În regiunea 8 bucureşti ilfov bucureşti, Aprilie 2008 cuprins



Yüklə 4,51 Mb.
səhifə37/42
tarix26.03.2018
ölçüsü4,51 Mb.
#46179
1   ...   34   35   36   37   38   39   40   41   42

11.5.4. Transportul

În Bucureşti creşterea parcului de autovehicule, concomitent cu cerinţele de mobilitate, au facut ca pe reţeaua de străzi a Bucureştiului. În general (şi în zonele centrale, în mod special) să existe fluxuri importante de vehicule. În intersecţiile principale apar mari aglomerări de trafic, mai ales de-a lungul inelului principal şi a străzilor centrale. Circulaţia auto se desfăşoară greu şi datorită insuficienţei spaţiilor de parcare amenajate.

Îmbunătăţirea condiţiilor de transport intrajudeţean şi diminuarea impactului asupra mediului urban în judeţul Ilfov se realizează prin:


  • evaluarea suprafeţelor reale de drum judeţean/comunal necesare a fi reabilitat;

  • stabilirea îmbrăcăminţii şi cantităţii necesare;

  • întocmirea unui grafic de eşalonare în timp (prognoza lucrărilor);

  • identificarea traseelor şi suprafeţelor necesare drumurilor tehnologice;

  • realizarea sistemelor de preluare a apelor pluviale de-a lungul drumurilor judeţene şi comunale.

Fluidizarea traficului pe şoseaua de centură şi micşorarea timpilor de staţionare la treceri se realizează prin următoarele acţiuni:

  • întocmirea studiilor de fezabilitate pentru toate punctele de trecere CF;

  • asigurarea cadrului legal privind suprafeţele de teren afectate de traversările peste CF;

  • planificarea fondurilor în funcţie de necesităţile obiective;

  • asigurarea de fonduri pentru proiectare;

  • contractare constructor specializat/execuţie;

  • eşalonarea execuţiei;

  • crearea de rute ocolitoare pe perioada execuţiei punctelor de trecere;

  • elaborarea unui sistem de marcare/semnalizare pe timpul execuţiei;

  • informarea populaţiei cu privire la rutele ocolitoare adoptate prin: pliante, anunţuri în ziare, radio.

Îmbunătăţirea calităţii aerului/solului în zonele cu trafic intens, se realizează prin:

  • modernizarea şoselei de centură şi ocolirea zonelor urbane de către vehiculele grele;

  • întocmirea unui proiect pilot pentru înlocuirea mijloacelor de transport uzate moral şi fizic;

  • vehiculele de transport în comun să respecte graficele de revizie şi normele de emisie;

  • realizarea de perdele de protecţie de-a lungul arterelor intens circulate.

11.5.5. Agenda Locală 21

Implementarea principiilor dezvoltării durabile la nivel local, înseamnă pentru început identificarea problemelor sociale, economice şi de protecţie a mediului şi formularea obiectivelor ce trebuie atinse. Acestea urmează a se materializa într-o strategie, denumită Agenda 21 Locală, ce va fi aplicată prin planuri locale de acţiune şi proiecte concrete care să soluţioneze problemele sociale, economice şi de protecţie a mediului existente.

Prin Agenda 21 Locală se realizează şi evaluarea situaţiilor actuale şi a potenţialului existent. Agenda 21 Locală accentuează, de asemenea, rolul educaţiei, considerându-se că educaţia permanentă, care induce încredere, gândire creativă şi un scop concret în viată, ca şi cunostinţele, contribuie direct la durabilitatea locală şi la acumularea de capacităţi.

Esenţa unei abordări eficiente asupra dezvoltării durabile constă în integrarea unei game de politici şi programe care se completează unele pe altele în domeniile social, economic şi protecţia mediului.

Pentru început au fost necesari următorii paşi:


  • stabilirea unei filozofii; identificarea problemelor şi cauzelor;

  • formularea obiectivelor;

  • stabilirea priorităţilor;

  • stabilirea ţintelor şi identificarea opţiunilor de acţiune.

După efectuarea acestor paşi urmează:

  • Crearea programelor prin care vor fi atacate ţintele.

  • Concretizarea Planului de Acţiune.

  • Implementarea şi Monitorizare.

  • Evaluare şi feedback.

Pentru a începe orice proces de schimbare în cadrul unei comunităţi trebuie să ia naştere dorinţa de a face acest lucru. În primul rând trebuie conştientizat consiliul local ales, precum şi comunitatea locală de importanţa acestui proces.

Filozofia trebuie să cuprindă aspiraţiile de viitor ale comunităţii în ceea ce priveşte sănătatea, modul de viaţa şi calitatea acesteia, calitatea mediului local şi direcţiile viitoare de dezvoltare economică. În ansamblu, viziunea trebuie să ofere ândrumare şi orientare spre direcţia în care comunitatea poate acţiona.

Deoarece filozofia constituie fundamentul celorlalte activitaţi specifice Agendei 21 Locale, este foarte important ca aceasta să fie adoptată de către consiliul local.

Atât stabilirea unei filosofii, cât şi identificarea problemelor şi cauzelor, formularea obiectivelor, stabilirea priorităţilor, stabilirea ţintelor şi identificarea opţiunilor de acţiune se materializează în realizarea unei strategii locale de aplicare a principiilor dezvoltării durabile, denumită Agenda 21 Locală.

După efectuarea acestor paşi, se are în vedere trecerea la elaborarea Planului Local de Acţiune şi a listei proiectelor prioritare care vor soluţiona în mare parte problemele sociale, economice şi de protecţie a mediului existente în municipiul sau regiunea în care se implementeaza Agenda 21 Locală.

În România implementarea Agendei 21 Locală se realizează cu sprijinul PNUD, care asigură sursele de finanţare din partea Guvernelor Marii Britanii şi Canadei. Prin implementarea Agendei 21 Locale se urmăreşte integrarea problemelor de protecţie a mediului în procesul de luare a deciziei în sectoarele social şi economic, formându-se astfel un parteneriat strategic.

De asemenea, se urmăreşte şi implicarea publicului în monitorizarea şi raportarea procesului de implementare. Astfel, procesul aplicării Agendei 21 Locale încurajează participarea întregii comunităţi (mediul de afaceri, organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale şi chiar participarea individuală a cetăţenilor) întrucât dezvoltarea durabilă se referă la o planificare pe termen lung care recunoaşte interdependenţa dintre factorii sociali, economici şi de mediu care afectează sănătatea şi calitatea vietii.

Obiectivele Agendei 21 Locale sunt:



  • realizarea unui progres social care să vină în întâmpinarea nevoilor fiecărui cetăţean;

  • creşterea şi stabilizarea economică;

  • protecţia efectivă a mediului şi utilizarea durabilă a resurselor naturale.

Agenda 21 Locală va avea efecte economico-sociale ce vor duce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale întregii populaţii. De aceea, participarea cetăţenilor este foarte importantă, întrucât ei trebuie să fie conştienţi că este necesar să îşi asume responsabilitatea efectelor imediate sau viitoare ale acţiunilor lor.

Agenda 21 în Municipiul Bucureşti

La nivelul Sectorului 2 Planul Local de Dezvoltare Durabilã este în etapa de finalizare. Pentru fiecare dintre cele patru domenii de interes-economic, mediu, social, cultural, s-a elaborat o analizã critică a situaţiei existente. În urma discuţiilor iniţiate de membrii grupurilor de lucru s-au propus obiectivele de dezvoltare pe termen mediu şi lung, în concordanţã cu nevoile şi problemele identificate la nivelul Sectorului 2.

Partea a doua a Planului conţinând Planul de Acţiune elaborat pe baza modelului de lucru propus de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, a urmărit structurarea pe obiective, a propus măsuri de intervenţie şi a identificat proiecte pentru măsurile identificate.

Din lista de proiecte propuse pe termen mediu şi lung s-au identificat proiectele prioritare pentru Sectorul 2, astfel încât să răspundă celor mai stringente nevoi.

În prezent sunt în stadiu de definitivare, materialele pentru a fi înaintate spre tipărire şi publicare.

La nivelul Primăriei sectorului 3 a fost elaborată Strategia de Dezvoltare Durabilă a sectorului 3 aflată în curs de aprobare către Consiliul Local al sect.3.

Primăriile sectoarelor 1,4,5 si 6 se afla în etapa de identificare a problemelor şi de formulare a obiectivelor.

Agenda 21 în judeţul Ilfov

La data elaborării prezentului raport , ARPM Bucureşti nu deţine informaţii privind stadiul elaborării şi implementării Agendei 21 Locale în judeţul Ilfov.







12. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI

12.1. Agricultura

12.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul

Agricultura poate constitui o sursă de poluare a mediului înconjurător, în principal prin administrarea unor doze excesive de îngrăşăminte minerale şi organice, prin utilizarea unor pesticide cu perioadă lungă de degradare şi în cantităţi supradozate. Astfel, au apărut fenomene de poluare a solurilor pe suprafeţe mici pe care se dorea obţinerea de randamente ridicate.



12.1.2. Evoluţiile pe ultimii ani (din 1999) din domeniul agriculturii, estimările noilor efective de animale şi perfecţionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol

Tabel nr. 12.1.2.1. Efectivele de animale din Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov, 2004


Specificare

Total sectoare

Sector de stat

Sector privat

Bovine - capete

23090

1752

21338

Porcine -capete

167887

7336

160551

Ovine şi caprine

8542

1452

27090

Pasari mii capete

1745486

19314

1726172

Cabaline capete

6419

147

6272

Sursa datelor: Anuarul Statistic al României, 2004

Tabel nr. 12.1.2.2. Efectivele de animale din Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov 2005

Specificare

Total sectoare

Sector de stat

Sector privat

Bovine - capete

20973

1649

19324

Porcine - capete

168528

6396

162132

Ovine+caprine capete

30529

1274

29255

Pasari - mii capete

1450478

28880

1421598

Cabaline - capete

6785

150

6635

Sursa datelor: Anuarul Statistic al României, 2005

Tabel nr. 12.1.2.3. Efectivele de animale din Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov, 2006

Specificare

Total sectoare

Sector de stat

Sector privat

Bovine - capete

23650

5259

18391

Porcine - capete

212710

148820

63890

Ovine - capete

35985

3833

32152

Caprine - capete

8919

1270

7649

Sursa datelor: Anuarul Statistic al României, 2006

Tabel nr. 12.1.2.4. Efectivele de animale din Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov, 2007

Specificare

Total sectoare

Sector de stat

Sector privat

Bovine - capete

21334

1765

19569


Porcine - capete

213570

3246

210324


Ovine - capete

27133

469

26664


Caprine - capete

8399

0

8399


Păsări

1436624

2898

1433726


Familii albine

16907

0

16907

Sursa datelor: Anuarul Statistic al României, 2007

Tabel nr. 12.1.2.5. Situaţia complexelor zootehnice în judeţul Ilfov, în anul 2007

Nr.

Crt.

Denumire firmă

Starea actuală

Tip firmă

Efectiv capete

1.

Agroindaf Afumaţi

în funcţiune

bovine

1162

2.

SC Ai Pantelimon

în funcţiune

bovine

482

3.

SC Ind. Construct

în funcţiune

bovine

283

4.

ICDB Baloteşti

în funcţiune

bovine

526

5.

IBNA Baloteşti

în funcţiune

bovine

300

6.

SC Foods

în funcţiune

bovine

160

7.

SC Romsuintest

în funcţiune

suine

78677

8.

SC Picovit

în funcţiune

suine

32348

9.

SC Picofarm

în funcţiune

suine

1797

10.

SC Avicola Buftea

în funcţiune

păsări

520000

Sursa datelor: Raportul privind starea factorilor de mediu în judeţul Ilfov, 2008

Referitor la colectarea dejecţiilor, fermele zootehnice au amenajate staţii de epurare şi stocare a acestora.



12.1.2.1. Evoluţia utilizării solului în agricultură

Tabel 12.1.2.1.1. Evoluţia suprafeţei agricole în judeţul Ilfov

Evoluţia suprafeţei agricole în judeţul Ilfov

(2000 – 2007)

Anul

Suprafaţa agricolă (ha)

2000

105228

2001

105225

2002

107312

2003

105292

2004

104478

2005

105518

2006

105357

2007

109698

Sursa datelor: Anuarul Statistic al României, 2007

În Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov suprafaţa agricolă a fost de 114054 ha din care: 109698 ha în judeţul Ilfov şi 5356 ha în municipiul Bucureşti.

Tabel 12.1.2.1.2. Suprafaţa agricolă cultivată cu principalele culturi (ha)

Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Total

Din care:

sector privat

Cereale – total

46541


44693


din care:







Grâu şi secară

18995

18447


Orz şi orzoaică

4684


4224


Ovăz

1233


996


Porumb

21335


20734


Leguminoase pentru boabe – total

92


92


Plante uleioase – total

16566


16004


din care:







Floarea soarelui

14219


13657


Cartofi

872


869


Legume - total

6584


6441


Plante de nutreţ - total

11694


9722


din care:







Perene vechi şi noi

5197


58329


Vii pe rod

1496


1496


Livezi de pomi şi pepiniere pomicole

1141






Tabel nr. 12.1.2.1.3. Producţia agricolă obţinută la principalele culturi (tone)


Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Total

Din care:

sector privat

Cereale – total

177847


171398


din care:







Grâu şi secară

60332


58643

Orz şi orzoaică

11772


10853


Ovăz

3238


2857


Porumb

102058


98598


Leguminoase pentru boabe – total

177


177


Plante uleioase – total

19675


19066


din care:







Floarea soarelui

16642


16033


Cartofi

10023


10003


Legume - total

131051


128330


Furaje verzi anuale

93721


77933



din care:







Perene vechi şi noi

82684


75456


Struguri

7008


7008


Fructe din pomi şi pepiniere pomicole

9373


8897


Yüklə 4,51 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   34   35   36   37   38   39   40   41   42




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin