Strategia energetică a româniei

Piața de gaz natural în context internațional

Crearea pieței comune europene a energiei, care include și piața gazului natural, precum și aspectele cele mai importante cu privire la securitatea și diplomația energetică, sunt descrise în secțiunea Securitate și diplomație energetică a prezentului raport. Această secțiune prezintă doar elemente suplimentare ce se desprind din discuțiile din cadrul sesiunilor de lucru, cu relevanță pentru elaborarea Strategiei.

Interconectarea SNTGN cu cele ale statelor vecine

Planul de Dezvoltare al SNTGN pentru perioada 2014-2023 prevede o serie de proiecte de interconectare cu sistemele statelor vecine:

• 
  cu Ungaria, pe relația Arad-Szeged;
  
• 
  cu Bulgaria, pe relația Giurgiu-Ruse;
  
• 
  cu Ucraina, pe relația Cernăuți-Siret;
  
• 
  cu Republica Moldova, pe traseul Drochia-Ungheni-Iași.
  

Exportul fizic de gaz natural din România este, în prezent, serios limitat din cauza presiunii scăzute în SNTGN față de cea din sistemele de transport ale ţărilor vecine. Abia la orizontul anilor 2019-2020, dacă lucrările de modernizare a SNTGN vor fi realizate la timp, exportul fizic ar putea deveni suficient de mare încât să aibă un impact asupra pieței de gaz natural.

Primul pas în acest sens este asigurarea fluxului bidirecţional al gazului prin interconectoarele Arad-Szeged și Iaşi-Ungheni. La fel de importantă este și asigurarea fluxului bidirecțional în cazul interconectorului Giurgiu-Ruse, luând în considerare interesul României pentru diversificarea surselor de aprovizionare prin accesarea volumelor de gaz natural ce ar putea fi disponibile prin Coridorul Sudic de Gaze (gazoductele SCP-TANAP-TAP).

În prezent, Directoratul General Concurență (DG Competition) din cadrul Comisiei Europene desfășoară o investigație a principalilor actori din piața de producție și transport a gazului natural din România, pentru a stabili dacă și în ce măsură aceștia au încălcat legislația europeană cu privire la concurență. Este cert faptul că realizarea proiectelor de interconectare este tratată cu maximă seriozitate la nivel european, în vederea atingerii obiectivului de realizare cât mai rapidă a pieței comune a gazului natural.

Rezolvarea problemei fluxului fizic de gaz natural dinspre România ar putea ajuta țări ca Republica Moldova și Bulgaria să-şi reducă dependența excesivă de gaz natural dintr-o singură sursă, iar producătorii din România ar primi un impuls de a investi în prelungirea duratei de viață a zăcămintelor existente și în dezvoltarea de noi zăcăminte. Totodată, interconectarea va oferi consumatorilor români posibilitatea importurilor de gaze din noi surse, dacă prețul va justifica acest lucru.

Începând cu anul 2017, vor fi integrate în SNTGN două dintre cele trei gazoducte ale sistemului de tranzit ce traversează Dobrogea, de la Isaccea la Negru Vodă, și care transportă gaz natural din Federația Rusă, via Ucraina, către Bulgaria și Turcia. Asigurarea fluxului bidirecțional în aceste gazoducte conectate la SNTGN crește substanțial capacitatea de interconectare a României cu Ucraina și Bulgaria.

Servicii de sistem în context regional

Insularitatea pieţei gazelor naturale din România nu mai este justificată, atât timp cât toate statele membre UE au obligaţii de implementare şi monitorizare în vederea realizării obiectivelor înscrise în actele normative ale UE (regulamente, directive). Regulamentul (UE) 994/2010 privind siguranţa în aprovizionarea cu gaz natural, precum şi Directiva privind stocurile de ţiţei şi de produse petroliere situează România într-un cadru european al acţiunilor concertate şi al cooperării regionale în domeniul energiei.

În procesul de creare a pieței comune a gazului natural la nivel regional și european, România are perspectiva de a deveni un hub al pieței regionale a gazului natural. Un hub se dezvoltă acolo unde se înregistrează o concentrare semnificativă a surselor, cum ar fi un bazin gazeifer major și/sau un nod important al unor rute de transport internaționale. Comercializarea gazului natural în hub necesită interconectări fizice între liniile de transport spre hub (entry points) și cele de ieșire din hub (exit points). În plus, pentru a-și îndeplini funcțiunile și rolul în regiune, hub-ul este deservit de stații de comprimare, depozite de înmagazinare și, după caz, de terminale de import și export GNL. Tranzacțiile cu gaz natural în hub sunt standardizate și se pot derula fie bilateral, fie în cadrul unei platforme organizate de tranzacționare (bursa).

În cursul anului 2015, Direcţia Generală Ţiţei şi Gaze din Ministerul Energiei a realizat o propunere de proiect trimis biroului Programului Ştiinţă pentru Pace şi Securitate (SPS) din cadrul Diviziei Provocări Emergente de Securitate al NATO. Scopul propunerii de proiect este dezvoltarea unui sistem de alertare timpurie privind eventuale scăderi ale volumului de gaz natural care pot genera crize în piaţă statului membru şi a statului partener selectat. Această propunere a întrunit cerinţele NATO şi a beneficiat de asistență din partea SPS şi a mediului academic.

Fluxuri bidirecționale – impactul asupra prețului, ofertei și cererii de gaz

În prezent, România nu are o piață funcțională a gazului natural, atât din cauza gradului ridicat de concentrare al pieței și a menținerii prețului reglementat pentru consumatorii casnici, cât și pentru că lipsește capacitatea de interconectare. Pentru a juca un rol regional de substanță, sunt esențiale creșterea calității infrastructurii SNTGN şi interconectarea cu flux bidirecțional cu statele vecine, precum și funcționarea eficientă a unei piețe de tranzacționare a gazului natural.

În contextul materializării proiectului BRUA, începând cu anul 2020 România va dispune de condițiile necesare pentru a se profila ca hub regional de gaz natural. De regulă, un hub regional beneficiază de un preț ușor redus al gazului (atât timp cât contractele de import sunt încheiate în baza prețului de piață, nu indexate la prețul altor combustibili, precum cel al țițeiului) și de un grad sporit de securitate a aprovizionării din surse variate și prin suficiente rute alternative. Totuși, este improbabil ca dobândirea rolului de hub să aducă un câștig economic semnificativ față de simpla situație a unei bune integrări în piața regională, coordonată de un hub dintr-un stat vecin. Esențială este realizarea proiectelor de interconectare și modernizarea SNTGN, pentru a avea o piața internă eficientă a gazului natural.

În ceea ce privește prețul gazului natural din România pe piața regională, acesta va fi stabilit pe o platformă de tranzacționare în cadrul hub-ului regional. Impactul prețului asupra consumului de gaz natural din România va fi important; o creștere substanțială și neprevăzută de preț va contribui la reducerea pe mai departe a consumului. Nivelul prețului gazului natural pe piața regională ar putea oscila, cel puțin pe termen mediu, sub cel prevăzut prin calendarul de dereglementare. Astfel, asigurarea capacității de export a gazului natural din România nu va fi de natură să ducă la scumpirea gazului natural mai mult decât este prevăzut prin calendarul de dereglementare și integrare regională a piețelor de gaz natural.