În regiunea 8 bucureşti ilfov bucureşti, Aprilie 2008 cuprins



Yüklə 4,51 Mb.
səhifə3/42
tarix26.03.2018
ölçüsü4,51 Mb.
#46179
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   42

Sursa datelor: Administraţia Naţională de Meteorolgie, 2008

Importante sub aspect economic şi ecologic, sunt secetele, care apar în spaţiul Regiunii 8 Bucureşti - Ilfov în condiţii de circulaţie a maselor de aer din sud-vest, reprezentativi prin lungimea intervalelor cu precipitaţii foarte scăzute fiind anii 1946 (10 luni), 1948 (9 luni), 1960 (8 luni), 1943, 1951, 1953, 1957, 1958, 1959 (7 luni).

O problemă deosebită pentru aşezările umane din Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov este legată de preluarea spre sistemul de canalizare a cantităţilor ridicate de precipitaţii care cad într-o perioadă foarte scurtă de timp. Cele mai ridicate maxime în 24 de ore au depăşit 100 mm la staţiile: Bucureşti – Filaret (136 mm la data de 17 iunie 1910), Bucureşti - Băneasa (107.7 mm la data de 15 iulie 1954) şi Bucureşti - Afumaţi (107.3 mm la data de 20 august 1949).

De asemenea, cu incidenţă deosebită în agricultură sunt ploile acide, foarte frecvente în ultimii ani în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov.

Numărul cazurilor cu grindină este de o zi sau mai puţin de o zi, numărul maxim înregistrat fiind estimat la 4 - 5 cazuri anual. Durata medie a grindinei este de 5 minute, însă s-au înregistrat durate până la 30 minute la staţia Bucureşti - Băneasa (9 mai 1961).

Grosimea stratului de zăpadă este vizibil influenţată de condiţiile de calm atmosferic, vânt şi de particularităţile suprafeţei active. Durata stratului de zăpadă variază, în funcţie de starea timpului şi de condiţiile locale, astfel: 53 de zile la Filaret, 46 de zile la Băneasa şi 54 de zile la Afumaţi.

Circulaţia aerului influenţează în mod direct dispersia poluanţilor în atmosferă. Viteza vântului scade spre centrul municipiului Bucureşti, comparativ cu valorile înregistrate în exteriorul acestuia. Vânturile dominante sunt cele de NE (22,4% la Băneasa, 23,2% la Afumaţi) şi de SV (14,8% la Băneasa, respectiv 8,1% la Afumaţi).

Cele mai mari viteze medii anuale revin vânturilor din NE (3,5 m/s la Băneasa şi 3,2 m/s la Afumaţi), urmate de vânturile din direcţia E (3,3 m/s şi 3,2 m/s). Condiţiile de calm au o frecvenţă de două ori mai mare în zonele centrale în comparaţie cu cele periferice, contribuind astfel la menţinerea fenomenului de poluare.

Un fenomen specific climei municipiului Bucureşti care influenţează caracteristicile regimului eolian îl constituie briza urbană (curenţi de compensaţie), fiind condiţionată de regimul termic de zi şi de noapte, datorită încălzirii diferenţiate a spaţiilor construite faţă de câmpia limitrofă.

Diversitatea suprafeţelor active intravilane şi extravilane, specificul zonelor funcţionale din interiorul aşezărilor umane, precum şi morfologia locală a reliefului, sunt factori care generează în permanenţă condiţii speciale de dezvoltare şi repartiţie a complexului de factori şi fenomene meteorologice, diferenţiindu-se în mai multe topoclimate (aşezărilor umane, de vale, forestier, de interfluviu, de luncă) şi o mare diversitate de microclimate, în funcţie de înclinarea şi orientarea versanţilor, gradul de acoperire cu vegetaţie forestieră, densitatea clădirilor, funcţionalitatea diferitelor zone etc. (microclimatele bulevardelor şi străzilor, pieţelor şi curţilor, spaţiilor verzi, crovurilor, versanţilor nordici sau sudici etc.).

1.2. Resursele naturale

1.2.1. Resurse naturale neregenerabile

1.2.2. Resurse naturale regenerabile

În deceniile următoare, evoluţia demografică rapidă pe plan mondial va exercita o presiune şi mai mare asupra climei, resurselor naturale şi biodiversităţii această evoluţie fiind, de asemenea, legată de discrepanţele, în termeni de prosperitate, între ţările industrializate şi ţările în curs de dezvoltare.

Potrivit Rezoluţiei Parlamentului European din 25 aprilie 2007 referitoare la o strategie tematică privind utilizarea durabilă a resurselor naturale, până la ora actuală, nu s-a estimat valoarea capitalului natural, în special a serviciilor ecosistemelor fapt care reprezintă un impediment grav în eforturile generale de stabilire a unui cadru pentru utilizarea durabilă de resurse naturale.

Întrucât interesele comerţului şi mediul înconjurător nu trebuie să fie în conflict, prosperitatea economică durabilă va fi totuşi posibilă în viitor doar într-un sistem de piaţă în care toate formele de capital, inclusiv capitalul natural, sunt preţuite la justa valoare, iar costurile daunelor cauzate sănătăţii umane şi mediului vor fi integral incluse în preţurile produselor.

În iunie 2006, Consiliul European şi-a exprimat următoarele exigenţe cu privire la Noua strategie UE privind dezvoltarea durabilă:


  • utilizarea durabilă a resurselor naturale trebuie completată cu o serie de obiective şi măsuri la nivel comunitar;

  • utilizarea resurselor se va face intr-un mod eficient in vederea reducerii utilizarii globale a resurselor naturale neregenerabile şi diminuarii impactului asupra mediului datorat utilizării materiilor prime;

  • utilizarea resurselor naturale regenerabile se va face într-un ritm care să nu depăşească capacitatea lor de regenerare.

Dezvoltarea sistemelor socio-economice trebuie să ţină cont de capacitatea de suport a elementelor capitalului natural.

Conform Art. 2 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, resursele naturale reprezinta totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite în activitatea umana: resurse neregenerabile – minerale şi combustibili fosili, regenerabile – apa, aer, sol, flora, fauna salbatică, inclusiv cele inepuizabile – energie solară, eoliană, geotermală şi a valurilor.



Resurse naturale regenerabile si neregenerabile in Regiunea 8 Bucuresti – Ilfov

În judeţul Ilfov se exploatează:



  • nisipuri şi pietrişuri în zona localităţilor: Clinceni - comuna Clinceni, 1 Decembrie - comuna 1 Decembrie (baza piscicolă şi de agrement), amonte Nuci - comuna Nuci, Copăceni - comuna Copăceni, Cornetu (lac Mihăileşti) – comuna Cornetu, Domneşti - comuna Domneşti, Dumitrana - comuna Măgurele;

  • energie termică din sistemele hidrogeotermale: oraş Otopeni;

  • petrol şi gaze naturale în zona localităţilor: Bragadiru - oraş Bragadiru, Novaci - Dumitrana - comuna Măgurele, Jilava - comuna Jilava, Bălăceanca - comuna Cernica, Periş - comuna Periş

  • ţiţei în zona localităţii: Căldăraru - comuna Cernica.

Lunca Argeşului a devenit o sursă semnificativă de materiale de roci de construcţii (Ogrezeni, Malu Spart, Stoeneşti, Găiseni, Grădinari, Novaci, Buda, Dărăşti - Ilfov, Fălăştoaca, Goştinari). Alături de Lunca Argesului, importante prin volumul de nisipuri şi pietrişuri exploate, se detaşează: Sabarul (Vidra), Pasărea (Baloteşti) şi Ciorogârla (Clinceni). De asemenea, argilele, marnele, nisipurile şi pietrişurile din orizonturile cuaternare se exploatează de către comunităţile locale sau pentru industria materialelor de construcţie (Pantelimon, Bucureşti).

Incidenţa în mediu a acestor exploatări este foarte ridicată, întrucât în foarte mult cazuri capacitatea maximă de exploatare este depăşită, determinând intensificarea proceselor de eroziune, iar poluarea cu pulberi devine un fenomen caracteristic.



Resursele de petrol şi gaze: Popeşti - Leordeni, Bălăceanca, Bragadiru, Bolintin -Vale, Ileana, Jilava, Căţelu etc. sunt cantonate în depozitele mezozoice (cretacic inferioare) şi neozoice (meoţian-sarmaţian), având un caracter disparat contribuind la îmbunătăţirea bazei energetice a regiunii, dar şi la poluarea cu hidrocarburi a solului.

Structura geologică, cu alternanţa straturilor cu argile şi marne cu cele de nisipuri şi pietrişuri, permite cantonarea unor volume importante de ape subterane care pot susţine activităţi socio-economice de amploare în cazul în care sunt gestionate corespunzător. Nu trebuie neglijate nici resursele de ape geotermale care pot reprezenta în perspectivă o modalitate de impulsionare a turismului balnear.



Fauna şi flora Regiunii 8 Bucureşti – Ilfov

  • fauna piscicolă: caracuda, linul, roşioara, bibanul, crapul, plătica, şalăul, somnul şi două specii de guvizi (Gobius sp. şi Broteshoryns sp. – endemice).

  • păsări de baltă: raţa cârâitoare (Anas querquedula), raţa mare (Anas platyrhyncos), raţa mica (Anas crecca), gârliţa (Anser albifrons), găinuşa de baltă (Gallinula chloropus), lişiţa (Fulica atra), nagâţul, fluieraşul şi stârcul roşu.

  • specii de interes cinegetic: porumbelul gulerat (Columba palumbus), porumbelul de scorbură (Columba oenas), turturica (Streptopelia turtur), potârnichea (Perdix perdix), graurul (Sturnus vulgaris), guguştiucul (Streptopelia decaocto), sitarul de pădure (Scolapax rusticola), ţigănuşul (Plegadis falcinellus), prepeliţa (Coturnix coturnix), raţe şi gâşte sălbatice (admise de lege), fazan (Phasianus colhicus), iepure de câmp (Lepus europeus), mistreţ (Sus scrofa), viezure (Meles meles), căprior (Capreolus capreolus), cerb lopătar (Dama dama), vulpe (Vulpes vulpes), dihor (Putorius putorius), nevăstuică (Mustela nivalis), bizam (Ondrata zibethica) şi jder de copac (Martes martes).

  • în zona Lacului Snagov, vegetaţia acvatică este grupată pe trei benzi:

  • vegetaţie acvatică de mal (formată din stuf şi alte specii asociate);

  • vegetaţie plutitoare formată din specii de nufăr alb (Nymphea alba) şi alte specii de nufăr (nufărul indian – Nelumbo nucifera; nufărul galben – Nuphar luteum şi nufărul roşu – Nymphea lotus – specii endemice ca areal);

  • vegetaţie submersă care tapiţează fundul lacului (brădiş - Myriophyllum vertiallatum).

  • elemente floristice: Pădurea Râioasa (cu specia endemică Brânduşa de pădure - Genul Crocus) şi Scroviştea - comuna Gruiu.

Pădurile din Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov sunt formate din diverse specii de foioase (stejar, fag, arţar, salcâm, tei), în amestec sau în masive. Stejarul (specia predominantă) formează masive în pădurile Snagov, Căldăruşani, Tunari, Afumaţi, iar salcâmul şi teiul se întâlnesc în pădurea Scroviştea.

Exploatarea masei lemnoase din aceste păduri se face în baza planurilor de exploatare aprobate de Direcţiile Silvice, lemnul fiind utilizat ca materie primă în industria mobilei sau ca lemn de foc.



    1. Date demografice

Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov este alcătuită din două unităţi administrative: judeţul Ilfov şi municipiul Bucureşti, avînd un număr de 2219522 locuitori (10,28% din totalul populaţiei ţării); judeţul Ilfov numără 288296 locitori, iar municipiul Bucureşti, peste 1931236 locuitori (aproximativ 16,2% din populaţia urbană a ţării (sursa datelor Anuarul Statistic al României 2007).

Oraşul Bucureşti este capitala României, cel mai mare şi important centru politic, economic, financiar - bancar, comercial, cultural - ştiinţific, de învăţământ, de trasnsport, informaţional, sportiv şi turistic al ţării. Municipiul Bucureşti situat în S - SE ţării, în Câmpia Vlăsiei, la o altitudine de 60 - 90 m, pe râurile Dâmboviţa şi Colentina.



Fig. 1.3.1. Evoluţia populaţiei municipiului Bucureşti

Conform informaţiilor furnizate de Institutul Naţional de Statistică – Direcţia Judeţeană Ilfov, din punct de vedere administrativ Judeţul Ilfov este organizat astfel:



  • 8 oraşe – Bragadiru, Buftea, Chitila, Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Popeşti-Leordeni, Voluntari;

  • 32 comune - 1 Decembrie, Afumaţi, Baloteşti, Berceni, Brăneşti, Cernica, Chiajna, Ciolpani, Ciorogârla, Clinceni, Copăceni, Corbeanca, Cornetu, Darăşti-Ilfov, Dascălu, Dobroieşti, Domneşti, Dragomireşti-Vale, Găneasa, Glina, Grădiştea, Gruiu, Jilava, Moara Vlăsiei, Mogoşoaia, Nuci, Periş, Petrăchioaia, Snagov, Ştefăneştii de Jos, Tunari, Vidra.

În judeţului Ilfov densitatea populaţiei este de 376,9 locuitori/km2 (mediul urban) faţă de 135,7 locuitori/km2 (mediul rural). Densitatea populaţiei din mediul urban este deaproximativ 3 ori mai mare decât în mediul rural.

1.3.1. Procesul de urbanizare

Tabel nr. 1.3.1.1. Structura populaţiei Regiunii 8 Bucureşti - Ilfov pe medii de locuire

REGIUNEA 8

NR. PERSOANE (total)

URBAN

RURAL

ÎN PROCENTE FAŢĂ DE TOTAL

URBAN

RURAL

Total Regiune Bucureşti - Ilfov

2219532

2052138

85859

92.5

7.5

Ilfov

288296

120902

85859

41.9

58.1

Bucureşti

1931236

1931236

0

100

0

Sursa datelor: Anuarul Statistic al României 2007

Tendinţa dominantă în oraşele europene este cea de suburbanizare. Între anii 1996 şi 2001, în 90% dintre aglomerările urbane, rata de creştere a populaţiei din suburbii a fost mai mare decât cea a populaţiei din centrul oraşului. O treime din aceste aglomerări urbane au înregistrat o scărere a numărului de locuitori în perioada amintită; totuşi, în majoritatea acestor oraşe suburbiile s-au dezvoltat concomitent cu declinul zonei urbane centrale. Suburbanizarea populaţiei sporeşte inevitabil presiunea asupra sistemului de transport urban, în timp ce suburbanizarea activităţii economice poate conduce la declinul economic al centrului tradiţional al oraşului.

Acest fenomen de suburbanizare este sesizabil şi în cazul Regiunii 8 Bucureşti – Ilfov. Creşterea veniturilor unui număr însemnat al populaţiei municipiului Bucureşti, creează dorinţa acestor locuitori de a-şi sporii confortul locativ. În acest sens, un număr însemnat de locuitori ai municipiului Bucureşti doreşte schimbarea spaţiului locativ din locuinţele comune de tip bloc în locuinţe individuale de tip vilă. Astfel se creează o presiune asupra regiunii suburbane din punct de vedere al infrastructurii (transport, reţele de alimentare cu apă şi canalizare, energie electrică etc.).

Acest fenomen al suburbanizării în Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov este evident datorită faptului că în cursul anului 2006 în judeţul Ilfov au fost finalizate un număr de 3454 locuinţe faţă de 2021 locuinţe în municipiul Bucureşti. În municipiul Bucureşti a fost finalizată o suprafaţă de 21869 m2 construită din fonduri publice, mult mai mare decât în judeţul Ilfov (2005 m2).



Tabel nr. 1.3.1.2. Locuinţe finalizate în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Locuinţe finalizate în cursul anului 2006 în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Regiunea 8

Număr locuinţe construite

Suprafaţa construită (m2)

Din fonduri private (m2)

Din fonduri publice (m2)

Municipiul Bucureşti

2021

347958

326089

21869

Judeţul Ilfov

3454

711803

709798

2005

Total Regiunea 8

5475

1059761

1035887

23874

Sursa datelor: Anuarul Statistic al României, 2007

Urbanizarea judeţului Ilfov a început să se resimtă mai ales în ultimii 2 ani de când s-au efectuat modernizări ale căilor de acces, a reţelei de alimentare cu gaze, apă şi canalizare centralizată, pe circa 60% din teritoriu.

În mediul rural, începând cu anul 2006 s-au promovat şi s-au realizat, proiecte pentru alimentări cu apă, canalizare, drumuri, alte lucrări ce îmbunătăţesc condiţiile de trai.

1.3.2. Concentrări urbane

Tabel nr. 1.3.2.1. Concentrările urbane în Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov

Unitatea administrativă

Zona urbană (ha)

Intravilan (ha)

% zona urbană din suprafaţa judeţului

Densitatea populaţiei în zona urbană (locuitori/km2)

Municipiul Bucureşti

23800

23800

100

8099

Judeţul Ilfov

32.900

cca. 81.510

20,78

376,9

Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică, 2006

Municipiul Bucureşti este structurat din punct de vedere administrativ în 6 sectoare.



Tabel nr. 1.3.2.2. Structura populaţiei municipiului Bucureşti


2007

Populaţia

Suprafaţa  (Km2)

Densitatea  (loc./km2)

TOTAL

1.927.559

238

8099,0

Sector 1

231.508

70

3307,3

Sector 2

361.403

32

11293,8

Sector 3

393.323

34

11568,3

Sector 4

300.144

34

8827,8

Sector 5

280.670

30

9355,7

Sector 6

360.511

38

9487,1

Sursa datelor: Raportul privind starea factorilor de mediu în municipiul Bucureşti, 2008



Tabel nr. 1.3.2.3. Populaţia oraşelor din judeţul Ilfov


Oraşul

Număr de locuitori

Bragadiru

8326

Buftea

20564

Chitila

12242

Măgurele

7792

Otopeni

10272

Pantelimon

17084

Popeşti Leordeni

14712

Voluntari

29910

Sursa datelor: Anuarul Statistic al României, 2007








2. AERUL

2.1. Introducere

Surse de poluare a aerului în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov sunt reprezentate de: industrie, traficul auto, şantierele de construcţie şi betonierele, centralele termice.

Obiective industriale

În municipiul Bucureşti, nevoia imediată de cazare a forţei de muncă a generat apariţia rapidă a marilor ansambluri de locuinţe colective, dimensionate în medie pentru 250.000 – 400.000 locuitori.

Amplasarea lor s-a realizat pe considerente preponderent economice, pe principiul proximităţii cu zonele industriale, în ideea valorificării dotărilor edilitare create pentru acestea şi reducerii deplasărilor. Aceasta a condus la relaţia de vecinătate dintre zonele de locuinţe şi cele industriale; sursa principală de disconfort pentru locuire.

Variabilitatea substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte mare : pulberi organice şi anorganice care au şi conţinut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze şi vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solvenţi organici, funingine etc;

Obiectivele industriale din judeţul Ilfov se regăsesc pe platformele situate la marginea Municipiului Bucureşti: platforma Jilava, platforma Măgurele, platforma Pantelimon - Neferal, dar şi locaţii noi în care s-a dezvoltat o industrie preponderent alimentară (oraş Popeşti- Leordeni, Tunari, Domneşti, etc.), activităţi de depozitare - comerţ, hipermarketuri.

Pe Şoseaua de Centură s-au dezvoltat, de asemenea obiective diverse care contribuie major la poluarea aerului cum ar fi cele din domeniul contrucţiilor (staţii de betoane, mixturi asfaltice, fabricare borduri, etc.). În ceea ce priveşte zonele de locuit, acestea s-au extins masiv, de la an la an, pe teritoriul judeţului.

Traficul auto

În urma unor studii recente, în compoziţia aerului poluat datorită traficului auto , au fost evidenţiaţi peste 150 de compuşi şi grupe de compuşi.

Măsurarea tuturor acestor poluanţi este imposibilă şi de aceea, determinările se concentrează numai pe acei poluanţi care au cel mai mare impact asupra sănătăţii umane sau care sunt consideraţi buni indicatori.

Poluanţii care sunt urmăriţi în mod curent atunci când se doreşte evaluarea impactului generat de traficul auto asupra calităţii aerului, sunt grupaţi în mai multe categorii :



  • gazele anorganice: oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon, ozonul, pulberi;

  • pulberi totale în suspensie, particule cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 µm sau decât 2,5 µm, fumul negru;

  • componente ale pulberilor: carbon elementar, hidrocarburi policiclice aromatice, plumb;

  • compuşi organici volatili: benzen, butadienă.

Prin arderea completă a combustibililor în motoarele autovehiculelor, rezultă următorii compuşi:

  • vapori de apă - 13 %

  • dioxid de carbon -13 %

  • azot - 74 %

În realitate însă, ţinând cont de caracterul incomplet al arderilor, în funcţie de calitatea amestecului (coeficientul de dozaj), se mai formează CO şi oxigen şi în proporţii reduse oxizi de azot, hidrocarburi, produşi oxidanţi, oxizi de sulf.

Cu excepţia vaporilor de apă (azotul şi oxigenul fiind principalele elemente constituente ale aerului atmosferic), toate celelalte substanţe precizate mai sus sunt considerate emisii poluante. Asocierea directă între poluarea aerului datorată traficului auto şi sănătatea umană este foarte dificil să se stabilească în termeni absoluţi, datorită numărului mare de variabile.

Arderea (combustia) benzinei sau a motorinei în motoarele autovehiculelor este generatoare de emisie a peste 100 compuşi chimici.

Cea mai mare poluare a aerului din Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov, apare în zonele construite şi cu artere de trafic supraaglomerate, unde dispersia poluanţilor este dificil de realizat. Concentraţiile poluanţilor atmosferici sunt mai crescute în zonele cu artere de trafic străjuite de clădiri înalte sub formă compactă, care împiedică dispersia.

În afara arterelor de trafic intens, poluarea aerului scade şi este destul de rar semnalată în zonele suburbane sau rurale.

În judeţul Ilfov este de menţionat traficul de pe DN1, ce străbate oraşul Otopeni. La un trafic de cca. 20 000 de maşini zilnic, exceptând zilele libere unde traficul se dublează, se poate aprecia o poluare foarte mare.

În localităţile judeţului Ilfov, faţă de zonele locuite ale Municipiului Bucureşti, există avantajul că dispersia poluanţilor în aer este mai rapidă, deoarece nu sunt clădiri cu multe nivele şi aşezate ca o barieră în calea acestora.

Şantiere de construcţie şi betoniere

Deşi ponderea activităţilor de construcţii a scăzut foarte mult în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov, aceste şantiere şi betoniere rămân surse potenţiale de poluare a aerului, în special cu pulberi.

Centralele electrotermice

CET - urile reprezintă surse majore de poluare a aerului în zonele urbane, prin modul de funcţionare cu combustibili lichizi ce au un conţinut ridicat de sulf.

La instalaţiile de reţinere a principalilor poluanţi chimici NOx şi SO2 , pentru care au fost alese variante constructive ce prevăd dispersia prin coşuri înalte, se realizează concentraţii locale mai reduse, dar se amplifică efectele de poluare la distanţă; uzura şi neetanşeităţile unor coşuri determină evacuarea gazelor la înălţimi intermediare cu efecte şi asupra zonei învecinate. Astfel, CET-urile care funcţionează în Bucureşti, pot afecta calitatea aerului din localităţile limitrofe situate în judeţul Ilfov.

Surse difuze de combustie

Numeroasele centrale termice uzinale, de cvartal sau de bloc, din care multe funcţionează pe combustibil lichid sau solid, constituie o sursă importantă de poluare; combustia este de cele mai multe ori incompletă datorită neautomatizării arderii, randamentului redus şi a unei supravegheri precare ceea ce determină degajări de noxe deloc neglijabile care se dispersează exact în zonele rezidenţiale, intens populate, pe care aceste centrale le deservesc.

Combustia neautorizată, în aer liber a unor deşeuri de tip menajer, cauciucuri uzate, mase plastice, deşeuri stradale, depozitarea inadecvată a reziduurilor industriale şi a deşeurilor menajere se constituie (prin cumul) într-o sursă globală de poluare permanentă cu pulberi organice, gaze nocive, fum, funingine, mirosuri dezagreabile, aspecte sesizabile mai ales în condiţii meteorologice nefavorabile (ceaţă, calm atmosferic, inversiune termică).

La începutul anului 2004 în cadrul unui program PHARE 2000 a fost pusă în funcţiune reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului în Capitală, care funcţionează la parametrii proiectaţi, respectând cerinţele Directivelor Uniunii Europene.

Datele referitoare la calitatea aerului în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov (poluanţii măsuraţi: SO2, NOx, CO, O3, C6H6, PM10, PM2,5, plumb) sunt furnizate în timp real şi provin de la cele 8 staţii automate:



  • staţie de fond regională - Baloteşti;

  • staţie de fond suburbană - Măgurele;

  • staţie de fond urbană - Crângaşi (incinta APM Bucureşti);

  • 2 staţii de trafic - Sos. Mihai Bravu şi Cercul Militar Naţional;

  • 3 staţii industriale - Drumul Taberei, Titan şi Berceni.

Punctele de informare pentru cetăţeni sunt în număr de şase şi sunt compuse din:

  • 3 panouri de afişaj - Piaţa Universitaţii, Piaţa Sergiu Celibidache şi Mc Donald’s Obor;

  • 3 display-uri - Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, la Primăria Municipiului Bucureşti şi la incinta APM Bucureşti.

Yüklə 4,51 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   42




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin