În regiunea 8 bucureşti ilfov bucureşti, Aprilie 2008 cuprins
Yüklə 4,51 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 1.2. Resursele naturale 1.2.1. Resurse naturale neregenerabile 1.2.2. Resurse naturale regenerabile
- 1.3.1. Procesul de urbanizare Tabel nr. 1.3.1.1.
- REGIUNEA 8 NR. PERSOANE (total) URBAN RURAL
- Locuinţe finalizate în cursul anului 2006 în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov Regiunea 8
- Din fonduri publice (m 2 )
- 1.3.2. Concentrări urbane Tabel nr. 1.3.2.1.
- % zona urbană din suprafaţa judeţului Densitatea populaţiei în zona urbană (locuitori/km 2 )
- Oraşul Număr de locuitori
- 2. AERUL 2.1. Introducere
|
Sursa datelor: Administraţia Naţională de Meteorolgie, 2008 Importante sub aspect economic şi ecologic, sunt secetele, care apar în spaţiul Regiunii 8 Bucureşti - Ilfov în condiţii de circulaţie a maselor de aer din sud-vest, reprezentativi prin lungimea intervalelor cu precipitaţii foarte scăzute fiind anii 1946 (10 luni), 1948 (9 luni), 1960 (8 luni), 1943, 1951, 1953, 1957, 1958, 1959 (7 luni). O problemă deosebită pentru aşezările umane din Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov este legată de preluarea spre sistemul de canalizare a cantităţilor ridicate de precipitaţii care cad într-o perioadă foarte scurtă de timp. Cele mai ridicate maxime în 24 de ore au depăşit 100 mm la staţiile: Bucureşti – Filaret (136 mm la data de 17 iunie 1910), Bucureşti - Băneasa (107.7 mm la data de 15 iulie 1954) şi Bucureşti - Afumaţi (107.3 mm la data de 20 august 1949). De asemenea, cu incidenţă deosebită în agricultură sunt ploile acide, foarte frecvente în ultimii ani în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov. Numărul cazurilor cu grindină este de o zi sau mai puţin de o zi, numărul maxim înregistrat fiind estimat la 4 - 5 cazuri anual. Durata medie a grindinei este de 5 minute, însă s-au înregistrat durate până la 30 minute la staţia Bucureşti - Băneasa (9 mai 1961).
Circulaţia aerului influenţează în mod direct dispersia poluanţilor în atmosferă. Viteza vântului scade spre centrul municipiului Bucureşti, comparativ cu valorile înregistrate în exteriorul acestuia. Vânturile dominante sunt cele de NE (22,4% la Băneasa, 23,2% la Afumaţi) şi de SV (14,8% la Băneasa, respectiv 8,1% la Afumaţi). Cele mai mari viteze medii anuale revin vânturilor din NE (3,5 m/s la Băneasa şi 3,2 m/s la Afumaţi), urmate de vânturile din direcţia E (3,3 m/s şi 3,2 m/s). Condiţiile de calm au o frecvenţă de două ori mai mare în zonele centrale în comparaţie cu cele periferice, contribuind astfel la menţinerea fenomenului de poluare. Un fenomen specific climei municipiului Bucureşti care influenţează caracteristicile regimului eolian îl constituie briza urbană (curenţi de compensaţie), fiind condiţionată de regimul termic de zi şi de noapte, datorită încălzirii diferenţiate a spaţiilor construite faţă de câmpia limitrofă. Diversitatea suprafeţelor active intravilane şi extravilane, specificul zonelor funcţionale din interiorul aşezărilor umane, precum şi morfologia locală a reliefului, sunt factori care generează în permanenţă condiţii speciale de dezvoltare şi repartiţie a complexului de factori şi fenomene meteorologice, diferenţiindu-se în mai multe topoclimate (aşezărilor umane, de vale, forestier, de interfluviu, de luncă) şi o mare diversitate de microclimate, în funcţie de înclinarea şi orientarea versanţilor, gradul de acoperire cu vegetaţie forestieră, densitatea clădirilor, funcţionalitatea diferitelor zone etc. (microclimatele bulevardelor şi străzilor, pieţelor şi curţilor, spaţiilor verzi, crovurilor, versanţilor nordici sau sudici etc.).
În deceniile următoare, evoluţia demografică rapidă pe plan mondial va exercita o presiune şi mai mare asupra climei, resurselor naturale şi biodiversităţii această evoluţie fiind, de asemenea, legată de discrepanţele, în termeni de prosperitate, între ţările industrializate şi ţările în curs de dezvoltare. Potrivit Rezoluţiei Parlamentului European din 25 aprilie 2007 referitoare la o strategie tematică privind utilizarea durabilă a resurselor naturale, până la ora actuală, nu s-a estimat valoarea capitalului natural, în special a serviciilor ecosistemelor fapt care reprezintă un impediment grav în eforturile generale de stabilire a unui cadru pentru utilizarea durabilă de resurse naturale. Întrucât interesele comerţului şi mediul înconjurător nu trebuie să fie în conflict, prosperitatea economică durabilă va fi totuşi posibilă în viitor doar într-un sistem de piaţă în care toate formele de capital, inclusiv capitalul natural, sunt preţuite la justa valoare, iar costurile daunelor cauzate sănătăţii umane şi mediului vor fi integral incluse în preţurile produselor. În iunie 2006, Consiliul European şi-a exprimat următoarele exigenţe cu privire la Noua strategie UE privind dezvoltarea durabilă:
Dezvoltarea sistemelor socio-economice trebuie să ţină cont de capacitatea de suport a elementelor capitalului natural. Conform Art. 2 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, resursele naturale reprezinta totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite în activitatea umana: resurse neregenerabile – minerale şi combustibili fosili, regenerabile – apa, aer, sol, flora, fauna salbatică, inclusiv cele inepuizabile – energie solară, eoliană, geotermală şi a valurilor. Resurse naturale regenerabile si neregenerabile in Regiunea 8 Bucuresti – Ilfov În judeţul Ilfov se exploatează:
Lunca Argeşului a devenit o sursă semnificativă de materiale de roci de construcţii (Ogrezeni, Malu Spart, Stoeneşti, Găiseni, Grădinari, Novaci, Buda, Dărăşti - Ilfov, Fălăştoaca, Goştinari). Alături de Lunca Argesului, importante prin volumul de nisipuri şi pietrişuri exploate, se detaşează: Sabarul (Vidra), Pasărea (Baloteşti) şi Ciorogârla (Clinceni). De asemenea, argilele, marnele, nisipurile şi pietrişurile din orizonturile cuaternare se exploatează de către comunităţile locale sau pentru industria materialelor de construcţie (Pantelimon, Bucureşti). Incidenţa în mediu a acestor exploatări este foarte ridicată, întrucât în foarte mult cazuri capacitatea maximă de exploatare este depăşită, determinând intensificarea proceselor de eroziune, iar poluarea cu pulberi devine un fenomen caracteristic. Resursele de petrol şi gaze: Popeşti - Leordeni, Bălăceanca, Bragadiru, Bolintin -Vale, Ileana, Jilava, Căţelu etc. sunt cantonate în depozitele mezozoice (cretacic inferioare) şi neozoice (meoţian-sarmaţian), având un caracter disparat contribuind la îmbunătăţirea bazei energetice a regiunii, dar şi la poluarea cu hidrocarburi a solului. Structura geologică, cu alternanţa straturilor cu argile şi marne cu cele de nisipuri şi pietrişuri, permite cantonarea unor volume importante de ape subterane care pot susţine activităţi socio-economice de amploare în cazul în care sunt gestionate corespunzător. Nu trebuie neglijate nici resursele de ape geotermale care pot reprezenta în perspectivă o modalitate de impulsionare a turismului balnear. Fauna şi flora Regiunii 8 Bucureşti – Ilfov
Pădurile din Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov sunt formate din diverse specii de foioase (stejar, fag, arţar, salcâm, tei), în amestec sau în masive. Stejarul (specia predominantă) formează masive în pădurile Snagov, Căldăruşani, Tunari, Afumaţi, iar salcâmul şi teiul se întâlnesc în pădurea Scroviştea. Exploatarea masei lemnoase din aceste păduri se face în baza planurilor de exploatare aprobate de Direcţiile Silvice, lemnul fiind utilizat ca materie primă în industria mobilei sau ca lemn de foc.
Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov este alcătuită din două unităţi administrative: judeţul Ilfov şi municipiul Bucureşti, avînd un număr de 2219522 locuitori (10,28% din totalul populaţiei ţării); judeţul Ilfov numără 288296 locitori, iar municipiul Bucureşti, peste 1931236 locuitori (aproximativ 16,2% din populaţia urbană a ţării (sursa datelor Anuarul Statistic al României 2007). Oraşul Bucureşti este capitala României, cel mai mare şi important centru politic, economic, financiar - bancar, comercial, cultural - ştiinţific, de învăţământ, de trasnsport, informaţional, sportiv şi turistic al ţării. Municipiul Bucureşti situat în S - SE ţării, în Câmpia Vlăsiei, la o altitudine de 60 - 90 m, pe râurile Dâmboviţa şi Colentina. Fig. 1.3.1. Evoluţia populaţiei municipiului Bucureşti 
Conform informaţiilor furnizate de Institutul Naţional de Statistică – Direcţia Judeţeană Ilfov, din punct de vedere administrativ Judeţul Ilfov este organizat astfel:
În judeţului Ilfov densitatea populaţiei este de 376,9 locuitori/km2 (mediul urban) faţă de 135,7 locuitori/km2 (mediul rural). Densitatea populaţiei din mediul urban este deaproximativ 3 ori mai mare decât în mediul rural. 1.3.1. Procesul de urbanizare Tabel nr. 1.3.1.1. Structura populaţiei Regiunii 8 Bucureşti - Ilfov pe medii de locuire
Sursa datelor: Anuarul Statistic al României 2007 Tendinţa dominantă în oraşele europene este cea de suburbanizare. Între anii 1996 şi 2001, în 90% dintre aglomerările urbane, rata de creştere a populaţiei din suburbii a fost mai mare decât cea a populaţiei din centrul oraşului. O treime din aceste aglomerări urbane au înregistrat o scărere a numărului de locuitori în perioada amintită; totuşi, în majoritatea acestor oraşe suburbiile s-au dezvoltat concomitent cu declinul zonei urbane centrale. Suburbanizarea populaţiei sporeşte inevitabil presiunea asupra sistemului de transport urban, în timp ce suburbanizarea activităţii economice poate conduce la declinul economic al centrului tradiţional al oraşului. Acest fenomen de suburbanizare este sesizabil şi în cazul Regiunii 8 Bucureşti – Ilfov. Creşterea veniturilor unui număr însemnat al populaţiei municipiului Bucureşti, creează dorinţa acestor locuitori de a-şi sporii confortul locativ. În acest sens, un număr însemnat de locuitori ai municipiului Bucureşti doreşte schimbarea spaţiului locativ din locuinţele comune de tip bloc în locuinţe individuale de tip vilă. Astfel se creează o presiune asupra regiunii suburbane din punct de vedere al infrastructurii (transport, reţele de alimentare cu apă şi canalizare, energie electrică etc.). Acest fenomen al suburbanizării în Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov este evident datorită faptului că în cursul anului 2006 în judeţul Ilfov au fost finalizate un număr de 3454 locuinţe faţă de 2021 locuinţe în municipiul Bucureşti. În municipiul Bucureşti a fost finalizată o suprafaţă de 21869 m2 construită din fonduri publice, mult mai mare decât în judeţul Ilfov (2005 m2). Tabel nr. 1.3.1.2. Locuinţe finalizate în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov
Sursa datelor: Anuarul Statistic al României, 2007 Urbanizarea judeţului Ilfov a început să se resimtă mai ales în ultimii 2 ani de când s-au efectuat modernizări ale căilor de acces, a reţelei de alimentare cu gaze, apă şi canalizare centralizată, pe circa 60% din teritoriu. În mediul rural, începând cu anul 2006 s-au promovat şi s-au realizat, proiecte pentru alimentări cu apă, canalizare, drumuri, alte lucrări ce îmbunătăţesc condiţiile de trai.
Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică, 2006 Municipiul Bucureşti este structurat din punct de vedere administrativ în 6 sectoare. Tabel nr. 1.3.2.2. Structura populaţiei municipiului Bucureşti
Sursa datelor: Raportul privind starea factorilor de mediu în municipiul Bucureşti, 2008 Tabel nr. 1.3.2.3. Populaţia oraşelor din judeţul Ilfov
Sursa datelor: Anuarul Statistic al României, 2007 
2. AERUL 2.1. Introducere Surse de poluare a aerului în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov sunt reprezentate de: industrie, traficul auto, şantierele de construcţie şi betonierele, centralele termice. Obiective industriale În municipiul Bucureşti, nevoia imediată de cazare a forţei de muncă a generat apariţia rapidă a marilor ansambluri de locuinţe colective, dimensionate în medie pentru 250.000 – 400.000 locuitori. Amplasarea lor s-a realizat pe considerente preponderent economice, pe principiul proximităţii cu zonele industriale, în ideea valorificării dotărilor edilitare create pentru acestea şi reducerii deplasărilor. Aceasta a condus la relaţia de vecinătate dintre zonele de locuinţe şi cele industriale; sursa principală de disconfort pentru locuire. Variabilitatea substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte mare : pulberi organice şi anorganice care au şi conţinut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze şi vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solvenţi organici, funingine etc; Obiectivele industriale din judeţul Ilfov se regăsesc pe platformele situate la marginea Municipiului Bucureşti: platforma Jilava, platforma Măgurele, platforma Pantelimon - Neferal, dar şi locaţii noi în care s-a dezvoltat o industrie preponderent alimentară (oraş Popeşti- Leordeni, Tunari, Domneşti, etc.), activităţi de depozitare - comerţ, hipermarketuri. Pe Şoseaua de Centură s-au dezvoltat, de asemenea obiective diverse care contribuie major la poluarea aerului cum ar fi cele din domeniul contrucţiilor (staţii de betoane, mixturi asfaltice, fabricare borduri, etc.). În ceea ce priveşte zonele de locuit, acestea s-au extins masiv, de la an la an, pe teritoriul judeţului. Traficul auto În urma unor studii recente, în compoziţia aerului poluat datorită traficului auto , au fost evidenţiaţi peste 150 de compuşi şi grupe de compuşi. Măsurarea tuturor acestor poluanţi este imposibilă şi de aceea, determinările se concentrează numai pe acei poluanţi care au cel mai mare impact asupra sănătăţii umane sau care sunt consideraţi buni indicatori. Poluanţii care sunt urmăriţi în mod curent atunci când se doreşte evaluarea impactului generat de traficul auto asupra calităţii aerului, sunt grupaţi în mai multe categorii :
Prin arderea completă a combustibililor în motoarele autovehiculelor, rezultă următorii compuşi:
În realitate însă, ţinând cont de caracterul incomplet al arderilor, în funcţie de calitatea amestecului (coeficientul de dozaj), se mai formează CO şi oxigen şi în proporţii reduse oxizi de azot, hidrocarburi, produşi oxidanţi, oxizi de sulf. Cu excepţia vaporilor de apă (azotul şi oxigenul fiind principalele elemente constituente ale aerului atmosferic), toate celelalte substanţe precizate mai sus sunt considerate emisii poluante. Asocierea directă între poluarea aerului datorată traficului auto şi sănătatea umană este foarte dificil să se stabilească în termeni absoluţi, datorită numărului mare de variabile. Arderea (combustia) benzinei sau a motorinei în motoarele autovehiculelor este generatoare de emisie a peste 100 compuşi chimici. Cea mai mare poluare a aerului din Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov, apare în zonele construite şi cu artere de trafic supraaglomerate, unde dispersia poluanţilor este dificil de realizat. Concentraţiile poluanţilor atmosferici sunt mai crescute în zonele cu artere de trafic străjuite de clădiri înalte sub formă compactă, care împiedică dispersia. În afara arterelor de trafic intens, poluarea aerului scade şi este destul de rar semnalată în zonele suburbane sau rurale. În judeţul Ilfov este de menţionat traficul de pe DN1, ce străbate oraşul Otopeni. La un trafic de cca. 20 000 de maşini zilnic, exceptând zilele libere unde traficul se dublează, se poate aprecia o poluare foarte mare. În localităţile judeţului Ilfov, faţă de zonele locuite ale Municipiului Bucureşti, există avantajul că dispersia poluanţilor în aer este mai rapidă, deoarece nu sunt clădiri cu multe nivele şi aşezate ca o barieră în calea acestora.
Deşi ponderea activităţilor de construcţii a scăzut foarte mult în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov, aceste şantiere şi betoniere rămân surse potenţiale de poluare a aerului, în special cu pulberi. Centralele electrotermice CET - urile reprezintă surse majore de poluare a aerului în zonele urbane, prin modul de funcţionare cu combustibili lichizi ce au un conţinut ridicat de sulf. La instalaţiile de reţinere a principalilor poluanţi chimici NOx şi SO2 , pentru care au fost alese variante constructive ce prevăd dispersia prin coşuri înalte, se realizează concentraţii locale mai reduse, dar se amplifică efectele de poluare la distanţă; uzura şi neetanşeităţile unor coşuri determină evacuarea gazelor la înălţimi intermediare cu efecte şi asupra zonei învecinate. Astfel, CET-urile care funcţionează în Bucureşti, pot afecta calitatea aerului din localităţile limitrofe situate în judeţul Ilfov. Surse difuze de combustie Numeroasele centrale termice uzinale, de cvartal sau de bloc, din care multe funcţionează pe combustibil lichid sau solid, constituie o sursă importantă de poluare; combustia este de cele mai multe ori incompletă datorită neautomatizării arderii, randamentului redus şi a unei supravegheri precare ceea ce determină degajări de noxe deloc neglijabile care se dispersează exact în zonele rezidenţiale, intens populate, pe care aceste centrale le deservesc. Combustia neautorizată, în aer liber a unor deşeuri de tip menajer, cauciucuri uzate, mase plastice, deşeuri stradale, depozitarea inadecvată a reziduurilor industriale şi a deşeurilor menajere se constituie (prin cumul) într-o sursă globală de poluare permanentă cu pulberi organice, gaze nocive, fum, funingine, mirosuri dezagreabile, aspecte sesizabile mai ales în condiţii meteorologice nefavorabile (ceaţă, calm atmosferic, inversiune termică). La începutul anului 2004 în cadrul unui program PHARE 2000 a fost pusă în funcţiune reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului în Capitală, care funcţionează la parametrii proiectaţi, respectând cerinţele Directivelor Uniunii Europene. Datele referitoare la calitatea aerului în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov (poluanţii măsuraţi: SO2, NOx, CO, O3, C6H6, PM10, PM2,5, plumb) sunt furnizate în timp real şi provin de la cele 8 staţii automate:
Punctele de informare pentru cetăţeni sunt în număr de şase şi sunt compuse din:
Yüklə 4,51 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||