Tabel nr. 11.4.1.3 Indici de morbiditate în spitale
Morbiditate spitale
|
|
Cod
|
|
|
|
|
Rata calculată/100.000
|
|
Specifica
|
|
ICD10
|
total
|
0-14 ani
|
16-65 ani
|
>65 ani
|
total
|
0-14 ani
|
16-65 ani
|
>65 ani
|
Respiratorie
|
faringite/amigdalite
|
J01;J02
|
10.253
|
6.392
|
3.734
|
127
|
532,73
|
2.732,10
|
262,90
|
46,98
|
laringite/traheite
|
J04;J05
|
1.513
|
1.162
|
311
|
40
|
78,61
|
496,67
|
21,90
|
14,80
|
alte inf.CRS
|
J06
|
2.243
|
1.635
|
550
|
58
|
116,54
|
698,84
|
38,72
|
21,45
|
gripă
|
J10;J11
|
230
|
49
|
168
|
13
|
11,95
|
20,94
|
11,83
|
4,81
|
pneumonie
|
J12;J18
|
8.887
|
3.737
|
3.468
|
1.682
|
461,76
|
1.597,29
|
244,17
|
622,19
|
bronşită cr.
|
J20;J21
|
4.579
|
2.829
|
1.493
|
257
|
237,92
|
1.209,19
|
105,12
|
95,07
|
alte inf.CRI
|
J22
|
363
|
168
|
169
|
26
|
18,86
|
71,81
|
11,90
|
9,62
|
rinită/faringită ac.
|
J30;J31
|
757
|
107
|
573
|
77
|
39,33
|
45,73
|
40,34
|
28,48
|
bronşită nespecificată
|
J40
|
245
|
32
|
152
|
61
|
12,73
|
13,68
|
10,70
|
22,56
|
bronşită cr.
|
J40;J41
|
1.941
|
58
|
1.422
|
461
|
100,85
|
24,79
|
100,12
|
170,53
|
emfizem
|
J43
|
66
|
2
|
37
|
27
|
3,43
|
0,85
|
2,61
|
9,99
|
alte boli obstructive
|
J44
|
4.525
|
0
|
2.432
|
2.093
|
235,11
|
0,00
|
171,23
|
774,23
|
astm
|
J45;J46
|
4.310
|
1.344
|
2.519
|
447
|
223,94
|
574,46
|
177,36
|
165,35
|
alte afecţiuni ale pleurei
|
J90;J94
|
665
|
22
|
379
|
264
|
34,55
|
9,40
|
26,68
|
97,66
|
Cardiovasculară
|
HTA
|
I10
|
11.959
|
9
|
7.178
|
4.772
|
621,37
|
3,85
|
505,38
|
1.765,22
|
angină pectorală
|
I20
|
8.538
|
19
|
4.864
|
3.655
|
443,62
|
8,12
|
342,46
|
1.352,03
|
IMA
|
I21;I22
|
2.635
|
0
|
1.109
|
1.526
|
136,91
|
0,00
|
78,08
|
564,49
|
ASS
|
I70
|
3.371
|
0
|
1.396
|
1.975
|
175,15
|
0,00
|
98,29
|
730,58
|
insuficienţă cardiacă
|
I50
|
13.862
|
139
|
5.933
|
7.790
|
720,25
|
59,41
|
417,73
|
2.881,62
|
Tumori
|
esofag/stomac
|
C15;C16
|
2.318
|
2
|
1.221
|
1.095
|
120,44
|
0,85
|
85,97
|
405,05
|
trahee/bronhii
|
C33;C34
|
7.251
|
1
|
4.728
|
2.522
|
376,75
|
0,43
|
332,88
|
932,92
|
alte TU org.resp.
|
C30;C39
|
1.378
|
10
|
1.006
|
362
|
71,60
|
4,27
|
70,83
|
133,91
|
TU malign tes.Mezotelia
|
C45;C4
|
1.151
|
127
|
728
|
296
|
59,80
|
54,28
|
51,26
|
109,49
|
L
|
9
|
|
|
|
|
|
|
|
|
melanom malign
|
C43;C44
|
1.961
|
12
|
1.035
|
914
|
101,89
|
5,13
|
72,87
|
338,10
|
Unele boli infecţioase
|
TBC ap.resp.
|
A15;A16
|
5.515
|
730
|
4.256
|
529
|
286,55
|
312,02
|
299,65
|
195,68
|
TBC alte organe
|
A18
|
398
|
32
|
281
|
85
|
20,68
|
13,68
|
19,78
|
31,44
|
TBC miliară
|
A19
|
54
|
16
|
29
|
9
|
2,81
|
6,84
|
2,04
|
3,33
|
Tabel nr. 11.4.1.4. Indici de mortalitate
Mortalitate
|
Cifre absolute
|
Rata calculată/1000
|
Rata calculată/1000 locuitori la grupa de vârstă respectivă
|
TOTAL
|
0-14 ANI
|
15-64 ANI
|
>65 ANI
|
TOTAL
|
0-14 ANI
|
15-64 ANI
|
>65 ANI
|
Mortalitate generală
|
21.523
|
|
|
|
11,2
|
|
|
|
Mortalitate neonatală
|
108
|
|
|
|
0,0561
|
|
|
|
Mortalitate postneonatală
|
44
|
|
|
|
0,0229
|
|
|
|
Mortalitate infantilă
|
152
|
|
|
|
0,0790
|
|
|
|
Mortalitate specifică
|
TOTAL
|
0-14 ANI
|
15-64 ANI
|
>65 ANI
|
TOTAL
|
0-14 ANI
|
15-64 ANI
|
>65 ANI
|
Respiratorie
|
868
|
19
|
231
|
618
|
0,4510
|
0,0812
|
0,1626
|
2,2861
|
Cardiovasculară
|
11.212
|
2
|
1.774
|
9.436
|
5,8256
|
0,0085
|
1,2490
|
34,9050
|
Tumori
|
4.718
|
10
|
1.862
|
2.846
|
2,4514
|
0,0427
|
1,3110
|
10,5277
|
Anomalii congenitale
|
70
|
63
|
6
|
1
|
0,0364
|
0,2693
|
0,0042
|
0,0037
|
Boli endocrine
|
194
|
1
|
43
|
150
|
0,1008
|
0,0043
|
0,0303
|
0,5549
|
Total populaţie
|
0-14 ani
|
15-64 ani
|
>65 ani
|
|
|
|
|
|
1.924.605
|
233.959
|
1.420.312
|
270.334
|
|
|
|
|
| Sursa datelor: Autoritatea de Sănătate Publică Bucureşti
Din datele cuprinse în Raportul privind Starea Factorilor de Mediu pe anul 2008 în judeţul Ilfov, rezultă că poluarea aerului are loc în zonele cu trafic auto intens, pe arterele de circulaţie importante ca ieşiri din municipiul Bucureşti.
Pe aceste artere circulaţia este foarte intensă, dar inexistenţa clădirilor înalte de-a lungul acestora, face ca dispersia poluanţilor să fie rapidă şi să nu afecteze aerul la nivel respirator.
11.4.2. Efectele poluării apei asupra stării de sănătate
Impactul asupra organismului uman al apei cu caracteristici bacteriologice necorespunzătoare, folosită în scop potabil, se reflectă în morbiditatea prin boli infecţioase cu poarta de intrare digestivă (conform tabelului 11.4.2.1).
Cu toate aspectele necorespunzătoare (mai ales din punct de vedere bacteriologic) ale apei din surse individuale (fântâni), folosită de un procent de peste 10-12% din locuitorii Capitalei şi a înrăutăţirii calităţii acestei ape pe perioada inundaţiilor, remarcăm faptul că nu s-au semnalat îmbolnăviri digestive ale populaţiei care a folosit astfel de surse.
Tabelul nr. 11.4.2.1. Morbiditatea prin boli digestive posibil transmise şi prin apă potabilă (la 100.000 locuitori)
ANUL
|
BOALA DIAREICĂ ACUTĂ
|
HEPATITA VIRALĂ ACUTĂ TIP A
|
FEBRA TIFOIDĂ
|
DIZENTERIE
|
2000
|
279,10
|
42,01
|
0
|
15,28
|
2001
|
275,94
|
30,10
|
0
|
12,57
|
2002
|
436,04
|
20,73
|
0
|
20,93
|
2003
|
402,63
|
17,75
|
0
|
5,3
|
2004
|
380,13
|
23,84
|
0
|
5,55
|
2005
|
349,48
|
20,29
|
0
|
2,02
|
Sursa datelor: Autoritatea de Sănătate Publică Bucureşti
Pentru judeţul Ilfov, principala sursă de poluare o constituie activitatea industrială în urma căreia, datorită în special deficienţelor de funcţionare a instalaţiilor de preepurare, sunt deversate în emisarii naturali, odată cu apele uzate, şi o mare diversitate de noxe chimice. Acestea sunt de natură anorganică şi/sau organică şi poluează, după caz, fie apele de suprafaţă prin restituţie directă, fie prin intermediul reţelei de canalizare care nu dispune încă de o staţie de epurare finală, astfel încât o parte din cursurile de apă ale teritoriului prezintă indici de degradare
Pentru anul 2007, în judeţul Ilfov nu s-au semnalat depăşiri ale limitelor de poluare a apei care să aibă efecte asupra stării de sănătate a populaţiei .
11.4.3. Efectele gestionări deşeurilor asupra stării de sănătate
Efectele gestionării necorespunzătoare a deşeurilor:
-
impurificarea solului;
-
impurificarea aerului prin gaze de descompunere, cu producerea de mirosuri neplăcute, pericol de incendiu şi explozie;
-
impurificarea surselor şi instalaţiilor de alimentare cu apă şi a oglinzilor de apă folosită la îmbăiere prin reziduuri sau produşi de descompunere (fenoli, nitraţi, nitriţi, amoniac, pesticide, produse petroliere, germeni patogeni);
-
favorizarea înmulţirii muştelor, ţânţarilor, gândacilor, rozătoarelor facilitând transmiterea bolilor digestive şi cutanate;
-
antrenarea (prin apele meteorice) a reziduurilor menajere şi stradale în gurile de scurgere ale canalizării cu înfundarea acestora şi formarea de colecţii de ape stagnante, favorizând dezvoltarea ţânţarilor;
-
persistenţa (în reziduuri) a germenilor patogeni, provocatori de boli infecţioase digestive, cutanate, oculare şi ORL, precum şi afecţiuni respiratorii şi alergice.
-
Efectele poluării sonore asupra sănătăţii populaţiei
Ponderea majoră a surselor de poluare fonică (pe lânga cele fixe de origine industrială), o deţin în proporţie de până la 70% sursele mobile, respectiv circulaţia rutieră.
Zgomotul din trafic este un fenomen clar disturbator care are un important efect asupra oamenilor care locuiesc sau muncesc în vecinatatea arterelor de trafic intens.
Studiile au arătat că riscul bolilor de inimă şi circulatorii este semnificativ crescut de un nivel de zgomot din trafic mai mare sau egal cu 65 - 70 dB(A). Aceasta datorită creşterii pulsului şi a presiunii sanguine. Digestia este de asemenea redusă şi tonusul muscular crescut, acestea fiind simptome clare de stres.
Transportul în comun constituie, de asemenea, o sursă importantă de zgomot. Prezenţa mijloacelor de transport în comun de suprafaţă accentuează poluarea fonică, în special pe arterele importante unde se concentrează mai multe linii, adaugându-se circulaţiei auto obişnuite.
Zgomotul produs de căile ferate, deşi foarte supărător, nu afectează întreaga populaţie a oraşelor. Zgomotul se propagă în axul căii ferate.
Dostları ilə paylaş: |
