În regiunea 8 bucureşti ilfov bucureşti, Aprilie 2008 cuprins

6.3.2. Funcţia economică a pădurilor

Pădurile de pe raza municipiului Bucureşti sunt păduri încadrate la grupa I funcţională prezentând următoarea compoziţie:

• 
  Quercinee 40 – 55% (stejar pedunculat, pufos, cer, gârniţă, stejar brumăriu);
  
• 
  Foioase diverse 45 – 60% (frasin, tei, carpen, etc.).
  

Vârsta medie a acestora este de 40 – 60 ani, dar sunt şi suprafeţe mici de stejar pedunculat ce reprezintă ultimele rămăşite din vestiţii Codrii ai Vlăsiei, cu vârste medii de 80 – 140 ani şi diametre de 50 – 100 cm.

În municipiul Bucureşti, conform datelor furnizate de Primăria Municipiului Bucureşti, există doar 371,2 ha terenuri cu vegetaţie forestieră, (aproximativ 15% din totalul regiunii),

Tabel nr. 6.3.2.1. Componenţa pe specii a pădurilor

Stejar	50,8%
Cer	10,6%
Tei	12,6%
Frasin	4,4%
salcâm	0,6%
diverse tării	12,6%
alte specii	8,4%

Sursa datelor: Raportul privind starea factorilor de mediu în municipiul Bucureşti, 2008

6.3.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic

Valorificarea lemnului reprezintă o activitate economică foarte importantă a gestiunii pădurilor de pe raza Direcţiei Silvice Bucureşti, cotele anuale de masă lemnoasă stabilite, au fost realizate integral şi sunt în concordanţă cu posibilitatea pădurilor. În 2007, 48.000 m³ au fost valorificaţi conform cotei alocate către agenţii economici ca masă lemnoasă pe picior, 25.700 m³ către populaţie masă lemnoasă exploatată în regie şi 2.300 a fost exploatată de agenţii economici prin prestaţii servicii exploatare.

Din cele 432 ha păduri proprietatea statului de pe raza municipiului Bucureşti s-au recoltat 1100 m³ masă lemnoasă: 600 mc stejar, 100 m³ diverse specii tari şi 400 m³ diverse specii moi.

6.3.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief

Pădurile aflate în administrarea Direcţiei Silvice Bucureşti sunt situate în zona de câmpie forestieră, principala formă de relief întâlnită fiind cea de câmpie plană şi în mică măsură, în luncile interioare ale râurilor (Argeş, Ialomiţa). Altitudinea medie la care sunt amplasate pădurile administrate de Direcţia Silvică Bucureşti este de 80 m.

6.3.5. Starea de sănătate a pădurilor

În anul 2007 pentru asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare în pepiniere şi arborete s-au executat lucrări de combatere a dăunătorilor pe suprafaţă totală de 2.060 ha din care 172 ha pentru combaterea paraziţilor vegetali şi 1.766 ha pentru combaterea insectelor defoliatoare. Pentru combatere au fost folosite produse de uz fitosanitar selective şi biodegradabile, cu impact redus asupra mediului.

Asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare în pădurile administrate constituie o preocupare de bază a personalului silvic în vederea prevenirii atacurilor de dăunatori şi limitării pierderilor cauzate de aceştia vegetaţiei forestiere.

Probleme de poluare a pădurii sunt în special în zona comunelor Cernica, Pantelimon, Moara Vlăsiei (Căldăruşani), Măgurele, Snagov, unde speciile forestiere, în mod deosebit stejarul, suferă şi încep să se usuce din cauza emisiilor de pe platformele industriale Neferal, Acumulatorul, I.F.A. Măgurele, evacuărilor de ape reziduale din zona Snagov.

În judeţul Ilfov pădurea este mult agresată şi prin continuarea tăierilor ilegale practicate de diverşi cetăteni, în special în zona satelor Piteasca, Tînganu, Mogoşoaia, Săbăreni.

Din totalul de 25.583 ha suprafaţă de pădure, se înregistrează peste 5% pădure degradată.

6.3.6. Suprafeţele din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri

În anul 2007 pentru recoltarea masei lemnoase aprobate au fost parcurse cu tăieri de regenerare o suprafaţă totală de 938 ha din care 729 ha cu tăieri progresive, 6 ha cu tăieri rase, 6 ha cu tăieri de substituiri şi refacere a arboretelor slab productive şi degradate, 59 ha cu tăieri de regenerare în crang şi 138 ha cu tăieri de conservare.

Pentru asigurarea de condiţii optime de dezvoltare şi conducerea arboretelor tinere, pentru promovarea speciilor valoroase, în anul 2007 s-au executat lucrări de îngrijire pe o suprafaţă totală de 679 ha din care: 44 ha degajări, 73 ha curăţiri şi 562 ha rărituri. În cadrul acestor activităţi o atenţie deosebită o acordăm promovării şi menţinerii stejarului în arealul său natural. S-au mai parcurs deasemeni cu tăieri de igienă în vederea extragerii arborilor uscaţi o suprafaţă de 884 ha şi cu tăieri produse accidental suprafaţă de 1.320 ha.

În raza municipiului Bucureşti s-au executat rărituri în arborete pe o suprafaţă de 32 ha iar 73 ha au fost parcurse cu tăieri de igienă în vederea extragerii exemplarelor uscate.

Datele prezentate au fost obţinute de la Ocolul Silvic Bucureşti, şi nu includ plantările efectuate de către Direcţia de Parcuri şi Spaţii verzi a PMB sau de către ADP-urile de sector.

6.3.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire

Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov prezintă un deficit de vegetaţie forestieră mai ales în zona de sud. Totodată Capitala ar avea nevoie sa fie înconjurată de un inel verde.

6.3.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări

În anul 2007 din inventarul fondului forestier administrat de Direcţia Silvică Bucureşti s-a scos, prin transmitere definitivă cu plata taxelor legale în vigoare, suprafaţa de 2 ha, suprafaţă preluată de CNADR, care a executat extinderea pasajului de pe DN 7 în pădurea Râioasa. De pe raza municipiului Bucureşti s-a scos definitiv 1 ha fond forestier proprietate particulară în vederea lărgirii DN1.

6.3.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2007

În cadrul Direcţiei Silvice Bucureşti în anul 2007 regenerarea pădurilor s-a efectuat pe o suprafaţă totală de 94 ha, din care 72 ha prin regenerări naturale şi 22 ha prin împăduriri.

Valoarea totală a lucrărilor privind activitatea de regenerarea pădurilor a fost de 377 mii lei, fiind asigurată din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor, constituit în baza prevederilor Legii nr. 26/1.996 - Codul Silvic.

În primăvara anului 2007 s-au efectuat lucrări de plantări în compensare în plantaţii pe suprafaţă de 3 ha şi lucrări de refacere a regenerărilor calamitate pe suprafaţă de 2 ha.

Pentru întreţinerea regenerărilor naturale şi artificiale s-au executat lucrări de îngrijire a culturilor în suprafaţă totală de 219 ha, iar pentru ajutorarea regenerării naturale s-au executat lucrări pe 382 ha constând în semănături şi plantaţii sub masiv, lucrări pentru instalarea semitişului natural şi lucrări de întreţinere.

Pentru lucrările menţionate s-au folosit în total 179 mii bucăţi puieţi forestieri.

Pregătirea mecanizată integrală a terenului în vederea împăduririi s-a executat pe o suprafaţă totală de 9 ha.

Tabel nr. 6.3.9.1. Evoluţia suprafeţelor regenerate

Anul	Regenerări naturale (ha)	Împăduriri (ha)	Total (ha)
2004	69	16	85
2005	58	26	84
2006	53	15	68
2007	72	22	94

Sursa datelor: Direcţia Silvică Bucureşti

6.3.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor.

Diminuarea suprafeţelor împădurite înregistrate la nivelul Regiunii 8 Bucureşti – Ilfov, are drept cauze principale: schimbarea regimului de proprietate şi nerespectarea regimului silvic de către proprietarii privaţi individuali sau neorganizaţi în ocoale silvice, defrişarea masivă şi ritmul lent al reînpăduririlor precum şi atacul dăunătorilor

6.3.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului

Cel mai mare pericol cu care se confruntă pădurile este distrugerea prin tăieri necontrolate şi o dată cu retrocedarea altor păduri către foştii proprietari fenomenul va lua amploare dacă nu se iau măsuri. Pădurile au un rol ecologic, de protecţie a mediului, marea majoritate fiind încadrate în categorii de protecţie a apei, a solului, a climei. Modul în care sunt gestionate pădurile poate afecta semnificativ calitatea mediului. În regiunile cu sol fragil, pădurea joacă adeseori un rol protector împotriva eroziunii provocată de vânt dar şi în cazul eroziunii provocată de ape. Pădurea realizează şi un climat mai temperat decât cel care există în teren descoperit, cu o temperatură medie mai joasă şi o umiditate mai ridicată.

Acţiuni strategice pentru gestionarea durabilă a pădurilor:

• 
  Împădurirea de terenuri degradate şi abandonate din terenul agricol.
  
• 
  Reconstucţia ecologică a pădurilor deteriorate structural de factorii naturali.
  
• 
  Creare de perdele forestiere de protecţie a câmpului, a solului şi împotriva eroziunii.
  
• 
  Menţinerea volumului recoltelor anuale de lemn la nivelul posibilităţii pădurilor
  
• 
  Aplicarea de tratamente intensive şi de tratamente cu perioadă lungă de regenerare, care să asigure realizarea de arborete amestecate, cu structură mozaicată. Taierile rase trebuie diminuate drastic.
  
• 
  Ecologizarea tehnologiilor de exploatare a lemnului şi reconsiderarea acestei activităţi ca importantă componentă a silviculturii.
  

8. DEŞEURI

8.1. Date generale/Cadru legislativ

Date generale

O etapă importantă în vederea realizării managementului integrat al deşeurilor a fost parcursă în anul 2007 prin finalizarea Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor (PRGD), aprobat prin Ordinul comun Nr.1364/1499 din 2006.

PRGD cuprinde o descriere a condiţiilor existente în domeniul gestionării deşeurilor, a măsurilor şi acţiunilor necesare pentru rezolvarea problemelor şi punctelor slabe în sistemul existent de gestionare a deşeurilor, a cerinţelor UE şi naţionale cât şi cele specifice regiunii, a etapelor necesare pentru respectarea acestor condiţii cât şi sistemul integrat de gestionare la nivel regional.

PRGD constituie şi un instrument de planificare pe baza căruia se va putea solicita şi obţine suport financiar din partea UE pentru conformarea regiunii cu cerinţele legale şi atingerea de către regiune a ţintelor naţionale prin posibilităţi şi opţiuni regionale şi locale.

Beneficiile PRGD sunt următoarele :

• 
  facilitarea obţinerii de suport financiar UE;
  
• 
  conformarea regiunii 8 Bucureşti - Ilfov cu cerinţele legale;
  
• 
  atingerea de către regiune a ţintelor naţionale prin posibilităţi şi opţiuni regionale şi locale;
  
• 
  identificarea activităţilor la nivel de regiune şi/ sau judeţ în domeniul gestionării deşeurilor în consens cu alte judeţe sau regiuni;
  
• 
  utilizarea beneficiilor, avantajelor locale, pentru atingerea ţintelor naţionale pentru întreaga regiune;
  
• 
  compensarea dezavantajelor locale cu alte părţi ale regiunii;
  
• 
  elaborarea unei strategii economice de gestionare a deşeurilor care nu poate fi realizată la nivel de judeţ;
  
• 
  luarea unor decizii pe baza analizelor şi prognozelor în domeniul gestionării deşeurilor;
  
• 
  stabilirea de capacităţi suficiente şi potrivite pentru gestionarea deşeurilor;
  
• 
  fluxuri transparente de deşeuri şi opţiuni pentru tratarea deşeurilor cu scopul de a asigura capacităţi şi sisteme potrivite de colectare şi tratare;
  
• 
  identificarea zonelor în care trebuie luate măsuri tehnice pentru eliminarea sau minimizarea anumitor tipuri de deşeuri;
  
• 
  stabilirea necesităţilor financiare pentru operare, colectare, tratare şi altele;
  
• 
  determinarea necesităţilor viitoare de investiţii.
  

PRGD include prevederi pentru următoarele tipuri de deşeuri:

• 
  deşeuri municipale (menajere, asimilabile celor menajere provenite din comerţ şi instituţii publice, deşeuri nepericuloase din industrie, deşeuri nepericuloase din spitale);
  

Sunt incluse şi prevederi pentru diferitele tipuri de deşeuri colectate separat:

• 
  deşeuri de ambalaje (hârtie, carton, recipiente de aluminiu, metale, plastice PET, polietilenă, polipropilenă, PVC – sticlă, lemn );
  
• 
  deşeuri verzi din gospodării, parcuri şi grădini publice;
  
• 
  textile;
  
• 
  deşeuri menajere periculoase:
  

• 
  chimicale (casnice);
  
• 
  uleiuri uzate şi fluide de motor;
  
• 
  îngrăşăminte;
  
• 
  vopsele;
  
• 
  insecticide;
  
• 
  produse de curăţare, fluide, uleiuri uzate;
  
• 
  medicamente expirate, nefolosite.
  

• 
  vehicule scoase din uz;
  
• 
  anvelope uzate şi acumulatori folosiţi;
  
• 
  deşeuri voluminoase (mobilă din gospodării şi echipamente electrice şi electronice maro);
  
• 
  deşeuri stradale;
  
• 
  deşeuri din pieţe;
  
• 
  nămoluri de la staţiile municipale de epurare a apei uzate;
  
• 
  deşeuri rezultate din construcţii şi demolări.
  

Cadru legislativ

Directiva 2006/12/CE privind deşeurile

Directiva Consiliului 91/689/CEE privind deşeurile periculoase (modificată prin Directiva Consiliului 94/31/CE)

• 
  OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (MO nr. 283/22.06.2000), aprobată cu modificări prin Legea nr. 426/2001 (MO nr. 411/25.07.2001), modificată de OUG nr. 61/2006 (MO nr. 790/19.09.2006), aprobată prin Legea 27/2007 (MO nr. 38/18.01.2007);
  
• 
  Hotărârea de Guvern nr. 1470/2004 (MO nr. 954 bis/18.10.2004) privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor, modificata prin HG nr. 358/2007 (MO nr. 271/24.04.2007);
  
• 
  Ordinul comun nr. 1364/1499 din 2006 (MO nr. 232/04.04.2007) al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi al Ministrului Integrării Europene de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deseurilor;
  
• 
  Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 951/2007 (MO nr. 497/25.07.2007) privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor.
  

Decizia 2000/532/CE (modificată de Decizia 2001/118/CE, Decizia 2001/119/CE şi Decizia 2001/573/CE) de înlocuire a Deciziei 94/3/CE de stabilire a unei liste de deşeuri în conformitate cu art. 1 lit. a) din Directiva 75/442/CEE şi a Deciziei nr. 94/904/CE de stabilire a unei liste de deşeuri periculoase în conformitate cu art. 1 alin. (4) din Directiva Consiliului 91/689/CEE privind deşeurile periculoase.

• 
  Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 (MO nr. 659/05.09.2002) privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.
  

Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (modificată de Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2004/12/CE) (link cu folderul legislatie deseuri, subfolderul: ambalaje).

• 
  Hotărârea de Guvern nr. 621/2005 (MO nr. 639/20.06.2005) privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, modificată prin Hotărârea de Guvern nr.1872/2006 (MO nr. 15/10.01.2007);
  
• 
  Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 927/2005 (MO nr. 929/18.10.2005) privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deşeuri de ambalaje;
  
• 
  Ordinul comun nr. 1229/731/1095 din 2005 (MO nr. 27/12.01.2006) al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi al Ministrului Economiei şi Comerţului, pentru aprobarea Procedurii şi criteriilor de autorizare pentru persoanele juridice în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje, modificat şi completat prin Ordinul comun nr.194/360/1325 din 2006 (MO nr. 499/8.06.2006);
  
• 
  Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 1281/2005 (MO nr. 51/19.01.2006) privind stabilirea modalităţilor de identificare a containerelor pentru diferite tipuri de materiale în scopul aplicării colectării selective;
  
• 
  Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1108/2007 (MO nr. 629/13.09.2007) privind aprobarea Nomenclatorului lucrărilor şi serviciilor care se prestează de către autorităţile publice pentru protecţia mediului în regim de tarifare şi cuantumul tarifelor aferente acestora.
  

Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor

• 
  Hotărârea de Guvern nr. 349/2005 (MO nr. 394/10.05.2005) privind depozitarea deşeurilor;
  
• 
  Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 757/2004 (MO nr. 86 bis/26.01.2005) pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor.
  

Decizia Consiliului 2003/33/CE privind stabilirea criteriilor şi procedurilor pentru acceptarea deşeurilor la depozite ca urmare a art. 16 si anexei II la Directiva 1999/31/CE

• 
  Ordinul Ministrului Mediului ş Gospodăririi Apelor nr. 95/2005 (MO nr. 194 bis/08.03.2005) privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor în fiecare clasă de depozit.
  

Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor

• 
  Hotărârea de Guvern nr.128/2002 (MO nr.160/06.03.2002) privind incinerarea deşeurilor, completată şi modificată de Hotărârea de Guvern nr. 268/2005 (MO nr. 332/20.04.2005);
  
• 
  Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 756/2004 (MO nr. 86 bis/26.01.2005) pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor.
  

Directiva Consiliului 2002/96/CE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice

• 
  Hotărârea de Guvern nr. 448/19.05.2005 (MO nr. 491/10.06.2005) privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice;
  
• 
  Ordinul comun nr. 1223/715 din 2005 (MO nr. 1/3.01.2006) al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Ministrului Economiei şi Comerţului privind procedura de înregistrare a producătorilor, modul de evidenţă şi raportare a datelor privind echipamentele electrice şi electronice şi deşeurile de echipamente electrice şi electronice, modificat prin Ordinul comun nr. 706/1667 din 2007 (MO nr. 307/09.05.2007) al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Ministrului Economiei şi Comerţului;
  
• 
  Ordinul comun nr. 1225/721 din 2005 (MO nr. 1161/21.12.2005) al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Ministrului Economiei şi Comerţului privind aprobarea Procedurii şi criteriilor de evaluare şi autorizare a organizaţiilor colective în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, modificat prin Ordinul comun nr. 910/1704 din 2007 (MO nr. 428/27.06.2007) al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Ministrului Economiei şi Comerţului;
  
• 
  Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 901/2005 (MO nr. 910/12.10.2005) privind aprobarea măsurilor specifice pentru colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice care prezintă riscuri prin contaminare pentru securitatea şi sănătatea personalului din punctele de colectare;
  
• 
  Ordinul comun nr. 556/435/191 din 2006 (MO nr. 608/13.07.2006) al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministrului Economiei şi Comerţului şi Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor privind marcajul specific aplicat echipamentelor electrice şi electronice introduse pe piaţă după data de 31 decembrie 2006;
  
• 
  Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 1099/2007 pentru modificarea Ordinului Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 66/2006 privind constituirea Comisiei de evaluare şi autorizare a organizaţiilor colective în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, cu modificările şi completările ulterioare;
  
• 
  Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1108/2007 (MO nr. 629/13.09.2007) privind aprobarea Nomenclatorului lucrărilor şi serviciilor care se prestează de către autorităţile publice pentru protecţia mediului în regim de tarifare şi cuantumul tarifelor aferente acestora.
  

Directiva Consiliului 2002/95/EC privind restricţionarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice

• 
  Hotărârea de Guvern nr. 992/2005 (MO nr. 822/12.09.2005) privind limitarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice, modificată şi completată prin Hotărârea de Guvern nr. 816/2006 (MO nr. 588/7.07.2006).
  

Directiva Parlamentului European şi Consiliului 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz

Decizia Comisiei 2002/525/CE pentru modificarea Anexei II a Directivei Parlamentului European şi Consiliului 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz

Decizia Comisiei 2005/293/EC care stabileşte reguli detaliate cu privire la monitorizarea ţintelor de reutilizare/valorificare şi reutilizare/reciclare prevăzute în Directiva 2000/53/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind vehiculele scoase din uz

• 
  Hotărârea de Guvern nr. 2406/2004 (MO nr. 32/11.1.2005) privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, modificată şi completată prin Hotărârea de Guvern nr. 1313/2006 (MO nr. 829/9.10.2006);
  
• 
  Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 625/2007 (MO nr. 252/16.04.2007) privind aprobarea Metodologiei pentru urmărirea realizării de către operatorii economici a obiectivelor prevăzute la art. 15 alin. (1) şi (2) din Hotărârea Guvernului nr. 2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz;
  
• 
  Ordinul comun nr. 1224/722/2005 (MO nr. 1178/27.12.2005) al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi al Ministrului Economiei şi Comerţului pentru aprobarea Procedurii şi criteriilor de autorizare pentru persoanele juridice în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de reutilizare, reciclare şi valorificare energetică a vehiculelor scoase din uz;
  
• 
  Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 979/2006 (Mo nr. 806/26.09.2006) pentru modificarea Ordinului Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 816/2006 (MO nr. 724/24.08.2006) pentru constituirea Comisiei de evaluare şi autorizare a persoanelor juridice în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de reutilizare, reciclare şi valorificare energetică a vehiculelor scoase din uz;
  
• 
  Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1108/2007 (MO nr. 629/13.09.2007) privind aprobarea Nomenclatorului lucrărilor şi serviciilor care se prestează de către autorităţile publice pentru protecţia mediului în regim de tarifare şi cuantumul tarifelor aferente acestora.
  

Decizia Comisiei 2002/151/CE privind cerinţele minime pentru certificatul de distrugere eliberat în conformitate cu art. 5 alin (3) din Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz

• 
  Ordinul comun nr. 87/527/411 din 2005 (MO nr. 295/08.04.2005) al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministrului Administraţiilor şi Internelor şi Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului privind aprobarea modelului şi a condiţiilor de emitere a certificatului de distrugere la preluarea vehiculelor scoase din uz.