Strategia energetică a româniei


Propuneri de investiții publice



Yüklə 0,67 Mb.
səhifə21/28
tarix18.01.2019
ölçüsü0,67 Mb.
#100499
1   ...   17   18   19   20   21   22   23   24   ...   28

Propuneri de investiții publice


Recenta comunicare a Comisiei Europene, O strategie a UE pentru sectorul de încălzire și răcire, promovează creșterea eficienței și a sustenabilității încălzirii și a răcirii (ÎR) la nivel de prioritate a UE. Astfel, vor fi reduse importurile de energie, costurile energiei la consumatorii finali, precum și emisiile de GES. În anul 2013, la nivel european, aproape 75% din energia pentru ÎR provenea din combustibili fosili, din care 55% (40% din total) gaz natural.

Strategia ÎR propune măsuri de îmbunătățire a performanței energetice a clădirilor prin reducerea pierderilor de energie, respectiv maximizarea eficienței energetice a sistemelor de încălzire și răcire, inclusiv prin implicarea activă a consumatorilor. Principala acțiune pentru reducerea consumurilor energetice în clădirile existente este anveloparea termoizolantă. Aceasta trebuie să fie făcută cu materiale eficiente energetic, cu durată de viață ridicată și cu energie minimă înglobată în produse.

Conform raportului european Entranze din 2014, dedicat tranziției către clădiri cu consum foarte scăzut de energie și însușit de Guvern prin Ministerul Dezvoltării Regionale și al Administrației Publice (MDRAP), România are un potențial considerabil de îmbunătățire a eficienței energetice în sectorul clădirilor. Un scenariu ce presupune un efort relativ moderat de realizare a lucrărilor de termoizolare indică reducerea consumului de gaz natural pentru încălzire cu până la 1 miliard de metri cubi (mld m3), reprezentând aproximativ 2% din cererea totală de energie și 10% din cererea de gaz natural a României. Acest scenariu este în concordanță cu disponibilitatea fondurilor structurale europene, spre exemplu prin reabilitarea termică cu prioritate a 1,8 milioane de apartamente până în anul 2030 (75% din apartamentele eligibile).

Investițiile ar contribui astfel simultan la:



  • dezvoltarea sectorului autohton al construcțiilor și crearea de locuri de muncă în mediul urban din întreaga țară, cu o cifră de afaceri estimată la aproximativ 700 milioane euro/an. Conform studiului realizat de Academia Română, reabilitarea termică anuală a doar 3% din clădirile publice ar duce la creșterea pieței de polistiren expandat cu 10%;

  • reducerea facturii la încălzire în sezonul rece pentru proprietarii de apartamente și îmbunătățirea confortului termic pentru locatarii cu mijloace materiale reduse. Problema încălzirii locuințelor are un pronunțat caracter social. Dacă la nivelul UE 11% din populație nu își poate permite încălzirea suficientă a locuințelor, acest procent în România este mult mai mare, în special în mediul rural;

  • îmbunătățirea securității energetice prin reducerea cererii și, implicit, a importurilor de gaz natural în sezonul rece;

  • reducerea emisiilor de GES și a intensității energetice, în vederea îndeplinirii țintelor UE pentru anul 2030.

Coroborat cu proiectele de reducere a consumului final prin măsuri de termoizolare, este necesară evaluarea potențialului de cogenerare – rezidențială, urbană și rurală – pe termen mediu și lung, respectiv stabilirea după criterii obiective a priorității și etapizării valorificării sale. Pentru aceasta ar trebui să se aplice criteriul planificării integrate a resurselor din perspectiva costului minim al energiei consumate (least cost integrated resource planning).

Pentru Municipiul București, Guvernul României, prin Ministerul Fondurilor Europene (MFE), atrage atenția asupra termenului scurt pentru a demara un proiect amplu de investiții în reabilitarea SACET, pentru care sunt disponibile fonduri europene nerambursabile în valoare de 187 milioane de euro. Există riscul deangajării fondurilor dacă proiectul nu este prioritizat în următoarele 12 luni, fiind necesară o colaborare strânsă între Primăria București/RADET și MFE pentru a elabora documentația și planul aferent proiectului de reabilitare în timp util.

Una dintre contribuțiile transmise în cadrul consultării publice propune acoperirea a 30-35% din necesarul de încălzire în regim centralizat din Municipiul București prin utilizarea ca sursă de căldură a acviferului denumit Geotermalul de București, prin cel puțin 40 de foraje la peste 1000 m adâncime. Pompele de căldură de capacitate mare într-un astfel de proiect ar asigura concomitent și necesarul de răcire pentru un număr însemnat de clădiri, cu impact direct asupra consumului de energie electrică și a necesarului de putere în perioadele caniculare. Această opțiune ar trebui inclusă în studiile de prefezabilitate și fezabilitate ce privesc modernizarea sistemului de asigurare a agentului termic în regim centralizat în București, pe termen mediu și lung12.

Prioritizarea în ansamblu a investițiilor în eficiența energetică a mediului rezidențial construit va trebui să ia în considerare și următoarele aspecte:



  • costul reabilitării pe unitatea de suprafață – prioritizează apartamentele și, în general, mediul urban;

  • energia totală economisită pentru un buget dat, cu impact asupra emisiilor de GES și a securității energetice – prioritizează apartamentele/mediul urban;

  • numărul de persoane ce beneficiază de un cost mai redus al încălzirii – prioritizează apartamentele, respectiv economiile la buget prin reducerea costurilor cu ajutoarele la încălzire pentru consumatorii vulnerabili, ce trăiesc în sărăcie energetică;

  • combaterea sărăciei energetice pentru persoanele cele mai vulnerabile – prioritizează locuințele unifamiliale/mediul rural.

Este de așteptat ca reducerea cea mai semnificativă a consumului de energie pentru încălzire să fie atinsă prin canalizarea investițiilor către apartamente din mediul urban, unde există capacitatea de a elabora proiecte de reabilitare termică simplă (anvelopare termoizolantă) și, eventual, capacitatea proprietarilor de a cofinanța astfel de proiecte. Efecte conexe pozitive ale acestei alegeri sunt reducerea gradului de sărăcie energetică în mediul urban și creșterea gradului de confort termic. Reducerea cererii de energie are un impact pozitiv inclusiv asupra securității energetice, însă pentru producătorii și distribuitorii de energie termică în sistem centralizat reducerea consumului poate crea probleme suplimentare de funcționare a sistemului.

Pe de altă parte, prin prioritizarea unui număr mai mic de locuințe din rândul gospodăriilor cu locuințe unifamiliale din mediul rural sau a locuințelor sociale multifamiliale și cu vechime mare, statul ar putea susține grupuri ale populației vulnerabile și marginalizate social, reducându-și totodată cheltuielile cu ajutoarele de încălzire pentru aceste familii.

Gradul mai mare de dispersie al acestor locuințe, calitatea foarte scăzută a standardelor multora dintre ele și capacitatea redusă de a elabora proiecte de reabilitare termică pentru ele ridică bariere considerabile în implementare. În aceste situații lipsește adesea capacitatea de cofinanțare a beneficiarului, iar măsurile necesare sunt mai complexe decât anveloparea termoizolantă. Se impun înlocuirea instalațiilor de ardere cu altele mai eficiente și, eventual, schimbarea combustibilului folosit cu precădere (adesea, lemn de foc nemarcat).

Situația încălzirii în mediul rural reprezintă, în orice caz, o problemă majoră a sectorului energetic românesc, pentru care sunt necesare soluții viabile și, cât mai curând, proiecte de investiții cu fonduri europene, pentru început măcar cu caracter demonstrativ la nivel de localitate.

Atât pentru clădirile existente, cât și pentru cele noi, îmbunătățirea performanței energetice poate fi susținută și prin realizarea de clădiri inteligente conectate la rețele inteligente, cu control de la distanță̆ sau automat al încălzirii și răcirii, al încălzirii apei, al aparatelor electrocasnice și al iluminatului în funcție de oră și de dată, de umiditate, de temperatura exterioară și de prezența ocupanților.

Este oportună dezvoltarea soluțiilor de cogenerare cu eficiență ridicată, de putere medie și mică, iar acolo unde este cazul, și a soluțiilor de trigenerare (inclusiv răcire). Racordarea la SACET și adaptarea instalațiilor interioare ale marilor spații comerciale și ale clădirilor de birouri poate fi o soluție pentru asigurarea unui segment important al cererii de răcire din marile centre urbane. Pe termen termen lung, alimentarea centralizată cu căldură/frig poate fi un pilon important al îndeplinirii țintelor de eficiență energetică.

Discuțiile din cadrul grupului de lucru au recomandat, de asemenea, dezvoltarea sistemelor de ÎR bazate pe energie geotermală sau pompe de căldură în zonele cu potențial ridicat, respectiv a cazanelor de apă caldă electrice dotate cu sisteme de acumulare a căldurii ce ar putea utiliza cu precădere energia electrică mai ieftină, produsă în golul de noapte.

A fost recomandată planificarea și inițierea unui program de reabilitare, modernizare sau introducere a sistemelor de alimentare eficientă cu energie termică în zonele cu potențial de cogenerare și de valorificare a SRE. Programul s-ar putea derula pe o perioadă de 6-8 ani, concomitent cu restricționarea utilizării surselor poluante prin politici de taxare nediscriminatorii și standarde minime de eficiență energetică. Astfel, finalizarea programului ar oferi alternative reale în alegerea sursei de încălzire pentru fiecare utilizator, cu reflectarea integrală a costurilor și beneficiilor aferente fiecărui tip de sursă.



O altă sugestie se referă la evaluarea necesarului de energie electrică pe întreg teritoriul național și diminuarea circulației de puteri în rețeaua de transport, prin înființarea de unități noi de cogenerare urbană sau prin dezvoltarea celor existente, pentru o producere distribuită în marile aglomerări urbane. Există și opțiunea investițiilor în noi proiecte de alimentare centralizată cu agent termic, la scară mai mică, moderne și eficiente, inclusiv în mediul rural. Astfel de proiecte ar duce la:

  • asigurarea serviciului de climatizare în mod eficient, util și durabil;

  • asigurarea back-up-ului pentru SRE;

  • reducerea pierderilor în rețeaua de transport de electricitate cu până la 30%.

În fine, pentru a spori gradul de sustenabilitate a investițiilor în eficiența energetică, este necesară o evaluare obiectivă a potențialului actual și de perspectivă a SRE, inclusiv deșeuri, respectiv stabilirea după criterii obiective a priorității și etapizării valorificării acestuia.

Yüklə 0,67 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   17   18   19   20   21   22   23   24   ...   28




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin