În regiunea 8 bucureşti ilfov bucureşti, Aprilie 2008 cuprins

Tabel nr. 4.4.1.8. Starea ecologică a lacurilor din Bazinele Hidrografice Ialomiţa şi Dunăre

Nr. Crt.

Cursul de apă

Lacul

Tip program Monitoring

STAREA ECOLOGICA

Indicatori pentru procesul de EUTROFIZARE

Incadrarea din punct de vedere FIZICO - CHIMIC

PT (mg/l)

Nmin (mg/l)

Clorofila “a” (μg/l)

Biomasa

Incadrare finala

RTA

RO

NUTR

SALIN

PTSON

AICR

Incadrare finala

BAZIN HIDROGRAFIC IALOMIŢA

1.

SNAGOV

Tâncăbeşti II (2 sectiuni)

S, O (SO, N)

0.1655

0.6635

17.72

33.81

hipertrof

I

III

I

II

II

II

III

2.

SNAGOV

Snagov (5 sectiuni)

O (SO,N)

0.0943

0.8184

17.68

39.76

hipertrof

I

III

I

I

I

III

III

3.

COCIOVALIŞTEA

Căldăruşani (5 sectiuni)

O (SO,N)

0.3429

0.8516

42.32

45.66

hipertrof

I

III

I

II

I

III

III

BAZIN HIDROGRAFIC DUNĂRE

1.

MOSTIŞTEA

Petrăchioaia (2 secţiuni)

S, O (SO, N)

0.1388

1.827

28.58

18.2

hipertrof

I

III

I

II

II

III

III

RTA regim termic şi acidifiere

RO regim de oxigen

NUTR regim de nutrienţi

SALIN grad de mineralizare (salinitate)

PTSON poluanţi toxici specifici de origine naturală

AICR alţi indicatori chimici relevanţi: fenoli, detergenţi, AOX

Nota: Evaluarea clasei de calitate, atât din punct de vedere biologic, cât şi fizico-chimic s-a realizat pe baza celui mai nefavorabil indicator din grupa respectivă de indicatori.

4.4.2. Starea lacurilor

Pe râul Dâmboviţa a fost realizat în cadrul amenajării complexe, Lacul Morii (cu un volum de 19,4 mil. mc), precum şi 11 noduri hidrotehnice care creează 11 biefuri cu volumul total de 1,5 mil.mc. În schema de amenajare a râului Colentina a fost creată o salbă de lacuri, pe teritoriul S.G.A. Ilfov - Bucureşti găsindu-se 15 lacuri de acumulare cu un volum total de cca 41,7 mil. mc., din care cel mai important este lacul de acumulare Buftea. Din totalul de 15 lacuri, 9 se află în patrimoniul Primăriei Capitalei şi sunt administrate de ALPAB, iar celelalte 6 lacuri de către S.G.A. Ilfov - Bucureşti.

Lacul Morii

În cursul anului 2007 acumularea Lacul Morii a fost monitorizată în 3 secţiuni de supraveghere, respectiv coada lac, mijloc lac şi baraj, pe profile de adâncime (suprafaţă şi zona fotică).

Din punct de vedere chimic indicatorii de calitate urmăriţi au încadrat acumularea în clasa II-a de calitate, cu încărcare organică şi în fenoli mai ridicată în timpul verii. Restul indicatorilor de calitate s-au încadrat în clasa I-a.

Starea chimică a acumulării s-a stabilit, aşa cum prevede Ordinul nr. 161/2006, pe baza concentraţiilor substanţelor prioritare/prioritar periculoase determinate. Aceste substanţe se determină, aşa cum prevede „Manualul de Operare”, în secţiunea mijloc lac, pe proba compusă din zona fotica. Frecvenţa de determinare este de 12/an cele prioritare şi 4/an cele neprioritare (substanţe periculoase din lista a-I-a şi a-II-a HG nr. 351/2005, cu excepţia celor prioritare).

În anul 2007 s-au monitorizat metale grele: crom, cupru, zinc, plumb, cadmiu, nichel şi micropoluanţi organici. Rezultatele înregistrate au dus la concluzia stabilirii unei stări chimice bune a acumularii, neînregistrându-se depaşiri ale valorilor impuse.

Din punct de vedere biologic acumularea se încadrează în categoria hipertrof. Analizele biologice au fost efectuate în decursul a 4 campanii (martie, iunie, august şi septembrie) la nivelul fitoplanctonului şi 2 determinări în luna iunie şi august, la nivelul microfitobentosului.

Fitoplanctonul a fost dominat în cursul primăverii de diatomee, dezvoltarea cea mai mare având-o specia Cyclotella menenghiniana în toate secţiunile de supraveghere, densitatea maximă fiind atinsa în zona de mijloc a lacului la nivelul zonei fotice.

În campania lunii iunie, diatomeele regresează, locul lor este luat de cyanophytul Aphanizomenon flos-aqua, care este dominant în zona de coada şi mijloc a lacului şi chlorophyte în zona barajului. Diversitatea specifică este redusă.

Biomasa dezvoltată de fitoplancton variaza între 16.36 mg/l, înregistrată în zona de coada lacului şi 6.42 mg/l, în zona de baraj, cu scădere progresivă către baraj.

În cursul lunii august se produce o dezvoltare masivă a speciei Ceratium hirundinella, cu o dezvoltare maximă în zona barajului, biomasa maximă fiind de 341.4 mg/l. Se observă că o dată cu dezvoltarea sa numerică scade numărul de specii şi diversitatea în zona respectivă.

În luna septembrie are loc o înflorire produsă de Microcystis aeruginosa, specie ce se dezvoltă exploziv, inhibând dezvoltarea altor specii, astfel încât, în zona barajului nu întâlnim decât 2 specii. Biomasa dezvoltată este maximă în zona barajului la nivelul zonei fotice (4222.9 mg/l).

Microfitobentosul: este dominat, atât ca numar de specii, cât şi ca densitate, în iunie de Diatomee într-o proporţie de 54.3 %, alături de care apar şi alge verzi şi cyanophyte, în timp ce în august, scade diversitatea, întalnim 5 specii, cel mai bine dezvoltat fiind genul Gleotrichia.

Fig.4.4.2.1.

Fig. 4.4.2.2.

Valea Colentina - Acumularea Fundeni: stare ecologică moderată. Acumularea este monitorizată în cadrul programului de supraveghere pentru nutrienţi şi substanţe organice, ihtiofaună şi zone vulnerabile, în 2 secţiuni de supraveghere, respectiv mijloc şi baraj, punct: suprafaţă.

Acumularea se încadrează în clasa a-III-a de calitate; stadiu trofic: hipertrof. Analizele fizico - chimice efectuate în cursul anului 2007 au evidenţiat urmatoarele:

• 
  Încărcare organică moderată, corespunzătoare clasei a-III-a de calitate în tot cursul anului, cu valori maxime înregistrate în campania lunii august la nivelul mijlocului acumulării, coincide cu maxima dezvoltării biomasei fitoplanctonice.
  
• 
  Încărcarea în nutrienţi aparţine domeniului clasei a-II-a de calitate, cu valori mai ridicate la începutul anului în cazul compuşilor azotici, şi o scădere treptată odată cu dezvoltarea populaţiei algale. În cazul ortofosfaţilor se observă o variaţie mult mai mare, cu creşterea concentraţiei la înregistrarea valorilor maxime ale biomasei fitoplanctonice.
  
• 
  Îndicatorii din categoria salinitate şi poluanţi specifici de origine naturală s-au încadrat în clasa a-II-a de calitate, cu valori mai ridicate înregistrate pentru mangan, cadmiu şi cloruri.
  

Dintre micropoluanţii organici, fenolii înregistrează valori mai ridicate cu valoare maximă în campania lunii august.

Starea chimică a acumulării: corespunzătoare atât pentru metalele dizolvate cât şi în cazul substanţelor periculoase/prioritar periculoase.

Program IH: chimismul acumulării tinde să nu corespundă limitelor de conformare pentru materii totale în suspensie, încărcare organică şi nitriţi.

Analizele biologice au fost efectuate la nivelul celor 2 secţiuni pentru fitoplancton şi microfitobentos.

S-au înregistrat valori crescute ale biomasei fitoplanctonice în toate campaniile de recoltare, variind numai dominanţa specifică.

S-a observat o diversitate destul de ridicată la nivelul acumulării, numarul de specii variind între 17 specii, întâlnite în primăvară şi 38 specii în campania lunii august.

În martie se produce o dezvoltare puternică a diatomeelor, înregistrându-se o biomasă de 100.24 mg/l în zona de mijloc şi 124 mg/l în zona barajului, cu dominarea speciei Cyclotella menenghiniana (146 375 000ex/l).

În iunie creşte numărul de specii şi devin dominanţi reprezentanţii clorophytelor, maximul dezvoltării este atins de specia Pyramichlamys cordiformis în zona barajului, biomasa înregistrată fiind de 230 mg/l, în timp ce în luna august devin dominante cryptophytele prin 2 reprezentanţi: Cryptomonas marsonii şi Chroomonas acuta. Alături de cryptophyte apar bine dezvoltate şi cyanophytele şi diatomeele.

Microfitobentosul a fost determinat în zona barajului în 2 campanii (iunie şi august). În iunie este dominat de diatomee în proporţie de 75%, cea mai bine reprezentata fiind specia Nitzschia palea, alături de care se dezvoltă şi alge verzi. În august creşte diversitatea specifică, apar alge albastre verzi, euglenofite şi cryptofite într-o proporţie asemănătoare.

Fig. 4.4.2.3



Bazinul Hidrografic ARGEŞ

Monitoringul de supraveghere şi operaţional

Conform Manualului de operare pentru 2007, în Laboratorul Calitate Apa SGA Ilfov - Bucureşti sunt monitorizate 14 lacuri cu tip de monitoring de supraveghere, constituind baza evaluării stării globale a apelor, având frecvenţa de 4 ori pe an pentru indicatorii fizico - chimici şi pentru elementele biologice: 4/an-fitoplancton, 1/an-microfitobentos, inventariere 1/3ani – macofite şi peşti şi 13 de lacuri cu tip de monitoring operaţional, caz în care se analizează de 4 ori pe an indicatorii fizico – chimici şi elementele biologice: 4/an - fitoplancton, 2/an - microfitobentos, inventariere 1/3 ani – macofite şi peşti.

Monitoringul pentru programul ZV (zone vulnerabile) se referă la lacurile situate în perimetre ce au fost identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole (HG) nr. 964/2001 - Directiva 91/691/EEC), în aceste lacuri monitorizandu-se formele de azot, în special, cu frecvenţa de 12/an, în secţiunea baraj.

Tabel nr. 4.4.2.1. Monitorizarea lacurilor din Bazinul Hidrografic Argeş, 2007

Nr. Crt.	Cursul de apa	Lacul	NO3 (mg /l)
1	ARGEŞ	OGREZENI	4.492
2	DÂMBOVIŢA	LACUL MORII	3.3871
3	COLENTINA	CIOCANEŞTI	12.72
4	COLENTINA	BUFTEA	6.46
5	COLENTINA	BUCIUMENI	5.35
6	COLENTINA	FUNDENI	5.86
7	COLENTINA	CERNICA	4.78
8	CREVEDIA	CREVEDIA VII	7.2852
9	VALEA SAULEI	ROŞIA	7.2985

BAZINUL HIDROGRAFIC IALOMIŢA

Râuri:

• 
  1 secţiune de caracterizare a corpurilor de apă, din care, 1 secţiune - program de operaţional.
  

Lacuri :

• 
  lacuri (12 sectiuni) de caracterizare a corpurilor de apă, din care:
  

• 
  3 lacuri (12 sectiuni) - program de operaţional;
  
• 
  2 lacuri - program IH care se referă la zonele salmonicole şi ciprinicole identificate unde se monitorizează indicatorii fizico - chimici din HG nr. 563/2006 pentru modificarea şi completarea HG nr. 202/2002 - Directiva 78/659/EEC.
  

Ape uzate:

• 
  11 surse de poluare reprezentative.
  

BAZINUL HIDROGRAFIC DUNĂRE

• 
  1 lac (2 secţiuni) - program de supraveghere;
  
• 
  1 lac (2 secţiuni) - program operaţional.
  

• 
  1 lac (2 secţiuni) - program ZV - zone vulnerabile - se referă la lacurile din perimetre ce au fost identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole (HG nr. 964/2001 - Directiva 91/691/EEC), în aceste sectiuni se vor monitoriza formele de azot, în special cu frecvenţa de 12/an.
  

Starea de calitate înregistrată pe baza evaluării rezultatelor analizelor efectuate în cursul anului 2007 este urmatoarea:

Starea chimică

Starea chimică a apelor se stabileşte, asa cum prevede Ord. nr. 161/2006, pe baza concentraţiilor substanţelor prioritare/prioritar periculoase care se determină cu frecvenţa de 12/an cele prioritare şi 6/an cele neprioritare (substanţe periculoase din lista I şi II a HG nr. 351/2005, cu excepţia celor prioritare).

În anul 2007 s-au monitorizat metale grele: crom, cupru, zinc, plumb, cadmiu, nichel şi micropoluanţi organici:

a. Grupa Compuşilor organici semivolatili clorurati:

• 
  clorbenzeni: 1,2,4 - triclorbenzen, 1,2,3 - triclorbenzen, pentaclorbenzen şi hexaclorbenzen;
  
• 
  pesticide organoclorurate: lindan (gama - HCH), Alaclor, p,p’-DDT, Aldrin, Dieldrin, Isodrin şi Endrin;
  
• 
  policlorbifenili: PCB 28, PCB 52, PCB 101, PCB 138, PCB 153 si PCB 180.
  

b. Grupa Compuşilor organici semivolatili aromatici (hidrocarburi policiclice aromatice) -14 componenti:

• 
  naftalină, antracen, fenantren, fluoranten, benz - (a) - antracen, benz - (b) - fluoranten, benz - (k) - fluoranten, benz - (a) - piren, benz - (ghi) - perilen şi indeno - (1,2,3 cd) - piren, crisen (HAP normate în HG nr. 351/2005 şi Ord.161/2006).
  

c. Grupa erbicidelor şi fungicidelor:

Tabel nr. 4.4.2.2. Starea chimică a Lacului Snagov

Nr. Crt.	Cursul de apă	Secţiunea	Stare chimică	Substanţe prioritare/prioritar periculoase ce au depaşit standardele
BAZIN HIDROGRAFIC ARGEŞ
1.	Snagov	Niculeşti	Bună	-

SUBSISTEMUL LACURI

Monitoringul de supraveghere şi operaţional

Conform Manualului de operare pentru 2007, în Laboratorul Calitate Apă SGA Ilfov - Bucureşti sunt monitorizate la nivelul B.H. Ialomiţa 3 lacuri cu tip de monitoring operaţional pentru substanţe organice şi nutrienţi în timp ce în B.H. Dunăre a fost monitorizată 1 singură acumulare în 2 secţiuni, în cadrul programului de monitoring de supraveghere şi operaţional, precum şi monitoringul pentru IH, constituind baza evaluării stării globale a apelor, având frecvenţa de 4 ori pe an pentru indicatorii fizico - chimici şi pentru elementele biologice: 4/an - fitoplancton, 1/an - microfitobentos, inventariere 1/3ani –macofite şi peşti şi 13 de lacuri cu tip de monitoring operational, caz în care se analizează de 4 ori pe an indicatorii fizico – chimici şi elementele biologice: 4/an - fitoplancton, 2/an - microfitobentos, inventariere 1/3ani – macrofite şi peşti.

Starea chimică

Starea chimică a lacurilor s-a stabilit conform Ord. nr. 161/2006, pe baza concentraţiilor substanţelor prioritare/prioritar periculoase determinate. Aceste substanţe se determină, aşa cum prevede „Manualul de Operare”, în secţiunea mijloc lac, pe proba compusă din zona fotica. Frecvenţa de determinare este de de 12/an cele prioritare şi 4/an cele neprioritare (substanţe periculoase din lista I si II a H.G. Nr. 351/2005, cu excepţia celor prioritare).

În anul 2007 s-au monitorizat metale grele: crom, cupru, zinc, plumb, cadmiu, nichel şi micropoluanţi organici:

a. Grupa Compuşilor organici semivolatili cloruraţi:

• 
  clorbenzeni: 1,2,4 - triclorbenzen, 1,2,3 - triclorbenzen, pentaclorbenzen şi hexaclorbenzen;
  
• 
  pesticide organoclorurate: lindan (gama-HCH), Alaclor, p,p’ - DDT, Aldrin, Dieldrin, Isodrin şi Endrin;
  
• 
  policlorbifenili: PCB 28, PCB 52, PCB 101, PCB 138, PCB 153 şi PCB 180.
  

b. Grupa Compuşilor organici semivolatili aromatici (hidrocarburi policiclice aromatice) -14 componenţi:

• 
  naftalină, antracen, fenantren, fluoranten, benz - (a) - antracen, benz - (b) - fluoranten, benz - (k) - fluoranten, benz - (a) - piren, benz - (ghi) - perilen şi indeno -(1,2,3 cd) - piren, crisen ( HAP normate în HG nr. 351/2005 şi Ord. nr. 161/2006).
  

c. Grupa erbicidelor şi fungicidelor:

• 
  atrazin, simazin şi trifluralin.
  

Tabel nr. 4.4.2.3 Starea chimică a lacurilor din Bazinele Hidrografice Ialomiţa şi Dunăre

Nr. Crt.	Cursul de apă	Lacul	Stare chimică	Substanţe prioritare/prioritar periculoase ce au depăşit standardele
BAZIN HIDROGRAFIC IALOMIŢA
1	SNAGOV	Tâncăbeşti II	bună	-
2	SNAGOV	Snagov	proastă	Cu diz
3	Cociovaliştea	Căldăruşani	proastă	Cu diz
BAZIN HIDROGRAFIC DUNARE
1	MOSTIŞTEA	Petrăchioaia	bună	-