În regiunea 8 bucureşti ilfov bucureşti, Aprilie 2008 cuprins
Yüklə 4,51 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare publică (km)
- Apă potabilă distribuită Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov Total (mii m 3
- 4.7. Apele uzate 4.7.1. Surse majore de poluare şi grad de epuare
- Nr. Crt. Sursa de ape uzate Profil activitate Curs apă
- 4.7.2. Reţele de canalizare
- Unitate administrativă Reţele de canalizare Lungime totală reţele
- Populaţie racordată la reţea de canalizare
- Staţii de epurare orăşeneşti şi comunale B.H. Argeş
- 4.8. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane
- 4.9. Obiective şi măsuri privind aspectul poluării apei
- 5. SOLUL 5.1. Introducere
Tabel nr. 4.6.5. Reţeaua publică de canalizare în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov
Sursa datelor: Anuarul Statistic al României, 2007 În Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov lungimea reţelei de canalizare publică este de 1860 Km în Municipiul Bucureşti şi de 321 Km în judeţul Ilfov. Tabel nr. 4.6.6. Volumul de apă potabilă distribuită consumatorilor în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov
Sursa datelor: Anuarul Statistic al României, 2007 În Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov se remarcă ponderea însemnată a volumului de apă potabilă distribuită în Municipiul Bucureşti 96% faţă de aproximativ 4% în judeţul Ilfov. Se remarcă de asemenea, ponderea mult mai mare a apei potabile distribuită prin apometre faţă de total (90% în municipiul Bucureşti faţă de 45,9% în judeţul Ilfov). Calitatea apelor în secţiunile urmărite sistematic de SGA Ilfov - Bucureşti prezintă îmbunătăţiri sau înrăutăţiri periodice, datorită lipsei staţiilor de epurare, funcţie de volumul apelor uzate evacuate, de debitele cursurilor de apă la un moment dat. Sursele majore de poluare toxică permanentă a apelor de suprafaţă sunt reprezentate de activităţile industriale (industria extractivă, exploatare şi prelucrare a lemnului, prelucrări chimice, industria metalurgică şi construcţii de maşini, producerea energiei electrice etc.), activităţile agro-zootehnice, precum şi depozitele de deşeuri menajere şi industriale neautorizate şi necorespunzător amenajate. (Raportul privind starea mediului în România, 2006) 4.7. Apele uzate 4.7.1. Surse majore de poluare şi grad de epuare În B.H. Ialomiţa sunt monitorizate 16 surse de poluare, care includ gospodăriile comunale – monitorizate cu frecvenţă lunară, celelalte unitaţi fiind monitorizate trimestrial. Analizele efectuate au pus în evidenţă depăşirea valorilor normate (reglementate sau impuse de normativele tehnice specifice) pentru indicatorii CBO5, CCO - Cr, MTS, azot total, amoniu, fosfor total, substanţe extractibile, detergenţi şi de asemenea o mare încărcare bacteriana, la majoritatea surselor de poluare, în special în cazul gospodăriilor comunale.
Notă: Aceste unităţi reprezintă o parte din totalul surselor de poluare care sunt monitorizate. Tabel nr. 4.7.1.2. Surse majore de poluare în B.H. Ialomiţa
Municipiul Bucureşti În B.H. Argeş sunt monitorizate 65 surse de poluare. Tabel nr. 4.7.1.3 Surse majore de poluare în Municipiul Bucureşti
Analizele efectuate au pus în evidenţă depăşirea valorilor normate (reglementate sau impuse de normativele tehnice specifice) pentru indicatorii CBO5, CCO-Cr, MTS, azot total, amoniu, fosfor total, substanţe extractibile, detergenţi şi de asemenea o mare încărcare bacteriană, la majoritatea surselor de poluare, în special în cazul gospodăriilor comunale. O poluare accidentală pe teritoriul Municipiul Bucureşti în anul 2007 s-a produs la CET Grozaveşti, prin fisurarea conductei de alimentare cu pacură a centralei, în zona Cotroceni. Păcura s-a scurs în reţeaua de canalizare orăşenească şi prin intervenţie urgentă s-a oprit pomparea şi s-a remediat fisura produsă. Păcura a fost îndepartată din zona stradală, iar la Glina s-au organizat baraje de protecţie şi de colectare a păcurii înainte de a ajunge în râul Damboviţa. 4.7.2. Reţele de canalizare Sistemul de canalizare a Municipiului Bucureşti este realizat ca un sistem unitar ce asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere, tehnologice şi pluviale în caseta colectoare de sub albia amenajată a râului Dâmboviţa. Reţeaua de canalizare de pe teritoriul Municipiul Bucureşti se află în administrarea SC APA NOVA BUCUREŞTI SA, iar canalul colector casetat se află în administrarea A.N. APELE ROMANE. În canalul colector casetat (amplasat sub cuva de apă curată a râului Dâmboviţa) evacuează direct 12 canale colectoare principale şi 11 canale colectoare secundare ce adună apele uzate şi pluviale din tot oraşul şi parţial din judeţul Ilfov. În prezent, toate apele uzate din municipiul Bucureşti sunt evacuate fără o epurare prealabilă direct în râul Dâmboviţa, în aval de Capitală, în dreptul comunei Glina. Sistemul de canalizare funcţionează eficient dacă precipitaţiile nu depăşesc un prag max. de 30 l/mp, fără a mai lua în calcul şi aportul suplimentar adus de localităţile din vecinătatea Capitalei: Pantelimon, Voluntari, Dobroieşti, Chiajna, Chitila, Popeşti - Leordeni. Debitele apelor uzate colectate şi evacuate din Capitală variază în 24 de ore de la 15 mc/s până la 22.5 mc/s (în situaţia fără precipitaţii), iar în caz de precipitaţii până la max. 160 mc/s. Având în vedere dezvoltarea în perspectivă a oraşului şi localităţilor din Ilfov, se impune o analiză prin care să se stabilească strategia de dezvoltare şi modernizare a sistemului de canalizare pe termen lung.
Staţii de epurare orăşeneşti şi comunale B.H. Argeş Municipiul Bucureşti - Staţia de epurare GLINA În cursul anului 2007 apele uzate ale municipiului Bucureşti au continuat să fie evacuate direct în râul Dâmboviţa, neepurate, prin cele trei casete colectoare. Pentru eliminarea poluării agresive a râului Dâmboviţa în aval de Capitală, inclusiv a râului Argeş şi a fluviului Dunărea, în prezent Primăria Municipiului Bucureşti are în vedere implementarea Proiectului de Asistenţă Tehnică pentru “Finalizarea Lucrărilor de Modernizare a Staţiei de Epurare a apelor uzate din Bucureşti “, amplasată în comuna Glina. Aceasta prevede realizarea etapizată a liniilor de tratare apă şi nămol, inclusiv facilitarea extinderii spre epurarea terţiară a apelor uzate. Investiţia se realizează începând din anul 2007 în cadrul programului ISPA cu finantare de la Banca Mondială şi cu o contribuţie a Guvernului Romaniei, urmând a fi finalizată până în anul 2015. Valoarea estimată pentru realizarea obiectivului este de aprox. 400 mil.euro, constituind unul din cele mai mari proiecte derulate în cadrul programelor ISPA. Judeţul Ilfov Din lipsa fondurilor, staţiile de epurare ce deservesc localităţile: Otopeni, Bragadiru, 1 Decembrie, Cornetu, Brăneşti, Popeşti - Leordeni, Pantelimon, Voluntari, Chitila, sunt practic scoase din funcţiune, odată cu preluarea lor de catre Consiliile Locale ale localităţilor respective. Doar staţia de epurare Buftea lucrează peste capacitatea proiectată, depaşind indicatorii de calitate ai apelor evacuate în lac Buciumeni. Serviciile de alimentare cu apă şi canalizare pentru oraşul Otopeni au fost preluate de societatea VEOLIA. B.H. Ialomiţa Din lipsa fondurilor, staţiile de epurare ce deservesc localitaţile Snagov şi Baloteşti, nu au putut fi modernizate şi lucrează necorespunzător. În anul 2007 a intrat în funcţiune şi staţia de epurare a localităţii Moara Vlăsiei, prin finanţare europeană.
Municipiul Bucureşti- Staţia de epurare GLINA Măsuri privind reducerea poluării: În cursul anului 2007 apele uzate ale municipiului Bucureşti au continuat să fie evacuate direct în râul Damboviţa, neepurate, prin cele trei casete colectoare. Pentru eliminarea poluării agresive a râului Damboviţa în aval de Capitală, inclusiv a râului Argeş şi a fluviului Dunăre, în prezent Primăria municipiului Bucureşti are în vedere implementarea Proiectului de Asistenţă Tehnică pentru “Finalizarea Lucrărilor de Modernizare a Staţiei de Epurare a apelor uzate din Bucureşti“, amplasată în comuna Glina. Aceasta prevede realizarea etapizată a liniilor de tratare apă şi nămol, inclusiv facilitarea extinderii spre epurarea terţiară a apelor uzate. Investiţia se realizează începând din anul 2006 în cadrul programului ISPA cu finanţare de la Banca Mondială şi cu o contribuţie a Guvernului Romaniei, urmând a fi finalizată până în anul 2015. Valoarea estimată pentru realizarea obiectivului este de aproximativ 400 mil. euro, constituind unul din cele mai mari proiecte derulate în cadrul programelor ISPA. 4.8. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane Datorită faptului că Municipiul Bucureşti nu dispune de o staţie de epurare funcţională din punct de vedere chimic şi biologic, apele uzate orăşeneşti sunt deversate neepurate, determinând poluarea emisarilor naturali ( Râul Dâmboviţa) atât din punct de vedere chimic cât şi biologic. În consecinţă secţiunea Aval Glina este încadrată în clasa a-III-a de calitate. 4.9. Obiective şi măsuri privind aspectul poluării apei Analizele probelor de apă - atât din suprafaţă, cât şi cele subterane - pentru grupele de indicatori fizico - chimici generali, chimici toxici, biologici şi bacteriologici se efectuează în cadrul laboratorului propriu de calitatea apei şi sunt preluate de compartimentul de specialitate în vederea elaborării urmatoarelor documente de referinţă:
A.N. Apele Române aplică strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi calitative şi cantitative a resurselor de apă şi urmăreşte implementarea prevederilor legislaţiei armonizată cu Directivele Uniunii Europene în domeniul gospodăririi durabile a resurselor de apă şi conservarea ecosistemelor acvatice şi a zonelor umede. În acest scop, A.N. Apele Române prin filialele sale judeţene administrează, exploatează şi întreţine Sistemul Naţional de Monitorizare a Calitaţii Resurselor de Apă. De asemenea, evaluează daunele produse şi serviciile executate de autoritatea locală de gospodărire a apelor în vederea monitorizării şi combaterii poluărilor accidentale, până la eliminarea completă a cauzelor ce le-au produs, alături de recuperarea daunelor. Monitorizarea substanţelor periculoase şi prioritare/prioritar periculoase se desfăşoară în conformitate cu prevederile HG nr. 118/2002, actualizat şi completat cu HG nr. 351/2005, ce aprobă „Regulamentul privind realizarea monitoringului calităţii apelor pentru substanţe prioritare/prioritar periculoase”. Pentru depăşirea indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate în receptori naturali se aplică HG nr. 188/2002, modificată şi completată cu HG nr. 352/2005 care stabileşte limitele de încărcare cu poluanţi a apelor uzate. 
5. SOLUL 5.1. Introducere Factorii care influenţează formarea şi răspîndirea solurilor sunt: alcătuirea litologică, relieful, clima, vegetaţia, fauna, timpul şi omul. Clima, vegetaţia şi fauna sunt influenţate de activitatea omului şi din acest punct de vedere omul trebuie să intervină în conservarea calităţii solurilor. Factorii antropici pot modifica semnificativ şi rapid calitatea solurilor. Calitatea solului rezultă din interacţiunile complexe dintre elementele componente ale acestuia şi poate fi legată de intervenţiile defavorabile şi practicile agricole neadaptate la condiţiile de mediu, introducerea în sol de compuşi mai mult sau mai puţin toxici, acumularea de produse toxice provenind din activităţile industriale şi urbane. Evaluarea calităţii solurilor constă în identificarea şi caracterizarea factorilor care limitează capacitatea productivă a acestora. 5.2. Fondul funciar Yüklə 4,51 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||