atmosferă.
  

Începând cu 1995, detectarea rapidă a unei urgenţe radiologice se face, în cadrul RNSRM şi prin măsurări de debit de doză gama.

Staţia de radioactivitate a mediului Bucureşti este parte componentă a RNSRM. este amplasată în vecinătatea platformei meteorologice a Observatorului de Fizica Atmosferei aparţinând Institutului Naţional de Meteorologie şi Hidrologie (INMH), amplasament situat pe Şoseaua Bucureşti - Afumaţi la numărul 1581. Staţia Bucureşti supraveghează radioactivitatea factorilor de mediu pentru oraşul Bucureşti şi zona limitrofă.

Nivelul radioactivităţii mediului este urmărit şi de unităţile de Apărare Civilă.Ca surse potenţiale intravilane pentru poluare radioactivă pot fi menţionate Reactorul Atomic de la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele, care este în bună parte depăşit şi va trebui dezafectat şi modernizat, deoarece există pericolul unor poluări accidentale.

De asemenea numeroase laboratoare şi întreprinderi folosesc izotopi radioactivi pentru efectuarea controlului prin gamascopie a structurilor ascunse ale construcţiilor şi utilajelor. Personalul este autorizat de Comisia Naţională de Control a Activităţii Nucleare (CNCAN).

Izotopii radioactivi se folosesc şi în tratamente oncologice de către unele unităţi spitaliceşti, cum este Spitalul Fundeni.

Totuşi aceste surse de radioizotopi nu pot crea pericol generalizat ci numai strict local, cu excepţia cazurilor când pătrund în apa potabilă sau alimente.

CNCAN şi-a concentrat atenţia asupra surselor potenţiale de poluare radioactivă din zonele apropiate de Bucureşti, cum este cazul Centralei Nucleare de la Cernavodă sau cea de pe malul bulgar al Dunării de la Cozlodui şi de la reactorul din Piteşti.

Curenţii de aer predominanţi, vânturile în zona municipiului Bucureşti sunt de natură să diminueze semnificativ pericolul unor concentraţii mari radioactive în caz de accident la una din cele două centrale nucleare de la sud de Bucureşti. Numai o circulaţie din sud ar favoriza transportul izotopilor radioactivi spre Capitală, dar frecvenţa acesteia este foarte mică.

10.2. Programul de monitorizare a radioactivităţii mediului

În cursul anului 2007 nu s-au înregistrat valori crescute ale radioactivităţii factorilor de mediu .

În cele ce urmează este prezentată grafic evoluţia indicatorilor de radioactivitate pe parcursul anului 2007.