Nicolae testemiţanu” la 65 ani de la fondare d. Tintiuc – prof universitar, Iu. Grossu – conf universitar

Tabelul 4. Structura invalidităţii după forme nozologice

Locul	Forme nozologice	2005	2006	2007	2008	2009
I	Malformaţii congenitale	96	92	94	109	122
II	Bolile sistemului nervos	81	90	86	101	98
III	Tulburări mentale	69	50	52	67	80
IV	Afect. ale sistemului osteoarticular	29	36	31	41	41
V	Bolile sistemului respirator	19	19	19	19	19
VI	Bolile ochiului	12	14	12	15	13
VII	Afect.ale sistem. genito-urinar	17	13	10	12	11
VIII	Boli infecţioase	8	13	6	11	10

Concluzii

1.Invaliditatea la copii influenţează situaţia demografică atît in republică, cît şi la nivel de raion.

2.Nivelul invalidităţii copiilor este în creştere continua.

3. Invaliditatea la copii este o problemă de ordin medico-social.

4.Evaluarea serviciilor medicale şi sociale a copiilor invalizi necesită o analiză profundă în scopul elaborării unui set de măsuri pentru imbunătăţirea calităţii vieţii acestui grup de populaţie.
Bibliografie

1.Sănătatea publică în Moldova. Anuar statistic, a. 2005-2009.Centrul ştiinţifico-practic Sănătatea Publică şi Management Sanitar al Ministerului Sănătăţii;Chişinău, 2010.

2. Sănătatea Publică,economie şi management în medicină, revista ştiinţifico-practică, 6(21)/2007, Chişinău, 2007.

3.Sănătatea populaţiei şi reformele asistenţei medicale în Republica Moldova.

Materialele Congresului II al specialiştilor în domeniul sănătăţii publice şi managementului sanitar, Chişinău, 1999, pag.43,168.

4.Spinei.L., Andronache V., Unele aspecte ale invalidităţii copiilor în vîrsta primei copilării, Buletin de perinatologie,2007.

5..Spinei l.,PopuşoI E. ,Handicapul infantil ca problemă medico-socială, Chişinău, 2000.

6.Tulchinsckii Th.H., Varavikova E. A., Noua Sănătatea Publică,Izrael,2003.

Impactul social, economic şi medical al Hipertensiunii Arteriale

la populaţia în vărsta aptă de muncă. Rezultatele studiului

Ludmila Lupu

Şcoala de Management în Sănătate Publucă USMF „Nicolae Testemiţanu”

Summary

The social, economic and medical impact of High Blood Pressure

in people of working age. Results of the research

The strategy of The World Health Organization "Health for everyone" adopted by all European countries confirms the idea that people's health is an integral and indivisible part of social development.

The main tool in obtaining health for everyone is creating access to primary, secondary and tertiary medical services for all people. Thi imposes full medical assistance for every country according to its level of development. The goal of modern medicine is to promote health on a large scale in a social environment, where everything would be done to improve the quality of life.
Rezumat

Strategia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii „Sănătate pentru toţi ”, adoptată univoc de toate ţările europene confirmă concepţia despre sănătatea populaţiei ca o parte integrală şi indivizibilă a dezvoltării sociale a societăţii.

Instrumentul de bază în dobîndirea sănătăţii pentru toţi este realizarea accesibilităţii tuturor persoanelor la asistenţa medicală primară, secundară şi terţiară. Aceasta impune asistenţa medicală exhaustivă pentru fiecare ţară conform nivelului său de dezvoltare. Scopul medicinei contemporane este promovarea sănătăţii, desfăşurată într­un mediu social, unde s­ar face totul pentru ameliorarea calităţii vieţii.
Actualitatea temei

Afecţiunile cardiovasculare se impun categoric printre cauzele de îmbolnăvire şi deces a populaţiei din toate ţările lumii. În faţa acestor mari pericole suntem toţi la fel de vulnerabili.

În cazul Hipertensiunii Arteriale un număr din ce în ce mai mare de studii clinice permit formularea unor ghiduri care să sprijine strategii mai eficiente.[1;8]

Dat fiind faptul că impactul acestei maladii asupra sănătăţii este foarte mare şi în Republica Moldova, se cer aplicate nişte măsuri de eficeentizare a tratamentelor antihipertensive.

Evoluţia subiectiv liniştită a HipertensiuniiArteriale are de fapt o influenţă negativă în perspectivă.

Studiile efectuate în SUA în anii 1988-1991 au demonstrat că doar 27% de pacienţi îşi controlează eficient valorile tensionale. Iar în Marea Britanie şi mai puţin – doar 6%. Nu face excepţie din această regulă nici pacienţii din Republica Moldova, unde maladiile de origine cardiovasculară au generat circa 56,7% din decesele înregistrate. Bolile cardiovasculare sunt responsabile în cea mai mare măsură de mortalitate şi morbiditate în Europa cu tributul lor de suferinţă umană şi pierderea capacităţii de muncă. Fiecare din aceste afecţiuni pot fi intr­o oarecare măsură prevenite, cum s­a dovedit printr­un şir de proiecte ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Bolile cardiovasculare (BCV) sunt cauza principală a decesului în ţările occidentale, provocând în SUA, de exemplu, un deces la fiecare 33 de secunde . Prinre diversele boli cardiovasculare, cardiopatia ischemică (CI) este pe primul loc pentru numărul absolut de decese (50% din decesele CV), urmată de ictus (16% din decesele CV), necătând de faptul că în ultimele decenii mortalitatea şi morbiditatea în Europa sunt micşorate. În special se observă o reducere stabilă a mortalităţii prin ictus cerbral.

În ţările post­sovietice, inclusiv Republica Moldova, situaţia epidemiologică nu se îmbunătăţeşte, dar şi nu se stabilizează. Astfel, majorarea deceselor prin cauze CV în ultimul deceniu a constituit 16,2% (Centrul Ştiiţifico – Practic de Sănătate Publică şi Magement Sanitar).

Obiectivele lucrarii

Identificarea cauzelor ce duc la morbiditate si mortalitate cardiovasculară

Caracteristica barierelor întilnite în populaţia aptă de muncă, în tratamentul Hipertensiunii Arteriale

Propunerea unor repere de înlăturare a barierelor,şi îmbunataţirea calitaţii asistenţei medicale pacienţilor hipertensivi.

Metode de cercetare

Istorică, sociologică, statistică, epidemiologică, matematică, de comparare.

Analiza şi sinteza materialului

Analiza studiului morbidităţii şi mortalităţii prin HTA s-a efectuat în corespundere cu Clasificaţia Internaţională a Maladiilor (CIM-X), revizia a X-a a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (an.1993).

Pentru aprecierea stării de sănătate şi a nivelului de cunoştinţe a factorilor de risc ce pot declanşa apariţia HTA, precum şi pentru elaborarea unui set de măsuri de profilaxie şi depistare a HTA în activitatea medicului de familie, am efectuat un sondaj de opinii a populaţiei apte de muncă cu HTA din raionul Călaraşi.

Eşantionul reprezentativ a fost desmnat în conformitate cu următoarele reguli:

• 
  Rezultatele obţinute în urma studiului să nu se repete;
  
• 
  Unitatea de cercetare să fie aleatorie pentru totalitatea statistică generală. Rezultatele obţinute să fie concludente (reprezentative) pentru întreaga totalitate statistică.
  

Volumul eşantionului a fost determinat utilizând formula irevocabilităţii selective:

n = NΔxPq + t Pq

unde:

n - volumul eşantionului reprezentativ;

N - volumul colectivităţii generale; în conformitate cu datele oficiale a Centrului Naţional de Management în Sănătate, la evidenţă la 01.01.2006 erau înregistraţi 5359 cazuri de îmbolnăvire (incidenţă) cu HTA;

t - factorul de probabilitate egal cu 1,96 şi corespunzător unei proba -bilităţi de 95%;

P - probabilitatea de apariţie a fenomenului, iar „q” – contraprobabilitatea;

ţinând cont de faptul că 0 ≤ P ≤ 1 şi q =1- P produsul Pq este maximal atunci, când Pq = 0,5;

∆x - eroarea limită admisă, egală cu 0,05 (5%);

Completând formula cu cifre obţinem următoarele:

Astfel, volumul eşantionului reprezentativ constituie 358 de bolnavi cu HTA,cu diagnostic confirmat clinic şi de laborator.
Rezultatele studiului


Figura 1. Distribuţia pe sexe şi grupe de vârstă la pacienţii cu BCI.
Din figura de mai sus se poate de concluzionat că boala cardiacă ischemică creşte odată cu vârsta şi ponderea cea mai mare îi revine grupului de vârstă de 60 ani şi mai mult, cu o pondere mai mărită la sexul femenin.

Un interes deosebit al studiului îl prezintă şi distribuţia pe sexe şi grupe de vârstă a persoanelor cu insuficienţă cardiacă. Din figura 2 se observă o creştere a prevalenţei cu insuficienţă cardiacă a persoanelor cu vârsta de 60 ani şi peste şi o rată mai crescută la sexul femenin.

Prezintă interes rezultatele obţinute ce caracterizează mediul de reşedinţă, ponderea persoanelor intervievate este mai mare în localităţile rurale ce constituie 82,4% în comparaţie cu mediul urban, ce a constituit 17,6%.


Figura 2.Distribuţia HTA după sexe.



Figura 3. Ponderea persoanelor cu hipertensiune arterială în raport

cu mediul de reşedinţă.
Rezultatele studiului confirmă o pondere mai mărită a persoanele cu hipertensiune arterială în localităţile rurale, ceea ce justifică scopul cercetării efectuate.

Un interes deosebit al studiului prezintă rezultatele ce ţin de naţionalitate. Diversitatea etnică a persoanelor supuse sondajului de opinii este ilustrată conform următoarei repartiţii:

• 
  moldoveni – 79,6%
  

• 
  ruşi – 12,6%
  

• 
  ucraineni – 5,9%
  

• 
  alte naţionalităţi – 1,9%
  

Din rezultatele studiului se confirmă că ponderea mai mărită a persoanelor cu HTA revine moldovenilor ce constituie 79,6%, urmat de ruşi cu 12,6% şi locul trei le revine ucrainenilor cu o rată de 5,9% din totalul persoanelor intervievate a sondajului de opinii.

Figura 4. Ponderea persoanelor cu hipertensiune arterială în raport cu

grupele etnice ce locuiesc în spaţiul Republicii Moldova



Figura 5. Ponderea persoanelor intervievate în sondajul de opinii

în raport de apartenenţa socială.
Din sondajul efectuat, prezintă interes repartizarea persoanelor intervievate în raport cu apartenenţa socială, care au fost evidenţiate în figura precedentă cu următoarea repartiţie:

• 
  muncitor – 26,8%
  

• 
  plugar – 47,1%
  

• 
  funcţionar – 14,8%
  

• 
  şomer – 5,1
  

• 
  casnic – 1,7%
  

• 
  alte grupuri – 4,5%
  

Rezultatele sondajului de opinii ce ţine de apartenenţa socială, ponderea procentuală s-a repartzat astfel: o pondere mai mărită s-a înregistrat la plugari – 47,2, urmată de muncitori cu 26,8%, pe locul trei s-a plasat funcţionarii cu 14,8%, locul patru – şomerii cu 5%, casnicii cu 1,7% şi alte grupe de apartenenţă socială cu 4,5% din totalul interviului de opinii a persoanelor incluse în cercetare.

Un aspect ce prezintă interes a studiului este structura persoanelor intervievate în raport de nivelul de studii. Ponderea persoanelor intervievate s-a repartizat în următoarea ordine: medii incomplete – 16,8%, medii incomplete – 20,3%, medii de specialitate – 33,6%, superioare incomplete – 6,9%, superioare – 20,3% şi fără studii – 2,1%

Figura 6. Ponderea persoanelor intervievate în sondajul de opinii în

raport de nivelul de studii
Necesită de menţionat şi prezintă interes sondajul de opinii a persoanelor intervievate ce ţine de întrebarea „Care sunt condiţiile nesatisfăcătoare de muncă a Dvs.?”, la care variantele de răspuns au fost următoarele:

• 
  cu factori nocivi aimediului (aerul, solul, zgomot)
  

• 
  cu factori nocivi permanenţi (tutun,chimicale)
  

• 
  cu stresuri şi conflicte
  

• 
  alte condiţii
  

Figura 7. Ponderea factorilor nocivi a condiţiilor de muncă a

personalului intervievat a sondajului de opinii.
Prezintă interes pentru studiul efectuat a sondajului de opinii a persoanelor apte de muncă la întrebarea „Venitul Dvs. vă ajunge s-ă procuraţi cele necesare pentru viaţă?”, cu următoarele variante de răspuns:

• 
  produse alimentare – 15,1%
  
• 
  alimente parţial – 12,6%
  
• 
  tot necesarul pentru viaţă – 8,3%
  
• 
  cu greu î-mi ajunge pentru existenţă – 45%
  
• 
  nu-mi ajunge, fără ajutor nu pot exista – 18%
  

Figura 8. Ponderea venitului de existenţă a persoanelor

intervievate a sondajului de opinii.
Complexitatea schimbărilor condiţiilor social-economice ce influenţează sănătatea populaţiei, în special a populaţiei apte de muncă, necesită efectuarea cercetărilor ştiinţifice orientate spre determinarea influenţei modului de viaţă asupra sănătăţii, care în mare parte caracterizează comportamentul şi activitatea omului. În continuare, ne vom opri asupra factorilor de risc ce condiţioanează apariţia hipertensiunii arteriale, încercând să obţinem unele răspunsuri la întrebarea „La apariţia şi dezvoltarea bolii (HTA), care factor de risc de bază cunoaşteţi din cei enumeraţi mai jos?”. Variantele de răspuns (factorii de risc) au fost:

• 
  stresul – 13,8%
  
• 
  mâncarea picantă – 13,6%
  
• 
  fumstul – 11,3%
  
• 
  folosirea alcoolului – 10,8%
  
• 
  masa excesivă a corpului – 10%
  
• 
  alimentaţia neechilibrată – 9,8%
  
• 
  factorul ereditar – 7,3%
  
• 
  consumul excesiv de sare – 7,2%
  
• 
  alţi factori de risc – 16,2%
  

Figura 9. Ponderea celor mai frecvenţi factori de risc în opinia

persoanelor intervievate în sondaj.
Concluzii

Studiul aspectelor medico-sociale a hipertensiunii arteriale a populaţiei apte de muncă din mediul rural evidenţiază o serie de fenomene de ansamblu, dar şi specifice, care ne conduc la următoarele concluzii:

• 
  Tendinţele demografice actuale la nivel naţional şi mondial, indicatorii de morbiditate şi mortalitate în creştere a maladiilor cardiovasculare, demonstrează necesitatea unei reorientări a politicilor de sănătate către grupele de vârstă apte de muncă, care s-au dovedit a fi grupe cu risc ce necesită programe specifice de prevenţie.
  
• 
  Identificarea corectă a riscurilor profesionale şi supravegherea acestora la locul de muncă reprezintă domeniul de bază al activităţii medicilor de familie.
  
• 
  Analiza impactului politicilor reprezintă o sarcină dificilă. Ea nu constă în măsurarea contribuţiilor făcute şi a rezultatelor obţinute, aceasta este mai curând o măsurare a produselor înregistrate în atingerea unui scop comun stabilit, astfel evaluând impactul vieţii oamenilor.
  

Bibliografie

1. 
   Apetrei E,”Noul Ghid European al Hipertensiunii Arteriale.”
   
2. 
   Braunwald E 1997” Cardiovascular medicine atthe turn of the milenium: Triumphs, concerns, and oportunities”,1997
   
3. 
   Botnaru V „Hipertensiunea arterială aspecte clinice” Chişinău 199
   
4. 
   Carauş A „ Hipertensiunea arterială: generalităţi, factori de risc, tratament” Chişinău 2005
   
5. 
   Carauş A. –„ Hipertensiunea arterială: factori de risc şi combaterea lor, tratament farmacologic” (Chişinău 2003)
   
6. 
   Collins R, Petok, MacMahon S ”Blood pressure,stroke and Coronary Heart Desease.”
   
7. 
   ”Impending global pandemic of cardiovascular diseases”. Geneva , Switzerland, 1999, 163p.
   
8. 
   ”Ghidul în Managementul Hipertensiunii arteriale,” OMS ,1999
   
9. 
   Hîncu H., Vereşin Ya., Coţa A. „ Factori de risc cardiovascular”
   
10. 
    Laatikaienen T., Puska P., Moltchanov V. et al.” European non-communicable risk factor profile: the CINDI data base”, 2001.
    
11. 
    www. who. int „ Regulamentul sanitar.” Conferenţa de la Victoria – Columbia ,1992.
    
12. 
    Popovici M., Jalba U., Ivanov V. „ Ghidul alimentaţiei sănătoase.”
    
13. 
    PopoviciM; IvanovV” Politica şi principiile strategice de combatere a Hiprtensiunii Arteriale în Republica Moldova”,Chişinău ,2003.
    
14. 
    Progress of CINDI in 2000. Summary of the Country Reports, 2001.
    
15. 
    Săruţă T. Weber M. Ferrari A. „Manual of Hypertenson” London, 2002.
    
16. 
    Свищенко Е., Коваленко В. „ Артериальная гипертензия практическое руководство „Киев, Морюп 2001.
    
17. 
    Tulchinsky T., Varavicov E. „Noua sănătate publică” Ulysse, Chişinău ,2003.
    

ASPECTE MEDICO-SOCIALE ALE INVALIDITĂŢII PRIMARE

ÎN RAIONUL CALĂRAŞI

Galina Bodrug

Şcoala de management în Sănătate Publică USMF „Nicolae Testemiţanu”

Summary

Some medico-social aspects of primary disability in the district Calarasi

The article presents unstudied till now information about primary disability in the district Calarasi. For the firs time the author places at the disposal the statistical date which elucidates the principal risk factors which influence both the general health level of population and increasing level of morbidity and disability. By the present pages it is intends to put in the light some results and conclusions on medico-social aspects of primary disability in the mentioned district.

Rezumat

Articolul reprezintă informatii nestudiate anterior în domeniul invalidităţii primare în raionului Călăraşi. Pentru prima dată autorul pune la dispoziţie o bază de date statistice ce elucidează evoluţia factorilor de risc, care influenţează atît nivelul general al sănătăţii populaţiei cît şi creşterea nivelului marbidităţii şi a invalidităţii. Prin prezentele pagini se încearca a pune în lumină unele rezultate şi concluzii privind aspectele medico-sociale a invalidităţii primare în raionul menţionat.

Actualitatea temei

Starea sănătăţii populaţiei este un indice integrat al dezvoltării sociale a ţării, o reflectare a bunăstării social-economice şi morale, un factor decisiv de influenţă asupra potenţialului economic, cultural şi forţei de muncă a societăţii.

Invaliditatea primară reprezintă una dintre problemele cele mai importante în cadrul problemelor generale a sănătăţii publice. Problema invalidităţii în prezent devine destul de actuală, deoarece este influinţată de: factorii sociali, economici, demografici; urbanizare; industrializare; starea mediului ambiant.

Analiza datelor statistice pentru ultimii ani remarcă tendinţa de creştere permanentă atît a numărului persoanelor cu dizabilităţi, cît şi a indicelui invalidităţii. Dacă în 2002 numărul total al persoanelor cu dizabilităţi constituia 141,4 mii, la 1 ianuarie 2008 acest număr constituia 170,295 mii persoane. Ponderea persoanelor cu dizabilităţi de sex feminin constituie – 43,2%, de sex masculin – 56,8%. Aproximativ 60% din numărul total al persoanelor cu dizabilităţi locuiesc în zona rurală [1].

În funcţie de vîrstă, printre persoanele cu dizabilităţi prevalează cele cu vîrsta între 40 şi 59 ani; peste 2/3 din cazurile de invaliditate. Printre diagnozele, în baza cărora a fost stabilită invaliditatea, în ultimii 5 ani, prevalează bolile cardiovasculare (19,9%), tumorile maligne (18,5%), disfuncţiile psihice şi comportamentale (7,2%) şi bolile sistemelor osos şi muscular (8,3%) [1].

O importanţă deosebită în menţinerea sănătaţii populaţiei se acordă factorilor corelării socio-igienici, economici şi medicali. Statutul socio-economic nu este, prin el însuşi, o caracteristică mensurabilă ci un concept teoretic [6].

Studierea aspectelor medico-sociale ale maladiilor este determinată şi de faptul, că factorii etiologici de dezvoltare ai acestor maladii depind nu atît de agenţii patogeni microbieni, cît de aşa elemente semnificative ca alimentaţia, apa, starea mediului ambiant, condiţiile de trai, nivelul de educaţie sanitară, prezenţa deprinderilor dăunătoare, influenţa noxelor profesionale asupra individului, toate acestea la rândul său aducând daune întregii societăţi [2, 3, 4, 5].

Conform datelor statistice şi Rapoartelor de activitate a Ministerului Sănătăţii, în Republica Moldova invaliditatea populaţiei încadrate în cîmpul muncii cuprinde: femei de la 18-57 ani şi bărbaţi – de la 18 pănă la 62 ani(invaliditatea primară). Invaliditatea la copii include vîrsta de la 0-18 ani, care după vîrsta de 18 ani sînt numiţi invalizi din copilărie.