În regiunea 8 bucureşti ilfov bucureşti, Aprilie 2008 cuprins

Tabel nr. 11.1.2.12. Repartiţia spaţiilor verzi în Sectorul 6

Denumire	Suprafaţă(m^2)
Parcuri şi grădini	426 000
Aliniamente stradale (inclusiv scuaruri)	1 708 300
Spaţii verzi din cuprinsul ansamblului de locuinţe	1 199 200
TOTAL	3 333 500

Sursa datelor: Raportul privind starea factorilor de mediu în municipiul Bucureşti, 2008

Tabel nr. 11.1.2.13. Suprafaţa parcurilor din Sectorului 6

Nr. Crt.	Parc	Suprafaţă verde(m^2)
1	Parc Drumul Taberei	104105
2	Parc Crângaşi	120000
3	Parc Giuleşti	53400
4	Insula Lacul Dâmboviţa	32000
5	Grozăveşti	107000
6	Cărămidari	36200
7	Giuleşti-Cinema	15000
8	Sf. Andrei	9072
9	Istru	2700
10	1 Decembrie 1918	12200
11	Podul Grand - Nicolae Filimon	16433
12	Geniului-Răzoare	15800

În afara acestor spaţii verzi administrate de sectoare, o suprafaţă de 2 887 966 m² (288,79 ha) de parcuri şi grădini este administrată de PMB - Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement; la nivelul Capitalei spaţiile verzi publice însumează 22 459 784 m² (2246,97 ha).

Tabel nr. 11.1.2.14. Spaţii verzi administrate de Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement

Denumire	Amplasare	Suprafaţa (m^2)
Grădina Cişmigiu	Sector 1	157 287
Parcul Bordei şi Parcul Floreasca	Sector 1	10 667
Parcul Axa Nord Sud	Sector 1 şi 3	6 843
Parcul Sala Palatului, P-ţa Tricolorului şi Ateneul Român	Sector 1	31 841
Parcul Carol I (Libertăţii)	Sector 4	293 706
Parcul Tineretului Parcul Orăşelul Copiilor	Sector 4	803366 189299
Parcul Herăstrău Vechi	Sector 1	379 570
Parcul Herăstrău Nou	Sector 1	363 270
Parcul Mioriţa	Sector 1	124 489
Parcul Circul de Stat	Sector 2	143 808
Parcul Unirea+Scuar Universitate	Sector 3+4	55 882
Parc Crângaşi	Sector 6	79 928
Parc Izvor	Sector 5	170 000
Parc Păcii	Sector 6	4 800
Satul Francez	Sector 1	73 210
TOTAL		2 887 966

Sursa datelor: Raportul privind starea factorilor de mediu în municipiul Bucureşti, 2008

Dezvoltarea de activităţi economice în parcuri şi în grădini publice, intensificarea traficului rutier, poluarea datorată activităţilor industriale, extinderea suprafeţelor construite etc. au condus la diminuarea drastică a spaţiilor verzi în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov.

Judeţul Ilfov

Tabel nr. 11.1.2.15. Situaţia spaţiilor verzi în judeţul Ilfov, 2007

Oraş/ comună	Suprafaţa totală (ha)	Suprafaţa spaţiu verde m^2/locuitor	Zone de agrement
Oraş Bragadiru	254,4	262	Parcul de agrement
Comuna Nuci	4	13
Comuna Jilava	5	5,37
Comuna Grădiştea	3,19	11
Comuna Copăceni	3	10
Comuna Brăneşti	1712.5	1954.2	Pădurile: Pasărea - Cojească Brăneşti, Zoicaru, Cucu, Băleana

Sursa datelor: Raportul privind starea factorilor de mediu în judeţul Ilfov, 2008

Pentru atingerea obiectivelor cuprinse în Strategia de Dezvoltare a oraşului Chitila (2007-2013), Consiliul Local Chitila a elaborat mai multe aplicaţii şi a obţinut finanţare prin „Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi" pentru realizarea unui "Parc dendrologic peisager - Chitila verde "; parcul va avea o suprafaţă de 3,5 ha şi se va realiza în 3 etape pe o perioadă de 2 ani, 2008-2010. În prezent se implementează prima etapă a proiectului.

Printre acţiunile prevăzute prin programul de extindere a spaţiilor verzi se regăseşte şi iniţiativa Consiliului Local Chitila de a elabora documentaţiile tehnice care vor însoţi aplicaţia depusă pentru a obţine finanţarea proiectului _“Reabilitarea şi modernizarea reţelei stradale în oraşul Chitila", în cadrul Programului Operaţional Regional. Prin proiectul menţionat se urmăreşte, pe lângă realizarea infrastructurii de transport şi crearea de spaţii verzi de-a lungul reţelelor stradale, conform ghidului solicitantului elaborat pentru această prioritate. Perioada propusă pentru realizarea acestui obiectiv de investiţii este 2009-2011.

Comuna Domneşti propune înfiinţarea unei plantaţii de salcâm pe o suprafaţă de 13 ha pe malul râului Sabar.

Zonele de agrement din judeţul Ilfov reprezintă cca. 3000 ha:

Complexul Snagov, una dintre cele mai vizitate zone din judeţul Ilfov, cuprinde lacul şi pădurea Snagov, la care se adaugă mânăstirea cu acelaşi nume, situată pe o insulă în mijlocul lacului.

• 
  Complexul Mogoşoaia se află la sud de Bucureşti şi cuprinde lacul, parcul amenajat pe o suprafaţă de 20 ha şi Palatul Mogoşoaia, ridicat în anul 1702 de Constantin Brâncoveanu. În interiorul palatului a fost deschis în anul 1975 un muzeu, unde sunt expuse opere de artă brâncovenească, sculptură în piatră şi lemn, picturi, obiecte de argint, broderii, ţesături, manuscrise şi cărţi. Complexul constituie un cadru ideal de petrecere a timpului liber.
  
• 
  Complexul turistic Cernica, cuprinde pădurea, lacul şi mânăstirea Cernica. Lacul ocupă o suprafaţă de 360 ha şi a fost amenajat turistic, iar pădurea adăposteşte o rezervaţie cinegetică.
  
• 
  Zona turistică Căldăruşani, aflată la nord de Bucureşti, cuprinde pădurea, lacul şi mânăstirea Căldăruşani.
  
• 
  Alte obiective: mânăstirea Pasărea, zona turistică Vlăsia, lacul Scroviştea, zona Ciocăneşti Buftea.
  

11.2. Obiective şi măsuri privind situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement

Dezvoltarea şi protecţia spaţiilor verzi în localitaţile urbane şi rurale se realizează in baza prevederilor Constituţiei României, Legii nr. 265 din 29/06/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, Planurilor Urbanistice Generale, alte acte normative.

În Planul Regional de Acţiune pentru Mediu, 2008, pentru „diminuarea drastică a zonelor verzi constituite” din Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov au fost stabilite obiective specifice/ţinte, măsuri legislative şi acţiuni de implementare.

Obiective specifice/ţinte :

• 
  Reabilitarea zonelor verzi publice (parcuri, grădini, spaţii verzi aferente cvartalelor de locuinţe, plantarea de arbori în aliniament stradal) aflate în administrarea autorităţilor locale şi întreţinerea lor la standarde corespunzătoare.
  
• 
  Identificarea de amplasamente noi.
  
• 
  Realizarea inelului verde în jurul Capitalei folosind nucleele existente (perdele de protecţie) şi ulterior, configurarea centurii verde-galbenă.
  

Măsuri legislative:

Amendarea legilor reparatorii referitoare la proprietate care nu prevăd măsuri de protecţie a mediului (ex. problema garajelor şi a parcărilor pe spaţiul verde aferent zonelor rezidenţiale cu locuire colectivă, retrocedări pe spaţii verzi cu

Acţiuni de implementare:

• 
  Dezvoltarea (de către autoritaţile administraţiei publice locale) a programelor privind reabilitarea şi extinderea suprafeţelor de spaţii verzi.
  
• 
  Extinderea sistemului de prestări de servicii destinate întreţinerii spaţiilor verzi.
  
• 
  Monitorizarea suprafeţelor verzi utilizate pentru comerţ ambulant.
  
• 
  Aplicarea interdicţiei de construire pe spaţii verzi.
  
• 
  Sancţionarea persoanelor fizice şi juridice care ocupă abuziv spaţiile verzi.
  
• 
  Identificarea şi sancţionarea persoanelor care depozitează ilegal deşeuri pe terenuri cu destinaţia de spaţii verzi.
  

3. 
   POLUARE SONORĂ
   

HĂRŢI DE ZGOMOT

Zgomotul este luat în considerare din ce în ce mai mult în evaluarea calităţii vieţii într-un oraş, sau vecinătatea sa. Zgomotul ce provine de la traficul auto sau feroviar, aeroportuar, zonele industriale sau de la vecini duce la creşterea continuă a numarului de reclamaţii şi dispute legale.

Conceptul de administrare şi evaluare al zgomotului ambiental reprezintă ideea de administrare, monitorizare şi mãsurare utilizând un sistem modern, flexibil şi scalabil. Aplicaţiile software de calcul şi monitorizare precum şi aparatura de masurare pot fi combinate avantajos într-un sistem integrat. Aceasta permite nu numai îndeplinirea eficientă a cerinţelor Directivei 49/2002 (HG nr. 321/2005) ci şi multe alte avantaje ce includ posibilitatea unică de combinare a măsurătorilor cu calcularea şi predicţia teoretică a zgomotului prin intermediul unui sistem integrat şi unitar.

Sarcinile implicate în administrarea zgomotului ambiental - de exemplu în zonele urbane - sunt variate: de la rezolvarea plângerilor la cartografierea acustică, de la zonarea acustică la limitarea valorilor de emisie. Trebuie efectuate rapoarte iar publicul trebuie informat permanent, în timp ce toate informaţiile, datele, rezultatele, rapoartele, analizele, etc. trebuie asigurate şi arhivate intuitiv pentru redarea ulterioară cu uşurinţă. Suplimentar, sunt diferite tipuri de surse de zgomot precum industria, transporturile şi multe tipuri de activităţi recreaţionale. 

Sunt disponibile o serie de unelte pentru a permite rezolvarea diferitelor sarcini implicate în administrarea zgomotului ambiental, de la simple sonometre la staţii de monitorizare permanente, de la postprocesare la aplicaţii software .

Un sistem integrat de monitorizare şi evaluare poate răspunde sarcinilor de rezolvare a reclamaţiilor,  realizării hărţilor de zgomot, monitorizării continue, calculării parametrilor şi evaluării impactului , poate efectua raportarea şi informarea modernă a publicului în timp ce toate informaţiile şi datele sunt arhivate intuitiv.

Fiind modular şi scalabil, componentele individuale ale sistemului precum aplicaţiile software de calcul sau terminalele individuale de monitorizare pot fi achiziţionate şi utilizate individual. Datele pot fi utilizate în comun iar în timp ( dupa necesitate ), sistemul poate fi extins, crescând astfel numărul de sarcini şi imbunătăţind permanent eficacitatea.

Definiţii :

• 
  Zgomot ambiental reprezintă ansamblul sunetelor nedorite, inclusiv dăunătoare, rezultat din activităţile umane, care include: zgomotul emis de mijloacele de transport, de traficul rutier, feroviar, aerian şi provenit de pe amplasamentele unde se desfăşoară activităţi industriale.
  
• 
  Harta strategică de zgomot reprezintă o hartă concepută pentru evaluarea globală a expunerii la zgomotul provenit din surse diferite într-o zona dată sau pentru a stabili previziuni generale pentru zona respectivă.
  
• 
  Planuri de acţiune reprezintă planuri destinate gestionării problemei zgomotului şi efectelor acestuia, incluzând măsuri de diminuare, dupa caz.
  

Legislaţie în domeniu zgomot

• 
  Directiva 2002/49/ EC privind gestionarea zgomotului ambiental;
  
• 
  Directiva 2002/49/ EC privind gestionarea zgomotului ambiental.
  

Parlamentul şi Consiliul European au adoptat Directiva 2002/49/EC în 28 iunie 2002 şi a fost transpusă în legislaţia românească prin HG nr. 321/14 aprilie 2005 şi HG nr. 674/28 iunie 2007 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental.

Conform Directivei, toate aglomerările urbane cu mai mult de 250.000 de locuitori, drumurile naţionale importante, precum şi magistralele de cale ferată şi aeroporturile mari vor trebui să aiba întocmite, începând cu anul 2006, hărţi de zgomot care să oglindească situaţia zgomotului urban.

• 
  HG nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental.
  

Autorităţile administraţiei publice locale prevăd, din bugetul local, fonduri necesare realizării hărţilor de zgomot, hărţilor strategice de zgomot şi planurilor de acţiune, astfel:

• 
  Începând cu anul 2006, numai pentru aglomerările cu mai mult de 250.000 de locuitori.
  
• 
  începand cu anul 2011, pentru toate aglomerările.
  

Autoritaţile administraţiei publice locale şi unităţile prevazute la alin. (1) şi (3) din HG nr. 321/2005 înaintează autorităţii regionale pentru protecţia mediului un exemplar din hărţile de zgomot, hărţile strategice de zgomot şi planurile de acţiune, însoţite, după caz, de toate informaţiile suplimentare solicitate.

Se organizează la nivel regional o comisie tehnică condusă de directorul executiv şi care include în mod obligatoriu reprezentanţi ai: autorităţilor publice centrale pentru transporturi, construcţii şi turism, autorităţilor publice locale pentru protecţia mediului, direcţiilor de sănătate publică etc. Comisia tehnică se organizează în vederea analizării, verificării şi aprobării hărţilor de zgomot, hărţilor strategice de zgomot şi a planurilor de acţiune.

Hărţile strategice de zgomot se supun aprobării comisiei până la 30 aprilie 2007. Planurile de acţiune prevazute la alin. (1) din HG nr. 321/2005 se supun aprobării comisiei până la data de 18 mai 2008.

• 
  H.G. nr. 674/2007 pentru modificarea şi completarea HG nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental.
  

• 
  Începând cu anul 2007, pentru aglomerările cu mai mult de 250.000 de locuitori, drumurile principale care au un trafic mai mare de 6.000.000 de treceri de autovehicule/an, căile ferate principale care au un trafic mai mare de 60.000 de treceri de trenuri/an, aeroporturile civile care au un trafic mai mare de 50.000 de mişcări de aeronave/an şi porturi aflate în aglomerari cu mai mult de 250.000 de locuitori.
  
• 
  Începand cu anul 2011, pentru toate aglomerările, drumurile principale, căile ferate principale şi porturi aflate în interiorul aglomerărilor.
  
• 
  Câte 3 exemplare din fiecare hartă strategică de zgomot care arată situaţia anului calendaristic precedent, pe format de hârtie la o scară de 1:10.000 şi pe suport electronic , diferite rapoarte ce conţin date referitoare la hărţile de zgomot şi planurile de acţiune (format de hârtie şi electronic).
  
• 
  Se înfiinţează o comisie în cadrul fiecărei agenţii regionale condusă de directorul executiv al acesteia şi formată din reprezentanţi ai agenţiilor regionale şi judeţene pentru protecţia mediului. Comisia se organizează în vederea analizarii şi evaluarii fiecarei hărţi strategice de zgomot şi a rapoartelor.
  
• 
  Se înfiinţează o comisie tehnică la nivelul fiecarei ARPM în vederea verificării planurilor de acţiune. Această comisie va fi formată din specialişti din cadrul autorităţii pentru protecţia mediului şi autorităţi judeţene de sănătate publică până la data de 18 iunie 2008.
  
• 
  Hărţile strategice de zgomot se pun la dispoziţia ARPM până la data de 30 iunie 2007.
  
• 
  ARPM pune la dispoziţie MMDD şi ANPM-ului câte un exemplar din fiecare harta strategică de zgomot în termen de 30 de zile de la primirea acestora de la autoritaţi.
  

Instituţii autorizate în implementarea legislaţiei la nivelul Regiunii 8 Bucureşti – Ilfov:

• 
  MMDD
  
• 
  ANPM
  
• 
  ARPM Bucureşti (APM Ilfov şi APM Bucureşti)
  
• 
  PMB (- Primăriile de sector)
  
• 
  Ministerul Transporturilor
  
• 
  CFR Bucureşti
  
• 
  Aeroportul Henri Coanda-Otopeni
  
• 
  Aeroportul Băneasa
  
• 
  CNADNR
  
• 
  Autoritatea pentru Sănătate Publică Bucureşti
  
• 
  Autoritatea pentru Sănătate Publică Ilfov
  

Obiective realizate de ARPM Bucureşti

La termenele stabilite conform prevederilor HG nr. 321/2005, PMB şi CFR Bucureşti au înaintat către ARPM Bucureşti hărţile de zgomot în vederea analizării, verificării şi aprobării acestora.

ARPM Bucureşti, conform prevederilor HG nr. 321/2005 a înaintat către MMDD şi ANPM, în luna august 2007 câte un exemplar al hărţilor de zgomot pentru aglomerarea Bucureşti şi Tronsonul de cale ferată Bucureşti Nord-Chitila.

ARPM Bucureşti, conform prevederilor HG nr. 674/2007:

• 
  a solicitat PMB şi CFR actualizarea permanentă a datelor referitoare la hărţile de zgomot şi transmiterea a 3 exemplare ale acestora conform hotărârii de mai sus.
  
• 
  a întrunit Comisia tehnică pentru verificarea şi evaluarea hărţi strategice de zgomot pentru Aeroportul Henri Coandă Bucureşti şi a transmis către ANPM şi MMDD câte un exemplar al acesteia.
  
• 
  în luna noiembrie 2007 ARPM Bucureşti a înaintat către MMDD şi ANPM hărtile de zgomot şi documentele aferente.
  

Principalele avantaje pe care le oferă realizarea hărţilor acustice în mediul urban, diferenţiate în funcţie de stadiul existent şi cel preconizat al dezvoltării urbanistice, sunt:

• 
  Dezvoltarea de noi zone rezidenţiale ( stabilirea amplasamentelor va ţine cont şi de nivelul de zgomot al vecinǎtǎţilor).
  
• 
  Informarea populaţiei asupra nivelurilor de zgomot în zonele de interes (prin Internet, panouri electronice locale, publicaţii periodice etc.).
  
• 
  Amplasarea zonelor de recreere ţinând cont de datele oferite de harta acusticǎ
  
• 
  Stabilirea de concluzii privind zonele cel mai intens poluate, precum şi simularea efectelor diferitelor metode de diminuare ce pot fi implementate, alegându-se metoda optimǎ pentru realizarea cerintei de planuri de acţiune a aceleiaşi Directive 2002/49 (HG nr. 321/2005 şi HG nr. 674/2007).
  

Fig.11.3.1. Harta strategică de zgomot a municipiului Bucureşti, zgomot stradal ziua

Sursa: Trafic rutier, trafic feroviar, trafic aerian, tramvaie, zgomot industrial

Procesul de realizare a hărţilor de zgomot a cuprins următoarele etape principale:

• 
  Realizarea modelului GIS al Municipiului Bucureşti.
  
• 
  Culegerea de informaţii şi date necesare realizării hărţii de zgomot şi introducerea acestora în modelul GIS.
  
• 
  Realizarea hărţii de zgomot prin simulare informatică.
  
• 
  Efectuarea de măsurători de zgomot în teren şi analizarea modelului de emisie al zgomotului în Municipiul Bucureşti, respectând metodele de calcul recomandate în Directiva 2002/49/CE şi HG nr. 321/2005.
  
• 
  Realizarea hărţii finale de zgomot a Municipiului Bucureşti prin simulare informatică , validarea şi calibrarea rezultatelor cu măsurători în teren.
  

În realizarea modelului GIS al Municipiului Bucureşti s-a urmărit îndeplinirea următoarelor cerinţe de informaţie:

• 
  Strat tematic cu clădirile de locuit.
  
• 
  Strat tematic cu clădirile administrative.
  
• 
  Reţeaua stradală a oraşului.
  
• 
  Segmentarea străzilor la intersecţii.
  
• 
  Reţeaua de linii de tramvai.
  
• 
  Segmentarea liniilor de tramvai.
  
• 
  Reţeaua de căi ferate.
  
• 
  Segmentarea căilor ferate.
  
• 
  Strat tematic cu zonele industriale.
  
• 
  Strat tematic cu zonele verzi.
  
• 
  Strat tematic cu limita administrativă a oraşului.
  
• 
  Strat tematic cu apele de pe teritoriul Municipiului Bucureşti.
  
• 
  Strat tematic cu topografia.
  

Culegerea de informaţii şi date necesare realizării hărţii de zgomot şi introducerea acestora în modelul GIS. Scopul acestei etape a fost acela de a obţine datele de intrare care să descrie toate tipurile de surse de zgomot conform Directivei 2002/49/CE şi HG nr. 321/2005: străzi, căi ferate, aeroport, industrie precum şi alte informaţii despre modelul GIS de calcul.

În acest scop s-a urmărit îndeplinirea următoarelor cerinţe de informaţie:

• 
  Date de trafic rutier – autovehicule uşoare.
  
• 
  Date de trafic rutier – autovehicule grele.
  
• 
  Date despre traficul RATB – autobuze şi troleibuze.
  
• 
  Date despre traficul tramvaielor RATB şi specificaţii tehnice ale parcului.
  
• 
  Date despre traficul aerian – aeroportul Băneasa.
  
• 
  Date despre traficul de cale ferată CFR.
  
• 
  Date despre acoperirea străzilor.
  
• 
  Date despre tipurile de şine de cale ferată – RATB- tramvai.
  
• 
  Date despre tipurile de şine de cale ferată – CFR.
  
• 
  Date despre amplasarea zonelor industriale, lista unităţilor industriale ce intră sub incidenţa OUG nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, date despre activitatea desfăşurată, surse de zgomot şi emisia acustică a acestora.
  
• 
  Date demografice (populaţia) în clădirile de locuit.
  
• 
  Date meteo.
  

În vederea colectării datelor iniţiale necesare realizarii hărţilor de zgomot s-au solicitat informaţii de la instituţii publice, instituţii de interes public, companii naţionale, regii autonome, care le deţin: Primăriile de sector şi ADP-urile din subordinea acestora (pentru infrastructura străzilor secundare), Ministerul Transporturilor Constructiilor şi Turismului (pentru datele de infrastructură şi trafic feroviar şi aerian – Aeroportul Baneasa), S.N.T.F. de Călători C.F.R. Călători, S.N.T.F. de Marfă C.F.R. Marfă, Institutul de Studii şi Proiectări Căi Ferate I.S.P.C.F. S.A., Institutul National de Statistica (pentru date demografice), Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti şi Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti (pentru date referitoare la obiectivele industriale), Administraţia Naţionala de Meteorologie, Registrul Auto Român (pentru date de trafic auto), Regia Autonomă de Transport Bucureşti.

Având în vedere faptul că informaţiile iniţiale erau insuficiente s-a trecut la completarea şi prelucrarea acestora în vederea realizării hărţilor de zgomot pentru:

•