Normal – Times New Roman 11 pt

4.1Rezultate eforturilor naționale de modelare

Centrul Comisiei Europene de Cercetări Comune (CCC) și ICAS din 2012 a realizat un set de studii care au stimulat dinamica stocurilor de dioxid de carbon din ecosistemele forestiere, în conformitate cu Protocolul de la Kyoto (care are în vedere carbonul din subsol și de suprafață din biomasă, gunoi, lemn mort și carbon organic stocat în sol) pentru a examina diferite scenarii de gestionare a resurselor forestiere. Primul studiu, realizat de CCC, face o analiză de sensibilitate de 20 % din activitate ca scenariu obișnuit.¹⁸

În cadrul scenariului activității obișnuite și ipotezelor utilizate în modelarea CCC, este de așteptat ca suprafețe mari de pădure se fie transferate de la clasele de vârstă de mijloc (21-40 și 41-60), la clase de vârstă pre - recoltare și recoltare (61 - 80, 81-100 și peste 101), și zona de clase de vârstă mai mare va crește. Trecerea copacilor la clase de vârstă mai mari va însemna, de asemenea, o capacitate scăzută de captare a CO2. În conformitate cu prezentele norme de gestionare a pădurilor, prin urmare, va exista o scădere lentă a diminuării dioxidului de carbon pentru perioada 2013-2020. Studiul arată că o scădere bruscă a reducerii dioxidului de carbon (în perioada 2013-2020) s-ar putea întâmpla în cazul în care au avut loc următoarele:

• 
  Revizuirea reglementărilor care dictează planificarea gestionării pădurilor și recoltarea lemnului (acestea sunt denumite ulterior norme tehnice)
  
• 
  Investiții pe scară largă în infrastructura pădurii
  
• 
  Perturbări naturale de mare amploare care ar putea implica tăieri concentrate mai mari în unii ani
  

Modelul CCC a fost calibrat folosind date istorice și au fost estimate emisiile medii și excluderea din gestionarea pădurilor (a se vedea tabelul 5). Proiecțiile au arătat că zonele forestiere semnificative vor părăsi clasele de vârstă mijlocie și vor trece în clasele de pre-recoltare și de recoltare, crescând zona din categoriile de vârstă superioare. Acest lucru va determina o reducere a suprafeței pădurilor României (deoarece creșterea economică, și ,prin urmare, reținerea carbonului, scad odată cu vârsta). Pe măsură ce termenul pentru proiecții sunt extinse din (care se justifică, având în vedere vârsta de recoltare a unor specii naturale), diferența dintre media emisiilor pe an scade. (CCC, 2012)

Tabelul 5: Emisiile și absorbțiile din gestionarea pădurilor estimate prin modelare CCC

Scenariu	Emisii medii 2013-2020 (Gg CO2e)
Activitatea obișnuită (media calibrată a modelelor)	-28044
+ 20% nivelul de recoltare (analiza de sensibilitate)	-25099
-20% nivelul de recoltare (analiza de sensibilitate)	-31142

Al doilea studiu, efectuat de ICAS, analizează proiecțiile emisiilor de GES pentru 2015-2030 sub trei scenarii -

• 
  Scenariul 1 (S1): presupune practicile actuale de gestionare a managementului resurselor pentru toate tipurile de terenuri. Acest scenariu include, de asemenea, împădurirea a 2000 ha anual. Estimarea se bazează pe o medie între valorile maxime și minime în ani consecutivi.
  
• 
  Scenariul 2 (S2): măsuri de îmbunătățire a utilizării terenurilor (prin creșterea recoltei anuale de lemn la nivelurile de dinainte de 1989 (când a existat o exploatare forestieră excesivă și nivelurile anuale admise de extracție au fost în mod constant depășite cu 15-30 % (Bohateret, 2012), împădurirea terenurilor degradate la 5000ha/an (aceasta va include re-cultivarea vegetației și perdelelor forestiere (2012-2030) și punerea în aplicare a practicilor de "ne-cultivare" pentru 30% din terenul arabil în rotație pe an, și
  
• 
  Scenariul 3 (S3): măsuri de îmbunătățire a utilizării terenurilor și stimulente financiare suplimentare pentru servicii publice pentru produse specifice (Acesta va include măsuri de creștere anuală a recoltării lemnului la nivelurile de dinainte de 1989, prin intensificarea gestionării pădurilor, împădurirea terenurilor degradate la o rată de 10.000 ha anual (inclusiv perdele de refacere a vegetației și forestiere), crearea de biomasă lemnoasă din culturile cu creștere rapidă (la o rată de 5000ha/an), punerea în aplicare a practicilor de "ne-cultivare" pentru 40 % din suprafața de teren arabil (în rotație) pe an, în perioada 2015-2030, și creșterea ariei protejate de conservare a naturii și biodiversității).
  

Acest studiu încheie prin faptul că, pentru intervalul de timp luat în considerare (2015-2030) cantitatea de reduceri de CO2 este cea mai mare în S1 (de exemplu, are o valoare negativă mai mare). Prin contrast, sub S2 și S3 mai puțin CO2 este eliminat în fiecare an, astfel încât valoarea este o valoare negativă mai mică¹⁹ (a se vedea figura 4).

Figura 4: Reprezentarea grafică a rezultatelor de modelare (axa y este Gg CO2e) - sursă ICAS

O scădere a nivelului de CO2 eliminat este caracteristică în toate cele trei scenarii. Scăderea este însă mai mică sub S1 (de exemplu reducerea valorii numărului negativ este cea mai mică). Cauza pentru scăderea din S1 este îmbătrânirea pădurilor netăiate care rețin CO2 cu un ritm mai lent, iar stocul de puieți de înlocuire a suprafețelor tăiate are inițial o absorbție scăzută de CO2. S2 și S3 duc la niveluri mai scăzute de îndepărtare a CO2 din cauza ipotezei că vor crește cantitățile recoltate în anii următori până la nivelul de recoltare de dinainte de 1989. Experții au indicat faptul că pe măsură ce copacii tineri cresc, va avea loc o creștere a reținerii CO2 când suprafețele vor avea aproximativ 40 de ani - în jurul valorii de 2050-2060. Cantitatea anuală de rețineri de CO2 pentru S2 și S3 va crește apoi în comparație cu S1.

Modelul ICAS adaugă, de asemenea, conversia terenurilor forestiere (prin împădurire) pentru fiecare dintre cele trei scenarii. Împădurirea ar duce la o sumă anuală mai mare de îndepărtare a CO2. În S2 și S3, creșterea ar fi de 10 % și respectiv 25% comparativ cu S1 (a se vedea figura 5).

Figura 5: Reprezentarea grafică a îndepărtării de CO2 din terenuri convertit la pădure in cele trei scenarii (axa y este în Gg CO2e)

Pe scurt, modelul ICAS și modelul JCA previzionează că menținerea scenariului actual este un obiectiv preferat pe termen scurt. Concluzia este contrar anti-intuitivă la examinarea potențialului pentru îndepărtarea CO2 în zonele cu arbori tineri (menționate mai jos).