În istoria Bisericii, sînt anumite popoare care ies în evidenţă prin asumarea rolului de ghid al acestei istorii

Il Vangelo nei Lager, Firenze 1975².

203 O prezentare echilibrată a poziţiei lui Pius al XII-lea în raport cu războiul şi cu toţi cei loviţi de această catastrofă se poate găsi în H. Jedin, ed., Storia della Chiesa, X/1, Milano 1980, 81-104.

204 Este o condamnare mult mai clară şi mai explicită decât cea a lui Benedict al XV-lea, la începutul primului război mondial. Cu puţin timp înainte, papa luase decizia de a face legătura între rezistenţa germană şi aliaţi, ceea ce însemna o colaborare pentru o lovitură de stat împotriva lui Hitler. Aceasta nu a avut loc din cauza lipsei de decizie a capilor rezistenţei. În acelaşi timp, prin pr. Tacchi Venturi, trimite o scrisoare lui Mussolini; acesta îi răspunde, dându-i de înţeles că este posibilă o intervenţie a armatelor Italiei împotriva lui Hitler.

205 Nenumărate persoane care au trăit acele momente, salvându-se din lagăre sau de ororile războiului, împărtăşesc din plin poziţia papei.

206 Cu totul unilaterală şi inacceptabilă pare lucrarea lui C. Falconi, Il silenzio di Pio XII. Perché il papa non parlò di fronte ai massacri nazisti in Polonia e Croazia, Milano 1965. Poate că astăzi autorul şi-ar revizui afirmaţiile.

207 Cu această ocazie, ziarul Osservatore Romano s-a limitat la a deplânge lipsa de clemenţă a învingătorilor, însă nici acum nu a încercat o apărare a preotului colaboraţionist.

208 G. Bedouelle, La storia della Chiesa, vol. 14, Jaca Book, Milano 1993, p. 155.

209 Cf. G. Martina, Storia della Chiesa. Da Lutero ai nostri giorni, vol. 4, Morcelliana, Brescia 1995, p. 313-314.

210 Cf. G. Bedouelle, op. cit., p. 156.

211 G. Bedouelle, op. cit., p. 157.

212 Ibidem.

213 G. Martina, op. cit., p. 349.

214 Ibidem.

215 Cf. AAS, 57 (1965), p. 952-955.

216 Cf. AAS, 58 (1966), p. 445.

217 Cf. AAS, 15-VIII-1967: 59 (1967), p. 885-928.

218 Cf. AAS, 28-VI-1988: 80 (1988), p. 831-934.

219 Cf. AAS, 62 (1970), 810-813; 67 (1975), p. 609-645.

220 G. Martina, op. cit., p. 354.

221 Cf. AAS, 6-VIII-1966: 58 (1966), p. 757-787.

222 Cf. G. Feliciani, Le conferenze episcopali, Bologna 1974, p. 1-352.

223 Cf. AAS, Apostolica sollicitudo, 15-IX-1965: 57 (1965), p. 775-780.

224 Cf. J. Beyer, Le nouveau code de droit canonique. Esprit et structures, în „Nouvelle Revue Théologique”, 106 (1984), p. 360-382.

225 Cele două afirmaţii se regăsesc în constituţia apostolică Sacrae disciplinae leges (25-IV-1983) şi în discursul din 21-XI-1983.

226 G. Martina, op. cit., p. 356.

227 Cf. A. Bugnini, La riforma liturgica (1948-1975), Roma 1983, p. 30-52.

228 Cf. A. Bugnini, op. cit., p. 81

229 Cf. A. Bugnini, op. cit., p. 257.

230 Cf. G. Martina, op. cit., p. 358.

231 Cf. A. Bugnini, op. cit., p. 302-322.

232 A. G. Martimort, Bilancio della riforma liturgica, Milano 1974, p. 14-25.

233 A. G. Martimort, op. cit., p. 22-23.

234 Cf. E. Alberich, Natura e compiti di una catechesi moderna, Torino 1974, p. 37-48.

235 Cf. G. Martina, op. cit., p. 361.

236 Cf. C. Caprile, Il sinodo dei vescovi 1977, IV Assemblea generale, Roma 1978 (sinodul a avut ca temă centrală cateheza).

237 Cf. G. Martina, op. cit., p. 362.

238 Cf. M. Dortel Claudot, Revisione delle costituzioni degli istituti di vita consacrata, în Vaticano II. Bilancio e prospettive venticinque anni dopo, Assisi 1987, p. 1140-1170

239 Cf. G. Rocca, Donne religiose, Roma 1992, p. 59-60, 274-318.

240 Cf. V. Mosca, Casus monialium carmelitarum excalceatarum, în „Periodica de re morali canonica liturgica”, 75 (1986), p. 360-392.

241 Cf. J. Beyer, Primo bilncio dei capitoli di rinnovamento, în „Vita consacrata”, 8 (1972), p. 161-190.

242 Cf. G. Martina, op. cit., p. 363.

243 Cf. J. Beyer, Il rinnovamento attuale delle famiglie religiose: realizzazioni e difficoltà, în La famiglia cristiana riflette la sua vocazione nella Chiesa di oggi, Torino 1973, p. 17-46.

244 Cf. G. Martina, op.cit., p. 364.

245 Cf. C. Lubich, Fermenti di unità, Roma 1963.

246 Cf. A. Barruffo în „Civiltà Cattolica”, 1974, I, p. 22-36, 322-346.

247 G. Martina, Problematiche ed esigenze della Chiesa, oggi, in Italia, în Chiesa e società sarde…, Cagliari 1990, p. 133-134.

248 Cf. S. Bianchi, A. Turrisi, Gli estremisti di centro. Il neo-integralismo degli anni ’70, Rimini-Firenze 1975.

249 Cf. G. Martina , A. Monticone, V. Bachelet, Senso della Chiesa e dello Stato, în Laici del nostro tempo, sub îngrijirea lui C. Ghidelli, G. Lazzaro, Roma 1987, p. 292-297.

250 Cf. M. Marazziti, Cultura di massa e valori cattolici: il modello di „Famiglia cristiana”, Bari 1984, p. 307-345.

251 Cf. De Concilio Oecumenico Vaticano II studia, Roma 1966.

252 Cf. A. Marranzini, Correnti teologiche postconciliari, Roma 1974.

253 Cf. C. Corral, Universalis vigentia concordatorum, în „Periodica”, 75 (1986), p. 472-506.

254 Cf. J. G. CArvajal, C. Corral, Relaciones de la Iglesia y del Estado, Madrid 1976, p. 476-475.

255 AAS, 64 (1972), p. 37.

256 AAS, 65 (1973), p. 24.

257 AAS, 68 (1976), p.134

258 AAS, 76 (1984), p. 625-629.

259 E. Toaff, Perfidi giudei Fratelli maggiori, Milano 1987, p. 214-231.

260 Cf. E. Toaff, op. cit., p. 241-245.

261 Cf. V. CArcel Ortí, La Chiesa in Europa, 1945-1991, Ed. Paoline 1992.

262 Cf. G. Martina, op. cit., p. 374.

263 Cf. Annuario di Statistica, sub îngrijirea Institutului de Statistică din Italia (ISTAT), 1991.

264 Cf. G. Fiancada, Problematica dell’osceno e tutela del buon costume, Padova 1984.

265 Cf. L. Sandri, Humanae vitae e magistero episcopale. Redazione e indice analitico, Bologna 1969.

266 Cf. C. Falconi, La contestazione nella Chiesa, Milano 1969.

267 Cf. G. Girardi, Cristiani per il socialismo: perché?, Assisi 1975.

268 Cf. G. Martina, op. cit., p. 380.

269 Cf. G. De Rosa, La riduzione di don Franzoni allo stato laicale, în „Civiltà Cattolica”, 1976, III, p. 507-514.

270 Cf. Paul al vi-lea, Civiltà Cattolica, 1978, II, p. 159-165, 381-391, 480-486.

271 Cf. L. Perrin, Il caso Lefebvre, Genova 1991, p.119-123.

272 Cf. G. Caprile, Le „ragioni” di mons. Lefebvre. Fatti e riflessioni, Roma 1977.

273 Cf. G. Martina, op. cit., p. 384.

274 Cf. H. Jedin, Storia della Chiesa.La Chiesa nel ventesimo secolo, vol. X, Jaca Book, Milano 1995, p. 473.

275 Cf. E. Dussel, Storia della Chiesa in America Latina (1492-1992), Brescia 1992; R. Muñoz, Nueva conciencia de la Iglesia en América Latina, Santiago de Chile 1973.

276 Cf. G.Gutiérrez, Teologia della liberazione. Prospettive (1971), Brescia 1972.

277 Cf. E. Cardenas Guerrero, Un continente que se transforma: de Medellín a Puebla: 1968-1990; La Tercera Conferencia General del Episcopato Latino-americano: Puebla, în Manual de Historia de la Iglesia, X, La Iglesia del siglo XX en España, Portugal y América Latina, Barcelona 1987, p. 706-891.

278 Cf. L. Boff, Gesù Cristo liberatore, Assisi 1973; J. Sobrino, Cristología desde América Latina, México 1976.; C. Boff, Teologia e Prática. Teologia do Político e suas mediações, Petrópolis 1978; Cf. R. Gibellini (ed.), La nuova frontiera della teologia in America Latina, Brescia 1975 (culegere de teme a principalilor exponenţi ai teologiei eliberării).

279 S. Galilea, La teologia della liberazione dopo Puebla, Brescia 1979, p. 22

280 Cf. G. Gutiérrez, Bere al proprio pozzo. L’itinerario spirituale din un popolo, Brescia 1984.

281 G. Gutiérrez, Come parlare di Dio a partire da Ayacucho? , în „Concilium” 1/1990, p. 123.

282 Cf. G. Gutiérrez, La forza storica dei poveri, Brescia 1981, p. 209-287.

283 Cf. H. Jedin, op. cit., p. 475.

284 Cf. G. Gutiérrez, Teologia della liberazione, Brescia 1992.

285 Cf. G. Martina, op.cit., p. 385.

286 J. Sobrino, Il martirio dei gesuiti salvadoregni, Brescia 1990, p. 60.

287 Cf. R. Gibellini, Le nuove prospettive della teologia post-conciliare, în H. Jedin (ed.), Storia della Chiesa, vol. X, Jaca Book, Milano 1995.

288 V. Thomas, R. Luneau, La terre africaine et ses religions, Paris 1975, p. 327-328.

289 O. Bimwenyi-Kweshi, Discours théogique negro-africaine, Paris 1981, p. 81.

290 Cf. M. Hegba, Emancipation d’Eglises sous tutelle. Essai sur l’ère post-missionaire, Paris 1976.

291 Cf. A. Ngindu Mushete, Breve storia della teologia in Africa, în R. Gibellini (ed.), Percorsi di teologia africana, Brescia 1994, p. 17-40.

292 Cf. Aa. Vv., Des prêtres noirs s’interogent, Paris 1956.

293 Cf. O. Bimwenyi-Kweshi, op.cit., p. 193.

294 Cf. P. Tempels, La philosophie Bantoue, Elisabethville 1945.

295 Cf. V. Mulago, Un visage africaine du christianisme. L’union vitale bantu face à l’unité vitale ecclésiale, Paris 1965.

296 Cf. La Documentation catholique, t. 71; n. 1664 (17 noiembrie 1974), p. 995.

297 J. M. Ela, Le cri de l’homme africaine, Paris 1980, p. 166

298 Cf. E. Mveng, L’Afrique dans l’Eglise: paroles d’un croyant, Paris 1985, p. 209-210.

299 D. Tutu, Anch’io ho il diritto di esistere, Brescia 1985, p. 22-23.

300 Cf. R. Gibellini, Una teologia dal grido degli oppressi, în „Il Regno-Attualità” 4 (1992), p. 65-68.

301 F. Kabasele Lumbala, în „Concilium” 1 (1994), pe tema Cristianesimo e culture: un arricchimento reciproco?, p. 91.

302 Cf. R. Gibellini, Le nuove prospettive…, op. cit., p. 480.

303 Ibidem.

304 Cf. D. S. Amalorpavadass, Gospel and Culture, Evangelization and Inculturation, Bangalore 1978.

305 C. H. Kraft, Christianity in Culture: a Study in Dynamic Biblical Theologizing in a Cross-Cultural Perspective, New York 1979, p. 3.

306 E. Iserloh, La storia del movimento ecumenico, în H. Jedin (ed.), Storia della Chiesa, vol. X, op. cit., 400.

307 Cf. E. Iserloh, op. cit., p. 401.

308 A. Deissmann, Die Stockholmer Weltkirchenkonferenz, Berlin 1929, p. 749.

309 Constituţia CEC din 30.08.1948, în Die Unordnung der Welt und Gottes Heilsplan, Tübingen 1948, p. 168.

310 E. Iserloh, op. cit., p. 408.

311 M. Pribilla, Von der kirchlichen Einheit, Friburgo 1929, p. 319.

312 R. Rouse , St. Ch. Neill, Geschihte der Ökumenischen Bewegung, 1517-1948, II, Göttingen 1958, 16.

313 G. H. Tavard, Geschichte der Ökumenischen Bewegung, Mainz 1948, p. 120.

314 AAS 1924, p. 123.

315 AAS 1950, p. 146.

316 E. Iserloh, op. cit., p. 412.

317 Ibidem.