Strategia energetică a româniei

Recomandări cu privire la calitatea actului administrativ

Pași către mai multă transparență și integritate în sectorul energetic

Dincolo de actualele prevederi legale de transparență – privind publicarea declarațiilor de avere și de interese, publicarea anunțurilor de recrutare, desfășurarea de achiziții prin proceduri de achiziție publică – sunt necesare și alte mecanisme de promovare a integrității și de combatere a corupției în sectorul energetic românesc. Acest obiectiv trebuie urmărit atât la nivelul autorităților publice, cât și la nivelul companiilor în care statul este acționar. Trebuie dezvoltate și implementate mecanisme precum sistemul avertizorilor de integritate, publicarea de rapoarte periodice asupra achizițiilor efectuate (indiferent dacă sunt făcute direct sau prin atribuire concurențială) și a tuturor sponsorizărilor acordate, precum și publicarea integrală a minutelor consultărilor publice.

De mare importanță este eliminarea conflictelor de interese, atât la nivelul autorităților cu atribuții în domeniul energetic, cât și la nivelul companiilor publice din sector. În acest sens, este necesară o cooperare strânsă între autoritățile din sectorul energetic și Agenția Națională de Integritate (ANI). Trebuie elaborat un mecanism de penalități pentru neconformarea la prevederile legale privind conflictul de interese, precum și un mecanism de avertizare timpurie privind astfel de cazuri. De asemenea, este necesară întărirea capacității instituțiilor cu atribuții în domeniul energiei, inclusiv cu ajutorul ANI, în verificarea ex-ante a conflictului de interese în cadrul proceselor de atribuire a contractelor de achiziții publice.

Notând angajamentele României în domeniul agendei digitale și apartenența României la parteneriatul pentru o guvernare deschisă, este necesar un înalt nivel de transparență în sectorul energetic, prin publicarea de rapoarte instituționale de activitate în cele mai importante instituții cu responsabilități în domeniul energiei. Ar trebui să fie disponibile și date în format deschis referitoare atât la organizarea ministerelor de resort (planificare și execuție bugetară, organigramă, rezumatul celor mai importante întâlniri bilaterale, planuri strategice etc.), cât și la performanțele întreprinderilor publice din sector. Spre exemplu, este oportună publicarea tuturor contractelor semnate de către întreprinderea publică sau regia autonomă din sectorul energetic, ce nu afectează secretul de serviciu ori de afaceri, sau a anumitor părți ale acestor contracte: obiect, valoare etc. Documentele publicate trebuie să sublinieze gradul de îndeplinire a țintelor asumate public (din programul de guvernare, din planificarea legislativă anuală, din scrisorile de așteptări sau din planurile de administrare, etc).

Cu respectarea secretului comercial și a celor „de stat”, definite prin legislație, întreprinderile de stat din sectorul energiei ar trebui să publice, conform unui calendar de raportare, rapoarte trimestriale și anuale la un nivel apropiat de detaliu cu cel al întreprinderilor listate la bursă.

Calitatea procesului de consultare a părților interesate

Un obiectiv esențial al reformării organizării instituționale a sectorului energetic este asigurarea stabilității și predictibilității cadrului legislativ, atât la nivelul legislației primare (perspectivă din care este de dorit îmbunătățirea comunicării dintre legislativ și executiv și fundamentarea propunerilor legislativului pe baza analizei de impact derulate de către executiv cu privire la măsurile propuse, înainte de implementarea lor), cât și la nivelul legislației secundare din aria de atribuții a agențiilor de reglementare.

Unul dintre riscurile cheie din sectorul energetic românesc este așa-numitul risc de reglementare, asociat schimbărilor frecvente ale cadrului legislativ și reflectat în nesiguranța indusă în rândul publicului și al mediului de afaceri. Îmbunătățirea modului în care sunt gestionate procesele de consultare publică este un mijloc important prin care riscul de reglementare poate fi contracarat. Prin respectarea legislației privind consultarea publică se asigură transparentizarea administrației publice, inclusiv a instituțiilor responsabile în sectorul energetic.

Procedura de consultare publică trebuie guvernată de un standard de eficiență, standard ce va întruni elemente legate de durata perioadei de consultare în funcție de actul normativ supus consultării publice (ideal, 30 de zile), recunoașterea publică a punctelor de vedere primite, după caz, publicarea acestora, precum și oferirea unor justificări pertinente pentru acceptarea, respectiv respingerea sugestiilor primite. Documentele rezultate în urma consultării publice vor fi puse la dispoziția publicului larg pe site-urile autorităților ce derulează aceste procese.

Comunicarea între instituțiile publice și societate (societatea civilă, părțile interesate, comunitățile locale) trebuie organizată pe premise de integritate și transparență deplină, astfel încât să crească gradul de încredere publică în deciziile autorităților statului cu privire la proiecte energetice controversate. În domeniul energiei, acceptabilitatea publică a politicilor și proiectelor este esențială. Acceptabilitatea publică presupune o comunicare adecvată bazată pe date concrete, cu privire la diferite proiecte și inițiative în sectorul energetic.

Capitalul uman – gradul de pregătire și motivare a personalului

Sectorul energetic impune ca angajații din ministerele și agențiile de resort să aibă un set complex de abilități profesionale, atât cunoștințe tehnice din diferite domenii, cât și cunoștințe aplicate de management public și de elaborare a politicilor publice. Orice decizie în sectorul energetic trebuie luată în baza unei analize cost-beneficiu. Nu există însă în prezent suficienți angajați specializați, care să realizeze analize de impact la nivelul ministerelor.

De aceea, este necesară întărirea capacității administrative a ministerelor cu atribuții în domeniul energiei, precum și a autorităților de reglementare, pentru a putea derula analize de impact pentru cele mai importante modificări legislative propuse sau pentru diverse alte inițiative în domeniul energiei – de exemplu, proiecte de investiții. Prin urmare, trebuie întărită competența de analiză economică în vederea elaborării deciziilor la nivelul autorităților. Totodată, trebuie diferențiat între funcționarul public, care poate realiza activități administrative similare în orice structură instituțională, și personalul specializat, care trebuie retribuit separat, ca personal contractual.

Lipsește, de asemenea, personalul specializat, care poate realiza acte administrative de sinteză și strategie la nivelul autorităților. Eliminarea disfuncționalităților din sistemul de salarizare, la nivelul întregului corp al funcționarilor publici, prin crearea unui cadru de salarizare uniform, ar contribui la atragerea de personal specializat, în special în Ministerul Energiei. În prezent, grilele de salarizare inadecvate fac foarte dificilă profesionalizarea actului administrativ în sectorul energetic. Analize cost-beneficiu, analize de impact, analize complexe multidisciplinare, de politici publice, prognoze și estimări, vizualizare de date – sunt doar câteva dintre instrumentele necesare la nivelul ministerelor, în vederea îmbunătățirii calității actului administrativ.

Pe termen lung, este importantă implementarea unui sistem de măsurare al performanței administrației publice, precum și a unui sistem de retribuire diferențiat, în funcție de performanțe. Asumarea responsabilității trebuie sprijinită prin investiții în învățarea continuă și în dezvoltarea profesională a funcționarilor publici, corelate cu un sistem corespunzător de motivare financiară.

Problema calității capitalului uman este deosebit de importantă și de actualitate și cu privire la asigurarea unui nivel înalt de expertiză și a continuității pe termen lung a acestuia pentru sectorul energetic în ansamblu, inclusiv în companiile din sector cu capital atât de stat, cât și privat. Această temă nu a fost abordată în detaliu în cadrul sesiunilor de lucru, însă ea se va regăsi în cadrul raportului final integrat de analiză calitativă ce va conferi baza Strategiei Energetice a României.