În regiunea 8 bucureşti ilfov bucureşti, Aprilie 2008 cuprins
zgomotul produs de traficul rutier
Yüklə 4,51 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Harta de zgomot pentru traficul de cale ferată CFR şi tramvai
- HĂRŢI STRATEGICE DE ZGOMOT, Trafic rutier Tabel nr. 11.3.2.
- Informaţii despre drumul principal Informaţii despre secţiuni din drumul principal
- Lungimea (km) Judeţul Regiunea
- Harta Strategică Emisie Zgomot Aeroportuar Fig.11.3.2.
- Descrierea suprafeţelor înconjurătoare aeroportului Fig.11.3.3.
- Elaborare hărţi strategice de zgomot, pentru căile ferate principale cu un trafic mai mare de 60.000 de treceri de trenuri/an BENEFICIAR: CN CF „CFR” SA
- Programe de reducere a zgomotului realizate anterior şi măsuri curente împotriva zgomotului
- Domeniu limitat superior (dB) Arie afectată (m 2 ) Interval (dB)
- Tip măsurătoare zgomot Număr măsurători Maxima măsurată (dB)
zgomotul produs de traficul rutier în conformitate cu metoda naţională franceză de calcul ‘‘NMPB Routes-96 (SETRA-CERTU-LCPC-CSTB)’’, menţionată în Hotărârea din 5 mai 1995 referitoare la zgomotul produs de traficul pe infrastructurile rutiere, Jurnalul Oficial din 10 mai 1995, Articolul 6 şi în standardul francez ‘‘XPS 31-133’’. Pentru datele de intrare referitoare la emisii, aceste documente se referă la ‘‘Ghidul zgomotului produs de transporturile terestre, fascicula previziunea nivelelor sonore, CETUR 1980’’; zgomotul produs de traficul feroviar: în conformitate cu metoda naţională olandeză de calcul publicată în ‘‘Reken-en Meetvoorschrift Railverkeerslawaai ’96, Ministerie Volkshuisvesting, Ruimtelijke Ordening en Milieubeheer, 20 noiembrie 1996’’- (RMR); zgomotul produs de traficul aerian: în conformitate cu ECAC.CEAC Doc. 29 ‘‘Raport privind metoda standard de calcul a contururilor de zgomot în jurul aeroporturilor civile ’’1997, (Report on Standard Method of Computing Noise Contours around Civil Airports”, 1997). Din abordările diferite ale modelării căilor aeriene, a fost folosită tehnica de segmentare menţionată în secţiunea 7.5 a ECAC.CEAC Doc 29; zgomot industrial în conformitate cu ISO 9613-2: ‘‘Acustica – Diminuarea propagării sunetului în aer liber, Partea a doua : Metoda generală de calcul’’. Prelucrări, completări necesare ale datelor de intrare S-au efectuat masurători de zgomot şi determinări/numărători de trafic rutier şi feroviar de către specialiştii Enviro Consult şi ai Registrului Auto Român. S-au efectuat măsurători de trafic rutier în 250 de locaţii din oraş, repetate de 3 ori în anul 2006. De asemenea s-au efectuat măsurători de zgomot simultane cu numărarea traficului - informaţii necesare pentru caracterizarea ulterioară a surselor de zgomot – străzi, tramvaie şi industrie. Pe baza măsurătorilor efectuate şi importul lor în softul specializat LimA se poate determina, prin tehnica ”reverse engineering”, emisia necunoscută a sursei respective de zgomot. S-au efectuat prelucrari statistice şi postprocesare a datelor în vederea obţinerii informaţiilor finale necesare. Pentru obţinerea datelor necesare realizării hărţilor de zgomot pentru sursa INDUSTRIE a fost solicitată lista unităţilor industriale ce intră sub incidenţa OUG 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, date despre activitatea desfăşurată, surse de zgomot utilizate şi emisia acustică a acestora, planuri de situaţie ale unităţilor industriale. În calcul s-au utilizat atât datele tabelare furnizate de autorităţi cat şi metode de calcul indirect al puterii acustice, prin metoda „reverse engineering”, pe baza măsurătorilor existente. Pentru datele referitoare la traficul aerian s-au utilizat cele primite de la autorităţi, nefiind posibilă culegerea de informaţii din altă sursă. Lipsa anumitor informaţii a condus la realizarea unor aproximări şi alocări de valori implicite în conformitate cu prevederile Ordinului MMGA nr. 678 din 30.06.2006 pentru aprobarea Ghidului privind metodele interimare de calcul a indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor şi recomandările Good Practice Guide for Strategic Noise Mapping and the Production of Associated Data on Noise Exposure (GPG). Harta de zgomot pentru traficul de cale ferată CFR şi tramvai Categoriile de trenuri existente în baza de date a metodei de calcul RMR
Pentru sursa CFR s-au echivalat trenurile cu cele din listă. Pentru tramvai s-a calculat cu categoria 7 şi s-au utilizat corecţii de calcul determinate pe bază de măsurători. Calcularea s-a realizat în punctele de emisie, într-un caroiaj (grilă sau raster) având celula de 10 m şi la o înălţime de 4 m. Hărţile strategice de zgomot sunt realizate utilizând ca suport un model 1:2000 iar rezultatele grafice sunt prezentate la o scară de 1:30000.
Sursa datelor: Compania Naţională de Autostrăzi şi drumuri Naţionale din România-SA HĂRŢI STRATEGICE DE ZGOMOT, Trafic rutier Tabel nr. 11.3.2. Drumuri principale (cu un trafic mai mare de 6.000.000 de treceri de vehicule pe an), din Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov, pentru care s-au realizat hărţi strategice de zgomot
Sursa datelor: Compania Naţională Aeroportul Internaţional Henri Coandă, Bucureşti Harta Strategică Emisie Zgomot Aeroportuar Fig.11.3.2. Harta strategică emisie zgomot aeroportuar 
Contururile zgomotului au fost realizate folosind Modelul Integrat de Zgomot (INM – Integrated Noise Model) versiunea 7.0 din mai 2007, care utilizează metodologia de segmentare în conformitate cu ultima versiune (Ediţia a 3-a) a ghidurilor ECAC.CEAC Doc.29. Populaţia afectată şi hărţile strategice de zgomot au fost create folosind GIS (Sistemul Geografic de Informaţii) ESRI ArcView 9.1. Descrierea suprafeţelor înconjurătoare aeroportului Fig.11.3.3. Descrierea suprafeţelor înconjurătoare aeroportului internaţional Henri Coandă 
Aeroportul Internaţional Henri Coandă situat în afara zonei urbane a Bucureştiului, în oraşul Otopeni, judeţul Ilfov, pe şoseaua Bucureşti - Ploieşti, este cel mai mare aeroport din România. Vecinătăţi: satele Odăile, Tunari, Râncu şi Dimieni. Contururile de zgomot obţinute sunt reprezentative pentru un aeroport cu o configurare puternic dominantă a pistei, în acest caz cu o configuraţie spre Est – 89% din zboruri aterizează sau decolează spre Est. Lungimea şi lăţimea contururilor spre Est ale aeroportului sunt mult mai mari decât cele din Vestul aeroportului. Dimensiunea de ansamblu a contururilor Lden şi Lnight este relativ mică, datorită faptului că traficul aeroportului nu depăşeşte cu mult 50.000 de mişcări/an. Oricum, diferenţa dintre Lden şi Lnight nu este aşa de evidentă precum la majoritatea aeroporturilor, întrucât proporţia zborurilor de noapte este relativ importantă faţă de zborurile de zi sau de seară. Zborurile de zi, seară şi noapte reprezintă, respectiv, 70%, 10% şi 20% din totalul traficului – traficul de noapte este de două ori mai mare decât traficul de seară. Ca o consecinţă a contururilor mici, numărul populaţiei din interiorul acestora este scăzut – mai ales întrucât densitatea populaţiei în jurul Aeroportului Henri Coandă este în continuare limitată. Astfel, cifrele obţinute pentru numărul populaţiei afectate pot varia într-o proporţie semnificativă (în timp ce rămân scăzute, la nivel absolut) cu mici schimbări în datele de recensământ. Singurele 3 aglomeraţii acoperite parţial de contururi sunt Otopeni, Tunari (inclusiv Dimieni) şi Dascălu (inclusiv Râncu). Oricum, trebuie remarcat că profilurile standard de aterizare folosite pentru a calcula contururile de zgomot pot să nu reflecte integral procedura de aterizare la Aeroportul Henri Coandă – care ar putea include nivelări ale altitudinii la 2.500 ft pentru o mare parte din aeronave. Este posibil ca actualul contur de 55 dB(A) Lden să ajungă în zona Buftea/Buciumeni. Aceasta ar putea fi validată în a doua etapă cu datele radar – care nu au putut fi folosite pentru a stabili contururile de zgomot. În concluzie, situaţia în anul 2006 la aeroportul Henri Coandă nu este problematică. Se pare că, într-adevar, contururile cele mai scazute de zgomot (55 dB(A) Lden şi 50 dB(A) Lnight) stau departe de majoritatea aglomerărilor de lângă Otopeni. Oricum, s-ar putea realiza o analiză asupra modului în care această situaţie ar putea evolua în anii viitori, având în vedere creşterea traficului la aeroport şi extinderea populaţiei în zona Otopeni, pentru a putea anticipa măsuri relevante de atenuare a zgomotului. Elaborare hărţi strategice de zgomot, pentru căile ferate principale cu un trafic mai mare de 60.000 de treceri de trenuri/an BENEFICIAR: CN CF „CFR” SA Elaborare hărţi strategice de zgomot, pentru căile ferate principale cu un trafic mai mare de 60.000 de treceri de trenuri/an Tronson: Bucureşti Nord - Chitila Ultima Conferinţă Pan - Europeană de Transporturi de la Helsinki (23 – 25 iunie 1997) a stabilit cele 10 coridoare de transport care vor străbate Europa, facilitând legăturile între diferite zone ale acesteia. Trei dintre aceste coridoare traversează teritoriul României, şi anume: IV, VII şi IX. Coridoarele IV şi IX sunt multimodale, având şi componentă feroviară, în timp ce Coridorul VII îl reprezintă fluviul Dunărea. De un deosebit interes pentru multe ţări europene se bucură Coridorul IV Pan-European „Berlin – Nürnberg – Praga – Budapesta – Constanţa/Istanbul/ Thessaloniki”. Pe teritoriul României, componenta feroviară a Coridorului IV Pan - European are traseul principal Curtici – Arad - Sighişoara – Braşov – Bucureşti – Constanţa, lungimea sa fiind de 1395 Km. Această rută feroviară este componentă comună a reţelelor AGC, AGTC, TER., traseul făcând legătura între vestul şi estul României, legând frontiera româno-ungară cu portul Constanţa.Tronsonul Bucureşti Nord - Chitila, în lungime de 9,5 Km, face parte din Coridorul IV Pan - European Constanţa – Bucureşti - Braşov - Curtici. Lucrările sunt finalizate pentru tronsonul Bucureşti Nord – Chitila. Reabilitarea acestui tronson prevede înlocuirea integrală a infrastructurii de cale ferată în scopul măririi capacităţii de transport prin viteză sporită la cca. 160 Km/h pentru transportul de călători şi 120 Km/h pentru transportul de marfă. Alte surse de zgomot Nu au fost luate în considerare alte surse industriale în afara zgomotului produs de circulaţia feroviară pe calea ferată. Sursele de zgomot datorate depourilor, zonelor de întreţinere a materialului rulant, triajului, etc. au fost luate în considerare ca surse de suprafaţă de tip industrial, de către autorităţile locale, la elaborarea hărţilor strategice de zgomot ale Municipiului Bucureşti.
Programele realizate până în prezent sunt următoarele: Reabilitarea coridorului IV Pan-European a fost finalizată pentru tronsonul Bucureşti – Câmpina, se lucrează în prezent la tronsonul Bucureşti – Constanţa, iar traseul Braşov – Curtici se află în stadiul de elaborare a reviziei studiului de impact asupra mediului. Dintre lucrările efectuate, cu efect direct asupra reducerii nivelului de zgomot enumerăm: înlocuirea liniei cu joante cu linie sudată şi schimbarea patului de balast, înlocuirea integrală a traverselor existente cu traverse din beton, utilizarea prinderii elastice a şinei pe traverse în locul prinderii fixe de tip K, montarea de sisteme de plăci de cauciuc şi polietilenă cu rol de amortizare între şină şi traverse, înzestrarea staţiilor cu macaze centralizate electrodinamice (CED) şi alte sisteme automate ce vor duce la fluidizarea traficului şi reducerea zonelor de frânare/accelerare. Pe tronsonul Bucureşti Nord - Chitila au fost instalate panouri fonoizolante ce au rol de protecţie fonică a clădirilor din zonă. Localităţi afectate: Bucureşti, Chitila. Tronsonul parcurge o zonă rezidenţială pe cca. 8 Km. Din acest tronson cca 2,5 Km sunt protejate prin panouri fonoizolante din plăci de beton pe partea dreapta. Efectul cumulativ al acestor măsuri (realibitare, automatizare, etc.) determinat în urma măsurătorilor, a fost reducerea cu cca. 6-12 dB(A), în funcţie de tipul materialului rulant . Reparaţii peroane şi linii Staţia Bucureşti Nord Grupa A în cadrul lucrărilor de RK infrastructură feroviară publică finanţate din subvenţia pentru susţinerea infrastructurii de transport feroviar. Termen 2008. În prezent sunt în curs lucrări de modernizare a Staţiei de cale ferată Bucureşti Nord. Sunt modernizate 5 peroane din totalul de 14 ( înlocuirea peroanelor, a liniilor de cale ferată şi a schimbătoarelor din capetele staţiei). Tabel nr. 11.3.3. Suprafeţe afectate - Tronson Bucureşti-Chitila
Tabel nr. 11.3.4. Măsurători de zgomot în municipiul Bucureşti, 2007
Din raportul privind starea factorilor de mediu în judeţul Ilfov, rezultă că APM Ilfov nu deţine laborator şi nici aparatură specifică pentru determinări ale nivelului de zgomot în diverse locaţii: incintă industrială, piaţă, spaţii comerciale, instituţii de sănătate şi educaţie, parcuri şi zone de recreere, trafic sau zone de locuit. În judeţul Ilfov unităţile productive industriale sunt amplasate (în general) în afara localităţilor sau concentrate de-a lungul şoselei de centură a Bucureştiului. Din analiza „Rapoartelor de încercare” cu privire la zgomot, realizate de agenţii economici, se constată un nivel al zgomotului la limita incintelor cuprins între 45-56 dB (A), limita admisibilă pentru zona industrială fiind de 65 dB (A). Sunt şi excepţii unde poziţionarea zonei industriale este pe o parte a unui drum naţional, iar în partea opusă sunt locuinţe. În aceste cazuri, s-a constatat faptul că nu se poate asigura limita admisibilă pentru zona de locuit, respectiv 50 dB (A) ziua şi 40dB (A) noaptea. Relevante în cadrul judeţului Ilfov sunt platformele industriale existente, de acestea apropiindu-se foarte mult complexele rezidenţiale. Yüklə 4,51 Mb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
