Încercare de monografie

Oameni care au fost

Nu se poate vorbi despre oameni care au fost fara a aminti familiile marilor boieri Saseanu, Catrinoiu, Ionescu, Popescu,

Dupa cum este cunoscut ,locuitorii oricarui sat romanesc, erau indrumati condusi de preot, invatator si notar. Dintre indrumatorii spirituali ai acestei comune urmatoarele persoane si-au pus amprenta asupra dezvoltarii si vietii locuitorilor: preot Petrica Constantinescu, si invatatoarea Dochita Predescu.

Horia Constantinescu, preot, istoric

Nascut la 8 febr. 1910, în Bâscenii de Jos, jud. Buzău.

Studii la Seminarul teologic din Buzău (1922-1930), apoi la Facultatea de Teologie din Bucureşti (1930-1934),

Preot în parohiile Ruşăvăţ, Zoiţa şi Mărăcineni, din jud. Buzău, apoi la parohia “Sf. loan” din Buzău,

Profesor de Religie la Şcoala normală de băieţi din Buzău (1946- 1948),

Cercetări de istorie locale.

Lucrări:

Poiana Mărului, în GB, an. XXIII 1964, nr. 5-6, p. 466-500 (în colaborare);

Biserica fostei mănăstiri Râmnicu Sărat, în GB, an. XXIV, 1965, nr. 1-2, p. 30-71;

O ctitorire a lui Ştefan cel Mare în Tara Românească în GB, an. XXIV, 1965, nr. 7-8, p. 684-690

Biserica din Calvini, în GB, an. XXV, 1966 nr. 7-8, p. 511 -532;

Cel mai vechi monument istoric bisericesc de pe plaiurile Buzăului (Tuârnu), în GB.an.XXVI, 1967,nr. I -2, p. 88-103;

Mesteri de biserici buzoieni, în GB, an. XXXIII, 1974, nr.1 -2, p. 133-145;

Frescele de la Calvini, în GB, an. XXXIII, 1974, nr. 11 - 12,p. 1105-1111;

Biserici de lemn mutate şi strămutate, în GB, an. XXXV, 1976, nr. 5 - 6, p. 565-574;

Schituri sau sihăstrii rupestre buzoiene, mărturii ale vechimii creştinismului şi continuităţii noastre pe aceste meleaguri, în vol.

Spiritualitate şi istorie la Întorsura Carpaţilor, Vol. I, Buzău 1983, p. 321 -340;

Biserici de lemn din eparhia Buzăului, Buzău, 1987,400 p.
Articole, predici şi versuri în revistele:
„Muguri”,

“Îngerul” de la Buzău şi –

“Glasul Bisericii”,

în diferite periodice buzoiene,

în revista “Apicultura” ş.a.

Dochita Predescu invatatoare la scoala din Bâscenii de Sus intre 1924-1958.

Cateve cuvinte scrise de un fost elev al domnisoarei Predescu Dochita.( Costel Voicilas ) reliefeaza caracterul acestui deosebit dascal.

In toti cei douazeci de ani in care am trecut prin toate formele de invatamant nu mi-a fost dat sa intalnesc o alta persoana care sa fi avut macar doua treimi din calitatile acelei minuni de om. Cu o delicatete rara ne-a stapanit pe toti ca-mi aduc aminte cum nu stiu din ce cauza, in aceiasi clasa invatam toti elevii de la clasa intaia la a patra.( nota: Toti invatatorii barbati erau pe front si ramasese singurul cadru didactic si director iin acelasi timp in decursul intregului razboi ). Cum la acea vreme nu se scosese bataia din programul de invatamant si dansa putea sa ne-o aplice la nevoie dar nuiaua de alun de care nu ne atingeam a stat linistita acolo langa catedra in toti cei patru ani. Niciodat nu ne-a dat drumul in recreatii pana nu ne-a intrebat daca vreunul are cumva probleme de sanatate si nu ne-a spus sa nu facem galagie prea mare ca ne aude lumea din strada si ca noi ne aflam la scoala nu pe prundul garlii unde aveam voie sa facem orice care nu ne dauna sanatatii. Scrisul caligrafic al domnisoarei pe care ni l-a impus si noua spunea totul despre ce suflet nobil avea. Ce fior mi-a trecut prin corp atunci cand domnisoara mi-a luat mana cu condeiul si mi-a ajutat sa scriu este greu de explicat dar mi-am impus ca sa nu mai fie nevoie si a doua oara considerand ca nu-I frumos si apoi nu voiam sa fiu eu cel de care sa se fi facut glume. Spuneam ca am invatat in aceiasi clasa cu cei mai mari si cred ca pe unii dintre noi ambitia ne-a facut sa fim atenti si chiar sa invatam de la ei. Asa am invatat inainte de a fi ajuns la stadiul lor si ceva din tabla inmultirii si cum se lectureaza o pagina si cum se compune o poveste.

Am iubit acea fiinta ca pe propria mama pentru tot ce a facut in folosul nostru pentru viitorul nostru. Nu stiu daca la vreo ocazie canta dar va asigur ca avea calitati vocale deosebite cu care ne-a atras si mai mult. Corul nostru de elevi avea sa fie apreciat dupa cum ne-am prezentat la serbari sau in zilele de 10 Mai la biserica atunci cand imbracati frumos cu steagul tricolor purtat de unul mai puternic dintre noi mergeam sa ne exprimam si noi recunostinta fata de tara si inaintasii nostri.

Pe drumul de dupa clasa a patra tot dansa a fost cea care ne-a luat de maini si ne-a predat directorului de la elementara din Calvini pe care l-a rugat sa ne calauzeasca cu blandete stiindu-ne firile si puterile intr-ale invatatului.

Scoala

Prima şcoală a fost construită la sfârşitul anului 1840 şi era acoperită cu ciamur de pământ şi paie. Abia în decembrie 1843 Petru Ion este numit primul învăţător din sat, după ce absolvise „Şcoala Publică” din Vălenii de Munte, condusă de profesorul David Almăşan.

Ar fi greu de enumerat toţi oamenii de seamă a căror contribuţie la ridicarea nivelului cultural al comunei Calvini a fost ca o pată de lumină pe harta întunecată a istoriei acestor meleaguri.

In prezent sunt 4 scoli cu clase de la I la VIII si 4 gradinite.

Scoala din Bâscenii de sus se poate mandri cu premiile I obtinute la concursuri de teatru in limba franceza( profesara Dogaru Eugenia)
DE COMPLETATcu date despre scoala

Bibliografie selectiva

[i] prof. dr. Emilian Popescu, Creştinismul în Eparhia Buzăului până în secolul al VII lea, în „Spiritualitate şi istorie la Întorsura Carpaţilor”, Buzău, vol. I, pag. 259

[ii]pr. prof. dr. I. G. Coman, Elemente de continuitate spirituală geto daco romano şi creştină în regiunea râului Mousaios – Buzău, după mărturii patristice şi aheologice în „Spiritualitate şi istorie la Întorsura Carpaţilor”, Buzău, vol. I, 1983, pag. 238

[iii] prof. dr. Emilian Popescu, op. cit., p. 261

[iv] Filostorgius, Hist. eccl., II, 5, în FHDR, II, Buc., 1970, p. 201, apud. prof. dr. Emilian Popescu, op. cit., p. 261

[v] prof. dr. Emilian Popescu, op. cit., p. 261

[vi] Herwing Wolfram Geschichte der Goten. Von den …, München, 1979, p. 64 – 66, apud. prof. dr. Emilian Popescu, op. cit., p. 263

[vii] prof. dr. Emilian Popescu, op. cit., p. 264

[viii] Socrate Hist. eccl, II, 41, apud. prof. dr. Emilian Popescu, op. cit., p. 265

[ix] Ibidem

[x] Ibidem

[xi] pr. prof. dr. I. G. Coman, op. cit., p. 239

[xii] Fr. Kaufmann, Aus der Schul Strassburg, 1899, p. 75, apud. prof. dr. Emilian Popescu, op. cit., p. 267

[xiii] pr. prof. dr. I. G. Coman, op. cit., p. 241[xiv] H. Delahaye apud. pr. prof. dr. I. G. Coman, op. cit., p. 241

[xv] pr. prof. dr. I. G. Coman, op. cit., p. 242

[xvi] Sf. Epifanie, Contra tuturor ereziilor, apud. pr. prof. dr. I. G. Coman, op. cit., p. 242

[xvii] pr. prof. I. Rămureanu, Mişcarea Audienilor în Dacia Pontică şi nord dunăreană, sec. IV – V, în „Biserica Ortodoxă Română”, XCVI, nr. 9-10/1978, p.

1053-1070

[xviii] pr. prof. dr. I. G. Coman, op. cit., p. 243

[xix] Idem, Misionari creştini în Scytia – Minor şi Dacia în secolele III IV, p. 269

[xx] Scrisoarea Bisericii din Gothia…, p. 2, 3, 4, apud. pr. prof. dr. I. G. Coman, op. cit., p. 248

[xxi] pr. prof. dr. I. G. Coman, op. cit., p. 249

[xxii] Emilian Popescu, op. cit., p. 249

[xxiii] Ammianus Marcellinus, Rerum gestarum libri quisupersunt, apud. pr. dr. I. G. Coman, op. cit., p. 245

[xxiv] G. Popa – Lisseanu, Românii în izvoarele istorice medievale, Bucureşti, 1933, p. 43 - 44

[xxv] Ibidem, p. 55

[xxvi] M. M. Marinescu apud. pr. prof. dr. I. G. Coman, op. cit., p. 246

[xxvii] Pavel Chihaia, Date noi despre bisericuţele rupestre din Munţii Buzăului, în „Glasul Bisericii” XXXIII, nr. 5-6/1974

[xxviii] Ibidem, p. 514

[xxix] Ibidem, p. 509

[xxx] Emilian Popescu, Inscripţiile din sec. IV- XIII, descoperite în România, Bucureşti, 1976, p. 414

[xxxi] Emilian Popescu, op. cit., p. 414 şi 415

[xxxii] N. Iorga, Trei biserici de sat muntene: Pietroşiţa, Calvini şi Cremenaria, în „Buletinul Comisiei Monumentelor istorice”, an XXIX, 1931, p. 49.

[xxxiii] B. Iorgulescu, Dicţionar Geografic, statistic, economic şi istoric, Bucureşti 1892, p. 136; G. I. Lahovary, C. S. Brătianu şi Gr. Tocilescu, Marele dicţionar al României, vol. I, Bucureşti, Ed. Socek, 1902, p. 81.

[xxxiv] G. I. Lahovary, C. S. Brătianu şi Gr. Tocilescu, op. cit., p. 201.

[xxxv] C. Moisil, Staţiuniile preistorice, în BCMI, an III, nr. 10, Bucureşti, p. 922.

[xxxvi] Al. Lepădatu, Două vechi cetăţi româneşti: Poienarii şi Dâmboviţa, în BCMI, an III, 1910, p. 178.

[xxxvii] I. Bogdan, Relaţiile Tării Româneşti cu Braşovul şi Ţara Ungurească în secolele al XV-lea – al XVI lea, vol. I, 1413-1508, Bucureşti, 1905, p. 39.

[xxxviii] Colecţia de documente a familiei C tin Săseanu, Documentul 13.

[xxxix] Ibidem, doc. 14

[xl] Ibidem.

[xli] Ibidem

[xlii] Ibidem, doc. 2.

[xliii] Numele acesta este consemnat şi într un hrisov din anul 1569, ca soţie a clucerului Vlaicu din satul Cislău, dar care, din motive necunoscute, se călugărise apud. Pr. Hr. Constantinescu op.cit., p. 512, notă 12(Pr. Hr. Constantinescu Biserica din Calvini – monument de artă puţin cunoscut în G.B. anul XXV, nr. 5-6 1966, p. 512.).

[xliv] Colecţia de documente a fam. Săseanu, Doc. 2 apud. Pr. Hr. Constantinescu op.cit., p. 512.

[xlv] Ibidem, doc. 4.

[xlvi] Ibidem, doc. 5.

[xlvii] Arhivele Statului Bucureşti Mînâstirea Banu, Pachetul XIX, Doc. 6.

[xlviii] Idem Episcopia Buzăului Pac. XI, Doc. 6.

[xlix] Colecţia de documente a fam. Săseanu, Doc. 2.

[l] Ibidem, doc. 7.

[li] Ibidem, doc. 8.

[lii] Ibidem, doc. 9.

[liii] Arhivele Statului Bucureşti Sfinţii Apostoli, Pac. III, Doc. 14.

[liv] Ibidem.

[lv] Colecţia de documente a fam. Săseanu, Doc. 13.

[lvi] Ibidem, doc. 15.

[lvii] Ibidem, doc. 10.

[lviii] Ibidem, doc. 11.

[lix] Ibidem, doc. 12.

[lx] Ibidem, doc. 14.

[lxi] Ibidem, doc. 16.

[lxii] Însemnare de mână cu litere chirilice, aflată pe un Octoih datat 1742.

[lxiii] Pr. Horia Constantinescu Biserica Sf. Nicolae din Bâscenii de Jos(Buzău), în „Îngerul”, an IX, nr. 6 – iunie 1937, p. 314

[lxiv] O notiţă găsită pe un Moliftelnic, care acum se găseşte în muzeul d-lui prof. N. Iorga din Vălenii de Munte apud pr. H. Constantinescu, Biserica Sf. Nicolae din Bâscenii de Jos în „Îngerul” an IX, nr. 7 –8, 1937, p. 399, nota 54

[lxv] pr. H. Constantinescu, op. cit., p. 516

[lxvi] Această carte a aparţinut vechii bisericuţe de lemn şi a fost cumpărată de ctitorul ei, protopopul Mihai Săseanu în anul 1742; în anul 1931 N. Iorga, vizitând actuala biserică, a luat şi această carte şi a dus o în muzeul din Vălenii de Munte, apud pr. H. Constantinescu, Biserica din Calvini…, p. 516, nota 39

[lxvii] pr. H. Constantinescu, Biserica din Calvini…, p. 516

[lxviii] Urmele caselor acestuia se văd şi azi; peretele lor din parte de nord este integrat în împrejmuirea bisericii

[lxix] pr. H. Constantinescu, Biserica din Calvini…, p. 516 - 517

[lxx] B. Iorgulescu, op. cit., p. 44

[lxxi] N. Iorga, op. cit., p. 49

[lxxii] Grigore Ionescu Istoria arhitecturii în România, vol. II, Ed. Academiei R.S.R., Buc., p. 212

[lxxiii] pr. H. Constantinescu, Vechi biserici de lemn de pe Bâsca Chiojdului în „Îngerul” an X, nr. 3 – martie 1938, p. 225

[lxxiv] O însemnare cu litere chirilice, de pe un Minei fără început, lămureşte problema originii fam. Săseanu, în sensul că un Radu Mărgineanu din Săsenii Nişcovului, de lângă oraşul Buzău, se stabileşte la începutul veacului al XVII-lea, în satul Calvini, fără să şi uite numele locului de unde a plecat; apud pr. H. Constantinescu, Biserica din Calvini…, p. 520, nota 48

[lxxv] Aninosa este una şi aceeaşi localitate cu satul Cislău, care era sediu al unei protoierii şi ca loc al unui schit, ctitoria puternicului boier Vlaicu Vistiernicul, din Runceni (Cislău), căsătorit cu jupâneasa Neaga şi a fost refăcut în anul 1589, de Doamna Neaga, nepoata acestui boier cu soţul ei Mihnea Vodă.

[lxxvi] Pisania Bisericii

[lxxvii] Ibidem

[lxxviii] pr. H. Constantinescu, Biserica din Calvini…, p. 522

[lxxix] N. Ghica – Budeşti, Evoluţia arhitecturii în Muntenia şi Oltenia, Buc. 1936, p. 12 - 14

[lxxx] Ibidem, p. 27

[lxxxi] Această greşeală a fost făcută de răposatul preot D. Constantinescu în anul 1927 apud pr. H. Constantinescu, Biserica din Calvini…, p. 27-28

[lxxxii] N. Ghica – Budeşti, op. cit., p. 27 - 28

[lxxxiii] Ibidem, p. 28

[lxxxiv] Ibidem, p. 28 - 29

[lxxxv] Ibidem, p. 35

[lxxxvi] Ibidem, p. 25

[lxxxvii] Ibidem, p. 21

[lxxxviii] Ibidem, p. 21

[lxxxix] Ibidem, p. 30

[xc] Ibidem, p. 26

[xci] pr. H. Constantinescu, Cel mai vechi monument istoric bisericesc de pe plaiurile Buzăului în G.B. XXVI, nr. 1-2, 1967, p. 88

[xcii] B. Iorgulescu, op. cit., p. 181

[xciii] N.A. Constantinescu Biserici şi mănăstiri din judeţul Buzău în “Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice”, XVII, 1924, p. 189 - 190

[xciv] P.S. Epifanie Norocel Ctitorii voievodale în Eparhia Buzăului, Episcopia Buzăului, 1988, p. 148

[xcv] Ibidem, p. 149

[xcvi] B. Iorgulescu, op. cit., p. 181

[xcvii] C. Gane Trecute vieţi de doamne şi domniţe, vol. I, Bucureşti, 1941, p. 77 - 78

[xcviii] pr. H. Constantinescu, Cel mai vechi…, p. 90

[xcix] Ibidem

[c] Doamna Chiajna îşi căsătorise pe fiul ei Petru cu Elena, fata căpitanului Nicolae Cherepovici din Sibiu, cel ce în anul 1546 venise la Iaşi, ca sol al voievodului Ardealului, la nunta ei cu Mircea Ciobanul – C. Gane, op. cit., p. 82 - 83

[ci] Cartea de judecată a lui C. Brâncoveanu, apud. Pr. prof. dr. V. Sibiescu, Paisie Velicicovschi la Schitul Cîrnu în „Istorie şi Spiritualitate la Întorsura Carpaţilor”, Buzău, 1983, p. 349

[cii] Ibidem, p. 350

[ciii] pr. H. Constantinescu, Cel mai vechi.., p. 92-93

[civ] Aurel V. Vasilescu, Mănăstirea Bradu de pe Nişcov, Bucureşti, 1937, p. 17

[cv] pr. prof. dr. Vasile Sibiescu, op. cit., p. 350

[cvi] I. C. Filitti, Biserici şi ctitori, Bucureşti, 1932, p. 11

[cvii] Arh. St. Buc., Mănăstirea Ciolanul

[cviii] N. Iorga, apud. P. S. Epifanie Norocel, op. cit., p. 162

[cix] Gr. Ionescu, Istoria arhitecturii în România, Bucureşti, 1965, p. 83

[cx] Ibidem

[cxi] pr. H. Constantinescu, Cel mai vechi…, p. 95

[cxii] Ibidem, p. 96

[cxiii] B. Iorgulescu, op. cit., p. 181

[cxiv] P. S. Epifanie, op. cit., p. 164

[cxv] Ibidem

[cxvi] N. A. Constantinescu, op. cit., p. 190

[cxvii] P. S. Epifanie, op. cit., p. 167

[cxviii] G. I. Lahovari, C. I. Brătianu şi Gr. Tocilescu, op. cit., p. 513

[cxix] P. S. Epifanie, op. cit., p. 168

[cxx] Şters

[cxxi] G. I. Lahovari, C. I. Brătianu şi Gr. Tocilescu, op. cit., p. 513

[cxxii] C. Săndulescu – Verna, Zugravi din Buzău, în „Îngerul”, 1937, p. 555

[cxxiii] Vezi nota 24

[cxxiv] pr. H. constantinescu, Cel mai vechi…, p. 98

[cxxv] P. I. David, Cuviosul Paisie cel Mare (Velicicovski) un desăvârşit monah român, în B.O.R. nr. 1-2, 1975

[cxxvi] Ibidem

[cxxvii] P. S. Epifanie, op. cit., p. 158

[cxxviii] V. Sibiescu, op. cit., p. 351

Dicționarul geografic, statistic, economic și istoric al județului Buzeu. Basil Iorgulescu. București: I.V. Socecu, 1892

Preot H Constantinescu : Vechi biserici de lemn de pe Bâsca Chiojdului Documentul meu de la Calvini

Maria Ciornei : Marea enciclopedie a geto-dacilor. Bascii pelasgi din Carpati

Napoleon Savescu „Noi nu suntem urmasii romei”

G.Pruteanu „Listă de cuvinte românești moștenite probabil din limba dacă”