În regiunea 8 bucureşti ilfov bucureşti, Aprilie 2008 cuprins
Yüklə 4,51 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 6.1.2. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice
- Fig. 6.1.2.1.
- Fig. 6.1.2.3
- Fig. 6.1.2.5.
- Fig. 6.1.2.7.
- Aria naturală Pădurea Snagov
- Aria naturală Lacul Snagov
- Aria naturală protejată Scroviştea
- 6.1.6. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii
- 6.2.1. Reglementări în domeniul biosecurităţii 6.2.2. Sistemul de autorizare în domeniul biosecurităţii 6.2.2.1. Cadrul instituţional
- 6.2.2.2. Procedura de autorizare
- 6.2.2.3. Evaluarea riscurilor
Fig. 6.1.1.13. Scardinius erythrorhtalmus 
Fig. 6.1.1.14. Stizostedion lucioperca 
Fig. 6.1.1.15. Carassius carassius 
6.1.2. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice Speciile valorificate economic în Bucureşti sunt cultivate în sere şi pepiniere. De asemenea, în perioada sărbătorilor de iarnă, se valorifică arbori răşinoşi, cum ar fi bradul, molidul, dar aceştia sunt aduşi din afara teritoriului Bucureştiului. Conform autorizaţiilor de mediu pentru recoltare/achiziţionare/comercializare plante şi părţi din plante, din flora sălbatică în stare proaspătă sau semiprelucrată de către persoane juridice, s-au valorificat economic următoarele resurse biologice din flora sălbatică: tei (Tilia sp), urzică (Urtica dioica), soc (Sambucus nigra), măceş (Rosa canina), porumbar (Prunus spinosa), păducel (Crataegus monogyna). În ceea ce priveşte autorizaţiile de mediu pentru recoltare/capturare şi/sau achiziţionarea şi comercializarea unor plante şi animale din flora şi fauna sălbatică, în stare vie, proaspătă sau prelucrată, de către persoane juridice, au fost vânate următoarele specii: căprior (Capreolus capreolus), iepure (Lepus europaeus), mistreţ (Sus scrofa), viezure (Meles meles), vulpe (Vulpes vulpes), ciocârlie (Alauda arvensis), fazan (Phasianus colchicus), graur comun (Sturnus vulgaris), guguştiuc (Streptopelia decaocto), porumbel gulerat (Columba palumbus), potârniche (Perdix perdix), prepeliţa (Coturnix coturnix), sitar de pădure (Scolopax rusticola), turturică (Stretopelia turtur), raţe sălbatice admise de lege, dihor (Putorius putorius), nevăstuică (Mustela nivalis), bizam (Ondrata zibethica), sturz (Turdus sp.), becaţină (Galinago galinago), lişiţă (Fulica atra), cerb lopatar (Dama dama), jder de copac (Martes martes). Fig. 6.1.2.1. Tilia sp 
Fig. 6.1.2.2. Urtica dioica 
Fig. 6.1.2.3 Sambucus nigra 
Fig. 6.1.2.4. Rosa canina 
Fig. 6.1.2.5. Meles meles 
Fig. 6.1.2.6. Phasianus colchicus 
Fig. 6.1.2.7. Perdix perdix 
Fig. 6.1.2.8. Dama dama 
Fig. 6.1.2.9 Martes martes 
6.1.3. Starea ariilor naturale protejate Ariile protejate sunt arii terestre sau marine dedicate special protecţiei şi menţinerii biodiversitătii prin mijloace legale. Situri Natura 2000 La nivelul Regiunii 8 Bucureşti - Ilfov, au fost identificate şi înregistrate în baza de date on line Natura 2000 următoarele propuneri de situri Natura 2000:
În urma procesului de validare organizat la sfârşitul anului 2006, pentru judeţul Ilfov au fost validate şi supuse dezbaterii publice situl Scoviştea (SCI) şi situl Grădiştea - Dridu (SPA). În municipiul Bucureşti nu există arii protejate deoarece acesta este un ecosistem urban a cărui structură nu prezintă criteriile necesare declarării de arii protejate, dar există specii protejate prin lege. În consecinţă nu au fost propuse SCI sau SPA. Există 30 de specii arbori ocrotiţi, declaraţi monumente ale naturii:
În judeţul Ilfov au fost declarate următoarele arii naturale protejate: Lacul Snagov (100 ha declarat prin Legea nr. 5/2000), Pădurea Snagov (10 ha, declarată prin Legea nr. 5/2000) şi zona naturală protejată Scroviştea (declarată prin H.G. Nr.792/1990). Aria naturală Pădurea Snagov Aria naturală protejată Pădurea Snagov, rezervaţie naturalistică, geobotanică şi forestieră în suprafaţă de 10 ha este situată în judeţul Ilfov, în cadrul comunei Snagov, pe raza teritorial - administrativă a Ocolului Silvic Snagov, trupul de pădure Snagov - Parc. Principalul punct de acces în aria naturală protejată este în comuna Ciolpani, pe D.N.1 Bucureşti - Ploieşti. Aria naturală protejată Pădurea Snagov a fost dată în custodie Direcţiei Silvice Bucureşti - Ocolul Silvic Snagov pe baza convenţiei de custodie Nr. 7680 din data de 22/11/2004. Planul de management al ariei naturale protejate Pădurea Snagov a fost realizat, înregistrat la Academia Română - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii – cu Nr. 1569/23.11.2005 iar ulterior avizat. Pădurea Snagov este o arie protejată pentru conservarea unor arborete, cu destinaţie de cercetare ştiinţifică, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect dendrologic, oferind posibilitatea cercetării şi vizitării în scopuri educative. A fost desemnată arie naturală protejată datorită existenţei a 15 exemplare de Fagus sylvatica, specie care în mod obişnuit este caracteristică zonelor de deal. Pătura vie este relativ săracă, cu frecvenţa mai mare a speciilor indicatoare de uscăciune estivală: Genista tinctoria, Fragaria vesca, Hypericum perforatum, Poa pratensis, Litospermum purpureo-coeruleum. Dintre speciile de arbori existente, mai pot fi menţionaţi: Tilia cordata, Quercus robur, Quercus cerris. Printre arborii masivi se dezvoltă tufişuri de alun, cătină, lemn câinesc şi soc, iar primăvara înfloresc ghioceii, brânduşele şi brebeneii, mărgăritarul şi crinul de pădure. Căprioare, cerbi lopătari, pisici sălbatice, fazani, potârnichi pot fi gasiţi în pădurile din zonă. O mare varietate de păsări populează din plin pădurea Snagovului, printre ele aflându-se cintezoii, piţigoii, privighetorile, porumbeii sălbatici şi turturelele. Primăvara şi toamna întâlnim sitarii şi becaţinele. Alte specii de faună care susţin echilibrul ecologic al zonei sunt: Antipalus varipes, Laphria flava, Nitellia vera, Calliphora vomitoria, Phaenicia sericata, Lucila cesar, Kiefferulus tedipediformis, Cerambyx cerdo (croitorul mare), Helix lucorum, Helix pomatia (melc de livadă), Rana ridibunda (broasca de lac mare), Hyla arborea (brotăcel), Lacerta viridis, Lacerta agilis, Natrix natrix (şarpele de casă), Cuculus canorus, Circus macrourus (cuc), Accipiter nisus, Upupa epops (pupăza), Athene noctua, Sciurus vulgaris (veveriţa), Mustela (Putorius) putorius (dihorul), Meles meles (bursuc), Vulpes vulpes, Felis sylvestris, Sus scrofa (porc mistreţ), Lepus europaeus (iepure), Capreolus capreolus (căprior). Aria naturală Lacul Snagov a fost desemnată rezervaţie naturală şi este considerată o zonă umedă importantă, având o suprafată de 100 ha. Suprafaţa lacului este de 5,75 km2, lungimea de 16 km, iar adâncimea maximă de 9 m (cel mai adânc lac din Câmpia Română). Colectarea apei în lac se face din pânza de ape subterane şi doar în mică măsură din apele de ploaie şi zăpadă. O mare parte din lac a fost declarată arie protejată prin Legea Nr. 5/2000, pentru protejarea faunei şi a florei care se dezvoltă aici. Declararea ariei naturale ca zonă protejată are la bază existenţa în acest perimetru a speciilor de: Nelumbo nucifera, Aldrovanda vesiculosa, Nuphar luteum, Sagittaria latifolia, Urticularia vulgaria, Myriofillium vertialatum, relictul pontocarpatic Dressena polymorpha, copepodul endemic Eudiaptomus gracilis, guvizii endemici Gobius gymnostrachelus şi Proterrorhynchus sp. În micile golfuri, formate în unele locuri ale malurilor, se formează plaurii, un fel de saltele plutitoare care ating uneori o grosime de până la un metru şi jumătate. Acesta, cunoscut mai ales în Delta Dunării, este o pătură plutitoare formată din rădăcinile şi rizoamele vechi ale stufului, împletite între ele ca într-o plasă deasă peste care se depune pământul şi pe care creşte stuf verde. Uneori aceşti plauri sunt atât de solizi şi de mari încât pot suporta greutatea câtorva oameni sau a unei colibe. Fauna piscicolă, care atrage numeroşi pescari amatori, se remarcă prin existenţa mai multor specii de peşti: plătica, crap, biban, somn, ştiuca, roşioara şi două specii de guvizi. Această faună piscicolă îşi găseşte un ascunziş bun în brădişul de pe fund şi sub porţiunile de plaur care acoperă lacul în zonele retrase. Aria naturală protejată Lacul Snagov a fost dată în custodie SC Snagov Tur SRL, pe baza Convenţiei de Custodie nr. 20451, din data de 12/12/2007
Situl Natura 2000 Scroviştea care se suprapune peste aria naturală protejată Scroviştea, a fost declarată prin Ordinul Nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară ,ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România ca sit de importanţă comunitară ROSCI0224. Ca specii de floră şi faună, de importanţă biologică, în situl Natura 2000 Scroviştea se regăsesc: Quercus robur, Tillia tomentosa, Carpinus betulus, Fraxinus excelsior, Crataegus monogyna, Polygonatum latifolium, Branchypodium sylvaticum, Euphorbia amygdaloides, Lamiastrum galeobdolon, Lamiastrum galeobdolon, Carex pilosa, Dactylus glomerata, Lathyrus niger, Ligustrum vulgare, Ligustrum vulgare, Asarum europaeum, Melica uniflora, Nymphaea alba, Galanthus nivali, Sciurus vulgaris, Trapa natas, Nuphar luteum, Potomogeton natans, Crocus heuffelianus, Helix pomatia, Hirudo medicinalis, Capreolus capreolus, Lepus europaeus.
Pădurile din zona Scroviştea (păduri mixte de câmpie cu Quercus robur, Tillia tomentosa, Carpinus betulus) sunt o parte din rămăşiţele Codrilor Vlăsiei, care au acoperit cândva Câmpia Română. Zona este bine conservată, situl Scroviştea reprezentând un mozaic complex de habitate naturale:
O zonă importantă din punct de vedere al biodiversităţii este zona Lacului Căldăruşani. Aceasta aparţine Sitului Natura 2000 - arie de protectie avifaunistica Gradistea - Dridu declarată prin Hotararea Nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integranta a reţelei Natura 2000 în România ROSPA044 Grădiştea – Căldăruşani - Dridu şi se întinde, în judeţul Ilfov, pe suprafaţa: Grădiştea (20%), Gruiu (40%), Moara Vlăsiei (12%), Nuci (23%). Fig. 6.1.3.2. Lacul Căldăruşani parte din situl Natura 2000 ROSPA044 
Arealul acestei zone este un mediu ideal pentru dezvoltarea în condiţii optime a faunei şi în special a avifaunei, având în vedere că, pe lângă suprafaţa întinsă a lacului, apare şi habitatul de pădure. O dovadă certă în acest sens o reprezintă varietatea mare a speciilor de păsări care au fost observate în zonă. Aici cuibăresc sau tranzitează specii de avifaună comune, cât şi protejate sau strict protejate, cum ar fi: Ciconia alba, Ciconia nigra, Anas platyrhynchos, Circaetus gallicus, Buteo buteo, Accipiter nisus, Falco tinnunculus, Gallinula chloropus, Streptopelia decaocto, Merops apiaster, Upupa epops, Picus viridis, Dendrocopos major, Jynx torquilla, Alauda arvensis, Hirundo rustica, Anthus trivialis, Motacilla alba, Sturnus vulgaris, Pica pica, Corvus frugilegus, Corvus corone cornix, Corvus monedula, Sylvia atricapilla, Phylloscopus collybita, Erithacus rubecula, Luscinia luscinia, Luscinia megarhynchos, Turdus merula, Turdus philomelos, Parus major, Passer domesticus, Passer montanus, Fringilla coelebs, Coccothraustes coccothraustes, Carduelis carduelis, Carduelis chloris, Serinus serinus, Ardea purpurea, etc..
Presiunea antropică exercitată asupra biodiversităţii se manifestă prin:
6.2. Biosecuritatea Conform Direcţiei Agricole Bucureşti, pe teritoriul Municipiului Bucureşti nu se cultivă plante modificate genetic. 6.2.1. Reglementări în domeniul biosecurităţii 6.2.2. Sistemul de autorizare în domeniul biosecurităţii 6.2.2.1. Cadrul instituţional Legea nr. 214 din 19 aprilie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea 6.2.2.2. Procedura de autorizare (1) Procedura de autorizare a activităţilor de introducere deliberată în mediu şi pe piaţă a organismelor modificate genetic este publică. Mediatizarea activităţilor pentru care se solicită autorizaţie se asigură de către Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului. (2) În termen de 10 zile de la data primirii unei notificări Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului trebuie să informeze publicul în legătură cu aceasta, specificând modalităţile prin care se pot obţine informaţiile. (3) Observaţiile publicului se primesc în termen de 30 de zile de la data informării acestuia şi vor fi luate în considerare de către Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului în luarea deciziei de autorizare a activităţii propuse. În funcţie de observaţiile primite se pot organiza dezbateri publice asupra oricăror aspecte privind domeniul reglementat de prezenta ordonanţă." 6.2.2.3. Evaluarea riscurilor Principiile realizării studiului de evaluare a riscurilor asupra mediului A. Obiectivul evaluării riscurilor asupra mediului (ERM) îl constituie identificarea şi evaluarea posibilelor efecte negative pe care organismul modificat genetic (OMG) le poate avea asupra sănătăţii umane sau asupra mediului pe parcursul introducerii deliberate în mediu sau pe piaţă, efecte ce pot fi directe sau indirecte şi care pot apărea imediat sau cu întârziere. ERM trebuie realizată pentru a se stabili dacă este necesară sau nu dezvoltarea unui plan de management al riscurilor, iar în cazul în care acesta este necesar, trebuie precizate cele mai bune metode de aplicare a acestuia. B. Reguli generale În acord cu principiul precauţiei, în realizarea studiului de evaluare a riscurilor asupra mediului trebuie să se urmărească următoarele reguli generale: 1. caracteristicile identificate ale OMG şi care pot determina efecte negative în timpul utilizării acestuia trebuie să fie comparate cu caracteristicile organismului nemodificat genetic din care derivă şi pentru utilizări similare; 2. studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului trebuie realizat într-un mod ştiinţific şi transparent, bazat pe datele existente; 3. studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului trebuie realizat pentru fiecare caz, deoarece informaţiile pot varia în funcţie de tipul de organism modificat genetic, de scopul utilizării şi de caracteristicile mediului în care este introdus, ţinându-se seama, inter alia, de rezultatele introducerilor anterioare în mediu ale organismului modificat genetic; 4. în momentul în care apar noi informaţii privind organismul modificat genetic şi efectele acestuia asupra mediului, studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului trebuie revăzut pentru a se stabili dacă: a) riscurile se modifică; b) este necesară modificarea planului de management al riscurilor. C. Metodologie C.1. Caracteristicile organismelor modificate genetic şi ale mediului în care sunt introduse În funcţie de caz studiul trebuie să ţină seama de informaţiile tehnice şi ştiinţifice existente şi care se referă la: 1. organismul (organismele) parental sau receptor; 2. modificarea (modificările) genetică, rezultată prin inserarea sau eliminarea materialului genetic, şi informaţii relevante despre vector şi donor; 3. organismul modificat genetic; 4. introducerea sau utilizarea propusă, incluzând scara la care se efectuează activitatea; 5. mediul potenţial receptor; 6. interacţiunea dintre acestea. Informaţiile privind introducerile unor organisme similare şi ale unor organisme cu însuşiri similare pot fi luate în considerare în studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului. C.2. Etapele studiului de evaluare a riscurilor asupra mediului Concluziile studiului de evaluare a riscurilor asupra mediului trebuie să facă referiri la următoarele aspecte: 1. Identificarea caracteristicilor care pot determina efecte negative Orice caracteristici ale organismelor modificate genetic, datorate modificării genetice, care pot cauza efecte negative asupra sănătăţii umane sau asupra mediului, trebuie identificate. Pentru identificarea acestora trebuie luată în considerare compararea caracteristicilor organismului modificat genetic cu cele ale organismului nemodificat, în condiţii similare. Este important să nu se omită analiza nici unui posibil efect negativ, pe considerentul că apariţia acestuia este puţin probabilă. Potenţialele efecte negative ale organismelor modificate genetic variază de la caz la caz şi pot consta în:
Efectele negative pot apărea în mod direct sau indirect, prin diverse modalităţi care pot consta în:
2. Evaluarea posibilelor consecinţe ale efectelor negative Trebuie evaluată amplitudinea consecinţelor fiecărui posibil efect negativ. Această evaluare trebuie să se facă pentru fiecare efect negativ şi să ia în considerare faptul că amplitudinea consecinţelor poate fi influenţată de mediul în care se face introducerea organismului modificat genetic şi de modul în care se face această introducere. 3. Evaluarea frecvenţei de apariţie a fiecărui posibil efect negativ identificat Un factor foarte important în evaluarea frecvenţei sau a probabilităţii de apariţie a efectelor negative îl constituie caracterizarea mediului în care se intenţionează să fie introdus organismul modificat genetic şi modul în care se face introducerea. 4. Estimarea riscului pe care îl prezintă fiecare nou caracter al organismului modificat genetic În funcţie de cunoştinţele existente trebuie realizată o estimare a riscurilor pe care le poate avea fiecare caracter nou al organismului modificat genetic asupra sănătăţii umane sau asupra mediului, prin analiza combinată a frecvenţei de apariţie a efectelor negative şi a amplitudiniii acestora. 5. Aplicarea strategiilor de management al riscurilor Evaluarea riscurilor trebuie să identifice riscurile pentru care este necesar să fie elaborate planuri pentru managementul acestora şi stabilirea planului optim ce trebuie aplicat. 6. Stabilirea riscului pe care îl prezintă organismul modificat genetic în ansamblu Evaluarea riscului general pe care îl prezintă organismul modificat genetic este realizată ţinându-se seama de fiecare strategie propusă pentru managementul riscurilor. D. Concluziile studiului de impact al activităţilor de introducere în mediu sau pe piaţă a organismului/organismelor modificat/modificate genetic D.1. În cazul organismelor modificate genetic, cu excepţia plantelor superioare: 1. frecvenţa cazurilor în care organismul modificat genetic a devenit persistent şi a invadat habitatele naturale şi condiţiile în care s-a produs acest lucru; 2. orice avantaj selectiv sau dezavantaj pe care îl prezintă organismul modificat genetic şi frecvenţa apariţiei acestui fenomen, în condiţiile stabilite pentru desfăşurarea activităţii propuse; 3. posibilitatea producerii transferului de gene la alte specii, în condiţiile stabilite pentru desfăşurarea activităţii propuse, şi orice avantaj sau dezavantaj selectiv pe care îl poate conferi acestor specii; 4. posibilul impact asupra mediului ce poate apărea imediat şi/sau cu întârziere ca urmare a interacţiunilor directe şi indirecte dintre organismul modificat genetic şi organismele-ţintă, dacă este cazul; 5. posibilul impact asupra mediului ce poate apărea imediat şi/sau cu întârziere ca urmare a interacţiunilor directe şi indirecte dintre organismul modificat genetic şi organismele non-ţintă, incluzând impactul asupra relaţiilor complexe ce se stabilesc la nivel de biocenoză (competitori, prădători, gazde, simbionţi, paraziţi şi patogeni); 6. posibilele efecte negative asupra sănătăţii umane ce pot apărea imediat şi/sau cu întârziere ca urmare a posibilelor interacţiuni directe şi indirecte dintre organismul modificat genetic şi persoanele care lucrează, vin în contact sau se află în apropierea sitului de introducere a acestuia; 7. posibilele efecte negative asupra sănătăţii animalelor, ce pot apărea imediat şi/sau cu întârziere ca urmare a consumului de furaje care constau sau conţin organisme modificate genetic şi consecinţele acestui consum asupra lanţului furajer/alimentar; 8. posibilele efecte negative asupra proceselor biogeochimice, ce pot apărea imediat şi/sau cu întârziere ca urmare a posibilelor interacţiuni directe şi indirecte dintre organismul modificat genetic şi speciile-ţintă şi non ţintă, aflate în vecinătatea sitului în care este introdus acesta; 9. posibilul impact asupra mediului ce poate apărea imediat şi/sau cu întârziere, în mod direct sau indirect, ca urmare a tehnicilor de management al acestor organisme, în cazul în care acestea sunt diferite faţă de cele utilizate pentru organismele modificate genetic. D.2. În cazul plantelor superioare modificate genetic (PSMG): 1. frecvenţa cazurilor în care s-a constatat că persistenţa în sistemele agricole sau capacitatea invazivă a PSMG este mai mare decât cea a plantelor parentale sau receptoare; 2. orice avantaj sau dezavantaj selectiv conferit PSMG; 3. posibilitatea transferului de gene la aceleaşi specii de plante sau la alte specii de plante compatibile sexual, în condiţiile acceptate pentru cultivarea acestor PSMG şi dacă acest transfer conferă plantelor orice tip de avantaj sau dezavantaj selectiv; 4. posibilul impact asupra mediului ce poate apărea imediat şi/sau cu întârziere ca urmare a interacţiunilor directe şi indirecte dintre PSMG şi organismele-ţintă, cum ar fi prădătorii, paraziţii şi/sau patogenii; 5. posibilul impact asupra mediului ce poate apărea imediat şi/sau cu întârziere ca urmare a interacţiunilor directe şi indirecte dintre PSMG şi organismele non-ţintă, ţinându-se seama, de asemenea, de organismele care interacţionează cu organismele-ţintă, incluzând impactul la nivel populaţional al competitorilor, erbivorelor, simbionţilor, paraziţilor şi/sau patogenilor; 6. posibilele efecte negative asupra sănătăţii umane ce pot apărea imediat şi/sau cu întârziere ca urmare a interacţiunilor directe şi indirecte dintre PSMG şi persoanele care lucrează, intră în contact sau se află în vecinătatea sitului în care este introdusă aceasta; 7. posibilele efecte negative asupra sănătăţii animalelor ce pot apărea imediat sau cu întârziere ca urmare a consumului de furaje care constau din sau conţin PSMG şi consecinţele acestui consum asupra lanţului furajer/alimentar; 8. posibilele efecte negative asupra proceselor biogeochimice, ce pot apărea imediat şi/sau cu întârziere ca urmare a posibilelor interacţiuni directe şi indirecte dintre PSMG şi speciile-ţintă şi non-ţintă aflate în vecinătatea situ-lui în care sunt introduse acestea. 9. posibilul impact asupra mediului ce poate apărea imediat şi/sau cu întârziere, în mod direct sau indirect, ca urmare a tehnicilor utilizate pentru cultivarea, managementul şi recoltarea acestor PSMG, dacă acestea sunt diferite faţă de cele utilizate pentru plantele superioare nemodificate genetic.
Yüklə 4,51 Mb. Dostları ilə paylaş:
|
