Strategia energetică a româniei

Liberalizarea pieței gazului natural

Piața gazului natural din România, inclusiv deficiențele ei de funcționare în comparație cu piețele performante din UE, a fost descrisă în raportul Analiza stadiului actual. Această secțiune prezintă doar elemente ce se desprind din discuțiile din cadrul sesiunilor de lucru, respectiv sugestii și comentarii ale părților interesate, cu relevanță pentru elaborarea Strategiei Energetice.

Liberalizarea prețului gazului natural

În timp ce pentru consumatorii non-casnici piața gazului natural a fost liberalizată începând cu 1 ianuarie 2015, pentru cei casnici persistă cadrul reglementat de stabilire a prețului, la un nivel mai scăzut decât cel al gazului natural pe piața europeană, din rațiuni de protecție socială. Prețul de achiziție a gazului natural din producţia internă pentru clienţii casnici şi producătorii de energie termică destinată consumului populaţiei în perioada 1 iulie 2015 – 30 iunie 2021, a fost stabilit prin Hotătârea de Guvern nr. 488/2015. Astfel, calendarul de liberalizare prevedea liberalizarea integrală a prețului gazului natural la 1 iulie 2021.

Schimbările de pe piața resurselor energetice primare, precum declinul abrupt al prețurilor țițeiului din ultima perioadă, au generat o conjuctură aparte în piața românească de gaz natural, unde prețurile administrative stabilite în conformitate cu prevederile legale, dar și cu acceptul Comisiei Europene și al instituțiilor financiare internaționale, au devenit comparabile și, uneori, chiar mai mari față de prețurile pieței.

Prețul scăzut al gazului natural în Europa (la sfârșitul lunii iunie 2016, nivelul estimat pentru perioada iulie-septembrie 2016 era de 68 lei/MWh) ar putea ajunge în curând, în mod persistent, sub nivelul celui reglementat pentru producția internă destinată consumului casnic în România. O situație în care prețul reglementat ar putea fi mai mare decât prețul gazului natural de import pentru o perioadă considerabilă de timp ar fi inedită, eliminând rațiunea prețului reglementat, cel puțin pentru perioada în care persistă această situație, cu implicații asupra activității tuturor actorilor din piață.

Pentru evitarea acestei situații, Guvernul a adoptat în luna iunie Hotărârea nr. 461/2016 pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 488/2015, conform căreia de la 1 iulie 2016, prețul gazului natural din producția internă va stagna la valoarea de 60 lei/MWh, până la data de 31 martie 2017.

Scopul stabilirii administrative a unui preț de achiziție pentru gazul natural este de a proteja o categorie însemnată de clienți casnici de gaz natural și de energie termică de efectele negative ale procesului de liberalizare, generate de alinierea prețului gazului natural la nivelul prețurilor practicate pe piețele europene.

Astfel, HG 461/2016 prevede și obligația ANRE de a realiza, cel târziu până la data de 1 martie 2017, o analiză a evoluției prețului gazului natural, ca parte a procesului de monitorizare anuală a pieței gazelor naturale. O astfel de analiză trebuie să estimeze riscul revenirii prețului regional al gazului natural peste nivelurile prevăzute în calendarul de dereglementare și implicațiile pe care acest risc le are asupra nivelului subvențiilor și ajutoarelor la încălzire pentru consumatorii vulnerabili – concept a cărui definiție juridică este în lucru.

Integrarea pieței de energie electrică cu cea de gaz natural

Piaţa de energie electrică şi piaţa gazului natural au evoluţii similare la nivel european, ceea ce face posibilă integrarea mai puternică a celor două pieţe în România, atât la nivel angro, cât şi cu amănuntul.

Pe piaţa angro, este necesară corelarea celor două pieţe de energie, pentru a evita ca dezechilibrele din piaţa gazului natural, care se transferă ulterior la cea de energie electrică – și invers – să fie resimțite de consumatorul final. Pentru aceasta, este necesar ca cele două pieţe să atingă un grad de maturizare comparabil, ceea ce presupune armonizarea legislaţiei secundare.

Pe piaţa cu amănuntul, există interes din partea furnizorilor pentru prestarea de servicii integrate, ceea ce va accentua concurenţa, atât timp cât sunt evitate monopolurile zonale.

Astfel, se impun finalizarea cu celeritate a actualizării codului de rețea al SNTGN, precum și crearea unui punct virtual de tranzacționare (PVT) pentru gazul natural. De asemenea, sunt necesare măsuri pentru creșterea gradului de lichiditate a piețelor de tranzacționare a gazului din România, astfel încât prețul să reflecte cât mai corect condițiile de moment pe piață și să servească la echilibrarea acesteia.

Totuși, apariția unei piețe de echilibrare pentru gazul natural ar putea crea costuri suplimentare pentru consumator. Înmagazinarea gazului natural în rețelele de transport și distribuție, în măsura permisă de starea tehnică a acestora, ar putea asigura un nivel suficient de flexibilitate în piață, alături de modernizarea capacităților de stocare existente.

Integrarea pieței de energie electrică cu cea de gaz natural duce la corelarea echilibrării sistemelor aferente (SEN și SNTGN), cu beneficii tehnice și economice (CAPEX și OPEX):

	Gaz natural	Energie electrică
CAPEX	Reducerea capacității de transport Reducerea capacității de stocare	Reducerea capacității de stocare Reducerea fluxului electric Reducerea variabilității fluxului electric
OPEX	Reducerea utilizării compresoarelor Creșterea fiabilității Estimarea corectă a necesarului de energie (informatizarea sistemului)	Îmbunătățirea capacității de generare Reducerea pierderilor din rețea Reducerea fluctuațiilor energetice Fiabilitate crescută Creșterea rezervelor marginale

Sursa: Studiu realizat de COWI și KEMA pentru Comisia Europeană, 2012

Funcționarea optimă a pieței de gaz natural din România nu poate fi realizată înainte de intrarea în funcțiune a interconexiunilor cu flux bidirecțional cu piețele statelor vecine. Ultima secțiune din acest raport tratează tema interconexiunilor și a creării pieței comune europene a gazelor naturale.