11.5.4. Transportul
În Bucureşti creşterea parcului de autovehicule, concomitent cu cerinţele de mobilitate, au facut ca pe reţeaua de străzi a Bucureştiului. În general (şi în zonele centrale, în mod special) să existe fluxuri importante de vehicule. În intersecţiile principale apar mari aglomerări de trafic, mai ales de-a lungul inelului principal şi a străzilor centrale. Circulaţia auto se desfăşoară greu şi datorită insuficienţei spaţiilor de parcare amenajate.
Îmbunătăţirea condiţiilor de transport intrajudeţean şi diminuarea impactului asupra mediului urban în judeţul Ilfov se realizează prin:
-
evaluarea suprafeţelor reale de drum judeţean/comunal necesare a fi reabilitat;
-
stabilirea îmbrăcăminţii şi cantităţii necesare;
-
întocmirea unui grafic de eşalonare în timp (prognoza lucrărilor);
-
identificarea traseelor şi suprafeţelor necesare drumurilor tehnologice;
-
realizarea sistemelor de preluare a apelor pluviale de-a lungul drumurilor judeţene şi comunale.
Fluidizarea traficului pe şoseaua de centură şi micşorarea timpilor de staţionare la treceri se realizează prin următoarele acţiuni:
-
întocmirea studiilor de fezabilitate pentru toate punctele de trecere CF;
-
asigurarea cadrului legal privind suprafeţele de teren afectate de traversările peste CF;
-
planificarea fondurilor în funcţie de necesităţile obiective;
-
asigurarea de fonduri pentru proiectare;
-
contractare constructor specializat/execuţie;
-
eşalonarea execuţiei;
-
crearea de rute ocolitoare pe perioada execuţiei punctelor de trecere;
-
elaborarea unui sistem de marcare/semnalizare pe timpul execuţiei;
-
informarea populaţiei cu privire la rutele ocolitoare adoptate prin: pliante, anunţuri în ziare, radio.
Îmbunătăţirea calităţii aerului/solului în zonele cu trafic intens, se realizează prin:
-
modernizarea şoselei de centură şi ocolirea zonelor urbane de către vehiculele grele;
-
întocmirea unui proiect pilot pentru înlocuirea mijloacelor de transport uzate moral şi fizic;
-
vehiculele de transport în comun să respecte graficele de revizie şi normele de emisie;
-
realizarea de perdele de protecţie de-a lungul arterelor intens circulate.
11.5.5. Agenda Locală 21
Implementarea principiilor dezvoltării durabile la nivel local, înseamnă pentru început identificarea problemelor sociale, economice şi de protecţie a mediului şi formularea obiectivelor ce trebuie atinse. Acestea urmează a se materializa într-o strategie, denumită Agenda 21 Locală, ce va fi aplicată prin planuri locale de acţiune şi proiecte concrete care să soluţioneze problemele sociale, economice şi de protecţie a mediului existente.
Prin Agenda 21 Locală se realizează şi evaluarea situaţiilor actuale şi a potenţialului existent. Agenda 21 Locală accentuează, de asemenea, rolul educaţiei, considerându-se că educaţia permanentă, care induce încredere, gândire creativă şi un scop concret în viată, ca şi cunostinţele, contribuie direct la durabilitatea locală şi la acumularea de capacităţi.
Esenţa unei abordări eficiente asupra dezvoltării durabile constă în integrarea unei game de politici şi programe care se completează unele pe altele în domeniile social, economic şi protecţia mediului.
Pentru început au fost necesari următorii paşi:
-
stabilirea unei filozofii; identificarea problemelor şi cauzelor;
-
formularea obiectivelor;
-
stabilirea priorităţilor;
-
stabilirea ţintelor şi identificarea opţiunilor de acţiune.
După efectuarea acestor paşi urmează:
-
Crearea programelor prin care vor fi atacate ţintele.
-
Concretizarea Planului de Acţiune.
-
Implementarea şi Monitorizare.
-
Evaluare şi feedback.
Pentru a începe orice proces de schimbare în cadrul unei comunităţi trebuie să ia naştere dorinţa de a face acest lucru. În primul rând trebuie conştientizat consiliul local ales, precum şi comunitatea locală de importanţa acestui proces.
Filozofia trebuie să cuprindă aspiraţiile de viitor ale comunităţii în ceea ce priveşte sănătatea, modul de viaţa şi calitatea acesteia, calitatea mediului local şi direcţiile viitoare de dezvoltare economică. În ansamblu, viziunea trebuie să ofere ândrumare şi orientare spre direcţia în care comunitatea poate acţiona.
Deoarece filozofia constituie fundamentul celorlalte activitaţi specifice Agendei 21 Locale, este foarte important ca aceasta să fie adoptată de către consiliul local.
Atât stabilirea unei filosofii, cât şi identificarea problemelor şi cauzelor, formularea obiectivelor, stabilirea priorităţilor, stabilirea ţintelor şi identificarea opţiunilor de acţiune se materializează în realizarea unei strategii locale de aplicare a principiilor dezvoltării durabile, denumită Agenda 21 Locală.
După efectuarea acestor paşi, se are în vedere trecerea la elaborarea Planului Local de Acţiune şi a listei proiectelor prioritare care vor soluţiona în mare parte problemele sociale, economice şi de protecţie a mediului existente în municipiul sau regiunea în care se implementeaza Agenda 21 Locală.
În România implementarea Agendei 21 Locală se realizează cu sprijinul PNUD, care asigură sursele de finanţare din partea Guvernelor Marii Britanii şi Canadei. Prin implementarea Agendei 21 Locale se urmăreşte integrarea problemelor de protecţie a mediului în procesul de luare a deciziei în sectoarele social şi economic, formându-se astfel un parteneriat strategic.
De asemenea, se urmăreşte şi implicarea publicului în monitorizarea şi raportarea procesului de implementare. Astfel, procesul aplicării Agendei 21 Locale încurajează participarea întregii comunităţi (mediul de afaceri, organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale şi chiar participarea individuală a cetăţenilor) întrucât dezvoltarea durabilă se referă la o planificare pe termen lung care recunoaşte interdependenţa dintre factorii sociali, economici şi de mediu care afectează sănătatea şi calitatea vietii.
Obiectivele Agendei 21 Locale sunt:
-
realizarea unui progres social care să vină în întâmpinarea nevoilor fiecărui cetăţean;
-
creşterea şi stabilizarea economică;
-
protecţia efectivă a mediului şi utilizarea durabilă a resurselor naturale.
Agenda 21 Locală va avea efecte economico-sociale ce vor duce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale întregii populaţii. De aceea, participarea cetăţenilor este foarte importantă, întrucât ei trebuie să fie conştienţi că este necesar să îşi asume responsabilitatea efectelor imediate sau viitoare ale acţiunilor lor.
Agenda 21 în Municipiul Bucureşti
La nivelul Sectorului 2 Planul Local de Dezvoltare Durabilã este în etapa de finalizare. Pentru fiecare dintre cele patru domenii de interes-economic, mediu, social, cultural, s-a elaborat o analizã critică a situaţiei existente. În urma discuţiilor iniţiate de membrii grupurilor de lucru s-au propus obiectivele de dezvoltare pe termen mediu şi lung, în concordanţã cu nevoile şi problemele identificate la nivelul Sectorului 2.
Partea a doua a Planului conţinând Planul de Acţiune elaborat pe baza modelului de lucru propus de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, a urmărit structurarea pe obiective, a propus măsuri de intervenţie şi a identificat proiecte pentru măsurile identificate.
Din lista de proiecte propuse pe termen mediu şi lung s-au identificat proiectele prioritare pentru Sectorul 2, astfel încât să răspundă celor mai stringente nevoi.
În prezent sunt în stadiu de definitivare, materialele pentru a fi înaintate spre tipărire şi publicare.
La nivelul Primăriei sectorului 3 a fost elaborată Strategia de Dezvoltare Durabilă a sectorului 3 aflată în curs de aprobare către Consiliul Local al sect.3.
Primăriile sectoarelor 1,4,5 si 6 se afla în etapa de identificare a problemelor şi de formulare a obiectivelor.
Agenda 21 în judeţul Ilfov
La data elaborării prezentului raport , ARPM Bucureşti nu deţine informaţii privind stadiul elaborării şi implementării Agendei 21 Locale în judeţul Ilfov.
12. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
12.1. Agricultura
12.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul
Agricultura poate constitui o sursă de poluare a mediului înconjurător, în principal prin administrarea unor doze excesive de îngrăşăminte minerale şi organice, prin utilizarea unor pesticide cu perioadă lungă de degradare şi în cantităţi supradozate. Astfel, au apărut fenomene de poluare a solurilor pe suprafeţe mici pe care se dorea obţinerea de randamente ridicate.
12.1.2. Evoluţiile pe ultimii ani (din 1999) din domeniul agriculturii, estimările noilor efective de animale şi perfecţionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol
Tabel nr. 12.1.2.1. Efectivele de animale din Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov, 2004
Specificare
|
Total sectoare
|
Sector de stat
|
Sector privat
|
Bovine - capete
|
23090
|
1752
|
21338
|
Porcine -capete
|
167887
|
7336
|
160551
|
Ovine şi caprine
|
8542
|
1452
|
27090
|
Pasari mii capete
|
1745486
|
19314
|
1726172
|
Cabaline capete
|
6419
|
147
|
6272
|
Sursa datelor: Anuarul Statistic al României, 2004
Tabel nr. 12.1.2.2. Efectivele de animale din Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov 2005
Specificare
|
Total sectoare
|
Sector de stat
|
Sector privat
|
Bovine - capete
|
20973
|
1649
|
19324
|
Porcine - capete
|
168528
|
6396
|
162132
|
Ovine+caprine capete
|
30529
|
1274
|
29255
|
Pasari - mii capete
|
1450478
|
28880
|
1421598
|
Cabaline - capete
|
6785
|
150
|
6635
|
Sursa datelor: Anuarul Statistic al României, 2005
Tabel nr. 12.1.2.3. Efectivele de animale din Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov, 2006
Specificare
|
Total sectoare
|
Sector de stat
|
Sector privat
|
Bovine - capete
|
23650
|
5259
|
18391
|
Porcine - capete
|
212710
|
148820
|
63890
|
Ovine - capete
|
35985
|
3833
|
32152
|
Caprine - capete
|
8919
|
1270
|
7649
|
Sursa datelor: Anuarul Statistic al României, 2006
Tabel nr. 12.1.2.4. Efectivele de animale din Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov, 2007
Specificare
|
Total sectoare
|
Sector de stat
|
Sector privat
|
Bovine - capete
|
21334
|
1765
|
19569
|
Porcine - capete
|
213570
|
3246
|
210324
|
Ovine - capete
|
27133
|
469
|
26664
|
Caprine - capete
|
8399
|
0
|
8399
|
Păsări
|
1436624
|
2898
|
1433726
|
Familii albine
|
16907
|
0
|
16907
|
Sursa datelor: Anuarul Statistic al României, 2007
Tabel nr. 12.1.2.5. Situaţia complexelor zootehnice în judeţul Ilfov, în anul 2007
Nr.
Crt.
|
Denumire firmă
|
Starea actuală
|
Tip firmă
|
Efectiv capete
|
1.
|
Agroindaf Afumaţi
|
în funcţiune
|
bovine
|
1162
|
2.
|
SC Ai Pantelimon
|
în funcţiune
|
bovine
|
482
|
3.
|
SC Ind. Construct
|
în funcţiune
|
bovine
|
283
|
4.
|
ICDB Baloteşti
|
în funcţiune
|
bovine
|
526
|
5.
|
IBNA Baloteşti
|
în funcţiune
|
bovine
|
300
|
6.
|
SC Foods
|
în funcţiune
|
bovine
|
160
|
7.
|
SC Romsuintest
|
în funcţiune
|
suine
|
78677
|
8.
|
SC Picovit
|
în funcţiune
|
suine
|
32348
|
9.
|
SC Picofarm
|
în funcţiune
|
suine
|
1797
|
10.
|
SC Avicola Buftea
|
în funcţiune
|
păsări
|
520000
|
Sursa datelor: Raportul privind starea factorilor de mediu în judeţul Ilfov, 2008
Referitor la colectarea dejecţiilor, fermele zootehnice au amenajate staţii de epurare şi stocare a acestora.
12.1.2.1. Evoluţia utilizării solului în agricultură
Tabel 12.1.2.1.1. Evoluţia suprafeţei agricole în judeţul Ilfov
Evoluţia suprafeţei agricole în judeţul Ilfov
(2000 – 2007)
|
Anul
|
Suprafaţa agricolă (ha)
|
2000
|
105228
|
2001
|
105225
|
2002
|
107312
|
2003
|
105292
|
2004
|
104478
|
2005
|
105518
|
2006
|
105357
|
2007
|
109698
|
Sursa datelor: Anuarul Statistic al României, 2007
În Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov suprafaţa agricolă a fost de 114054 ha din care: 109698 ha în judeţul Ilfov şi 5356 ha în municipiul Bucureşti.
Tabel 12.1.2.1.2. Suprafaţa agricolă cultivată cu principalele culturi (ha)
Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov
|
Total
|
Din care:
sector privat
|
Cereale – total
|
46541
|
44693
|
din care:
|
|
|
Grâu şi secară
|
18995
|
18447
|
Orz şi orzoaică
|
4684
|
4224
|
Ovăz
|
1233
|
996
|
Porumb
|
21335
|
20734
|
Leguminoase pentru boabe – total
|
92
|
92
|
Plante uleioase – total
|
16566
|
16004
|
din care:
|
|
|
Floarea soarelui
|
14219
|
13657
|
Cartofi
|
872
|
869
|
Legume - total
|
6584
|
6441
|
Plante de nutreţ - total
|
11694
|
9722
|
din care:
|
|
|
Perene vechi şi noi
|
5197
|
58329
|
Vii pe rod
|
1496
|
1496
|
Livezi de pomi şi pepiniere pomicole
|
1141
|
|
Tabel nr. 12.1.2.1.3. Producţia agricolă obţinută la principalele culturi (tone)
Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov
|
Total
|
Din care:
sector privat
|
Cereale – total
|
177847
|
171398
|
din care:
|
|
|
Grâu şi secară
|
60332
|
58643
|
Orz şi orzoaică
|
11772
|
10853
|
Ovăz
|
3238
|
2857
|
Porumb
|
102058
|
98598
|
Leguminoase pentru boabe – total
|
177
|
177
|
Plante uleioase – total
|
19675
|
19066
|
din care:
|
|
|
Floarea soarelui
|
16642
|
16033
|
Cartofi
|
10023
|
10003
|
Legume - total
|
131051
|
128330
|
Furaje verzi anuale
|
93721
|
77933
|
din care:
|
|
|
Perene vechi şi noi
|
82684
|
75456
|
Struguri
|
7008
|
7008
|
Fructe din pomi şi pepiniere pomicole
|
9373
|
8897
|
Dostları ilə paylaş: |