Spitalul, coranul, talmudul, kahalul şi francmasoneria de Dr. Nicolae Paulescu În loc de introducere

FRANCMASONERIA ÎN FRANŢA
Astăzi, în Franţa, Masoneria se îndeletniceşte să-şi realizeze scopul esen­ţial, bine definit de Talmud, - adică distrugerea creştinismului. De aceea, în Loji şi în Convente, ea nu face decât politică.

F. Gonnard, vorbind la banchetul de închidere al Conventului din 1886, zice: ,A fost un moment, când a trebuit să declarăm că Francmasoneria nu se ocupă nici de religie, nici de politică. Era oare o ipocrizie?... Sub impresia legilor şi a poli­ţiei, fuseserăm obligaţi să disimulăm, ceea ce noi toţi avem misia să facem, sau mai bine zis să facem unicamente.

Da, facem politică. În toate conventele, ce faceţi dacă nu politică?⁵⁵².
Din vreo 900 senatori şi deputaţi, ce compun par­lamentul francez, mai mult de jumătate sunt francma­soni⁵⁵³.

Pentru a ţine în lanţ pe aceşti parlamentari, - mai toţi fiind pătaţi⁵⁵⁴, - Francmasoneria recurge la măsuri straşnice.

Astfel, F. Mamelle, zice în 1891: „Ar trebui ca mem­brii Parlamentului, care sunt francmasoni, să fie chemaţi şi să fie legaţi, ţinându-i prin propriul lor interes”⁵⁵⁵.

Şi, încă din 1884, Garantul de amiciţie al Marelui-Orient, pe lângă Supremul Consiliu, (o dregătorie masonică) adresa ameninţări fraţilor săi deputaţi şi senatori, care „n-ar fi nimic fără Francmasonerie”⁵⁵⁶ , căci dânsa „i-a scos din neant”⁵⁵⁷.

Cu un asemenea parlament şi cu miniştrii ieşiţi dintr-însul, Masoneria îşi poate zice că ţine Franţa sub picioare.
F. Gadaud, fost ministru de agricultură, declară, la Conventul din 1894 că „franc­masoneria nu este altceva decât Republica acoperită, - după cum Repu­blica, ea în­săşi, nu e altceva decât masoneria descope­rită”⁵⁵⁸.
F. Lucipia, care prezida Consiliul Ordinului, zicea în Conventul din 1895: „Franc­masoneria şi Republica nu sunt decât unul şi acelaşi lucru⁵⁵⁹.

Şi F. Geyer, la Conventul din 1898, - maimuţărind pe marele monarh Ludovic al XIV-lea, a putut zice, nu fără dreptate: „Statul suntem noi”⁵⁶⁰.

În sfârşit F. Fernand Maurice declara în Conven­tul din 1890, că „peste zece ani, Masoneria va fi stăpână peste tot şi nimeni nu se va mai mişca în Franţa, - afară de noi”⁵⁶¹.
Şi ce face Francmasoneria cu Puterea pe care o de­ţine prin politică?

Ea întrebuinţează această imensă forţă socială: