PDGT ar trebui să ofere baza din care să se selecteze proiectele de transport neurban care să fie finanţate din fonduri UE, în conformitate cu condiţionalitatea ex-ante specificată în Documentul de poziţie. Totuşi, Banca Mondială consideră că, în forma sa actuală, este puţin probabil ca PDGT să îndeplinească standardele şi cerinţele Comisiei Europene şi, prin urmare, acesta nu reprezintă o bază corespunzătoare pentru pregătirea aspectelor aferente sectorului transporturilor ale Programului operaţional, drept pentru care nu poate fundamenta în mod semnificativ prezentul Raport. Între timp, PMUD-urile vor fi finalizate spre sfârşitul anului 2014, ceea ce sugerează că Programul operaţional care detaliază utilizarea de către România a fondurilor UE pentru proiecte de transport urban nu va putea beneficia de contribuţiile PMUD-urilor individuale. Un studiu privind porturile la Dunăre - cu o licitaţie care nu a fost încă lansată - poate fundamenta, de asemenea, selecţia proiectelor în sectorul porturilor în baza FSIE, în timp ce Planul director al Portului Constanţa a fost lansat.
Analiza şi prioritizarea măsurilor
Introducere
Acest capitol prezintă rezultatele evaluării rapide a Băncii Mondiale a măsurilor aferente sectorului transporturilor pentru reducerea impactului schimbărilor climatice şi a măsurilor din sectorul transporturilor de adaptare la schimbările climatice, ce vor fi finanţate din fondurile UE 2014-2020. Acestea iau în considerare experienţa din alte ţări şi aspectele particulare şi mediul operaţional din România. Recunoaştem faptul că majoritatea intervenţiilor în domeniul transporturilor nu vor fi conduse în primul rând de preocupări privind schimbările climatice.112 Din contră, multe se vor baza pe considerente de creştere economică, conectivitate, siguranţă şi securitate, precum şi pe alte considerente. În prezentul Raport, Banca Mondială s-a concentrat asupra acţiunilor care pot avea o contribuţie pozitivă în reducere sau adaptare şi modul în care unele dintre acestea pot avea un rol complementar sau pot face parte integrantă din intervenţiile care pot fi importante pentru România din alte motive.
Acest exerciţiu de evaluare rapidă a transporturilor a fost unul de natură calitativă, având în vedere domeniul larg de aplicare şi numărul mare de posibile măsuri. Cu toate acestea, raportul a avut la bază folosirea următoarelor criterii generale de selecţie:
Potenţialul de reducere rentabilă a emisiilor de GES sau de adaptare la o climă schimbată – bazat pe experienţele raportate şi pe studiile din alte ţări.
Adecvarea pentru mediul românesc – măsurile propuse trebuiau să se poată integra în cadrul cultural, administrativ şi social în dezvoltare în România.
Măsuri adecvate pentru Programele Operaţionale – în general, accentul s-a pus pe proiectele de investiţii sau pe măsurile de asistenţă tehnică (AT) care ar putea orienta investiţiile viitoare atât din fonduri UE, cât şi din fonduri naţionale.
Nevoia investigării în profunzime a contextului local din România - Banca Mondială a propus o serie de studii de fezabilitate şi de cercetare printr-o serie de măsuri de AT pentru unele intervenţii care par să aibă potenţial în vederea reducerii de GES şi a creşterii rezistenţei infrastructurii, dar acestea nu au fost luate pe deplin în considerare în România.
Bariere/riscuri de implementare faţă de avantajele asigurate – Banca Mondială are în vedere barierele şi riscurile de implementare faţă de avantajele asigurate pentru România; acolo unde este cazul, am sugerat, măsuri suplimentare de AT sau implementări pilot care să abordeze astfel de bariere şi riscuri înainte de investiţiile importante.
În cadrul măsurilor recomandate, Banca Mondială a subliniat că, deşi anumite măsuri de investiţii în infrastructură sunt potenţial pozitive dintr-o perspectivă de diminuare a schimbărilor climatice, beneficiile schimbărilor climatice – şi într-adevăr, beneficiile economice şi de alte tipuri – vor fi realizate numai dacă toate aspectele furnizării de servicii de transport sunt abordate holistic, pentru a asigura faptul că modul de transport respectiv este capabil să atragă noi utilizatori. Acest fapt este deosebit de relevant pentru sectorul feroviar, în cadrul căruia transportul feroviar de călători este în declin, dar se aplică şi serviciilor de transport public urban şi transporturilor pe căile de navigație interioare. În toate aceste arii, întreţinerea, vehiculele sau parcul auto, serviciile pentru clienţi, eficienţa operaţională şi preţurile serviciilor trebuie luate în considerare ca făcând parte dintr-un pachet atractiv oferit clienţilor.
Măsuri de Diminuare
Un proiect de Asistenţă Tehnică având drept scop elaborarea unei metodologii de măsurare a intensităţii emisiilor per călător-km şi tonă-km pentru diverse moduri de transport utilizând tehnologii diferite şi în condiţii de funcţionare alternative va fi fundamental pentru elaborarea unei baze pentru emisiile aferente transporturilor şi, de asemenea, pentru monitorizarea proiectelor finanţate din fonduri UE care pretind că au un impact pozitiv din punct de vedere al emisiilor de GES. Astfel, de exemplu, impactul investiţiilor finanţate prin Programele operaţionale pentru transportul feroviar şi public ar putea fi monitorizat prin intermediul schimbărilor ratelor de ocupare – transportul feroviar sau public cu emisii reduse nu este doar o investiţie nereuşită, ci poate avea emisii mai intense per călător-km sau tonă-km decât utilizarea de autoturisme şi camioane. În următoarele secţiuni, sunt prezentate măsuri posibile de luat în considerare în fiecare sub-sector analizat.
