În general, proiectele de infrastructură rutieră care încurajează transportul de persoane cu autoturisme în proprietate personală sau transportul de mărfuri cu camioane, în defavoarea utilizării căilor ferate, căilor de navigaţie interioare sau a altor moduri de transport public vor tinde să genereze emisii de GES, iar nu să le reducă. Acest lucru se întâmplă în principal din cauza traficului generat care rezultă din numeroasele proiecte rutiere, în combinaţie cu transferul modal al transportului existent dinspre modurile cu emisii scăzute. Totuşi, există unele situaţii în care îmbunătăţirea infrastructurii rutiere poate conduce la reducerea emisiilor de GES. Acestea includ, de exemplu:
Infrastructura rutieră care scurtează semnificativ rutele - de exemplu, tuneluri prin munţi sau poduri peste râuri care elimină necesitatea ocolirii obstacolelor; şi/sau
Infrastructura rutieră care conduce la reducerea congestiilor semnificative de trafic (în care emisiile pe vehicul-km cresc dramatic).
În aceste condiţii, creşterea emisiilor de GES din traficul general şi transferul modal nedezirabil pot fi contrabalansate de economiile din ratele reduse vehicul-km şi ale emisiilor. Totuşi, trebuie să recunoaştem că proiectele de infrastructură de transport rutier (în conformitate cu majoritatea proiectelor de transport) au de obicei ca obiectiv îmbunătăţirea conectivităţii şi beneficiile economice generate de aceasta sau îmbunătăţirea siguranţei rutiere. În evaluarea şi prioritizarea opţiunilor, trebuie să se ajungă la un echilibru între beneficiile economice şi de siguranţă şi emisiile de GES şi alte contra beneficii de mediu şi sociale. Aceasta a fost abordarea adoptată în elaborarea Planul director general de transporturi, după cum s-a descris mai sus. Cazul proiectelor de infrastructură de transport rutier (luând în considerare toate beneficiile şi contra beneficiile) este convingător, însă există încă posibilităţi de reducere la minim a impacturilor lor negative asupra emisiilor de GES în etapele de proiectare de detaliu prin influenţarea modului în care sunt utilizate.
De asemenea, există şi măsuri de politică naţională care pot fi luate pentru a influenţa emisiile de GES aferente transportului rutier. Acestea includ utilizarea măsurilor fiscale pentru încurajarea reducerii emisiilor de GES din transport, iniţiative de accelerare a adoptării combustibililor alternativi şi programe de finanţare şi finanţare nerambursabilă pentru îmbunătăţirea emisiilor de GES din transportul rutier de mărfuri. Deşi este probabil ca implementarea acestor măsuri să necesite mai degrabă finanţare naţională decât finanţare UE, există mai multe domenii în care studiile de Asistență tehnică din cadrul PO pot explora opţiunile şi pot pune bazele pentru implementarea oricărei politici viitoare de către Guvernul României.
În Tabelul sunt prezentate recomandări de acţiuni aferente transportului rutier pentru a fi incluse în PO-urile 2014-2020 din perspectiva schimbărilor climatice. Acestea se încadrează la Prioritățile de investiţiiidentificate IP 7.1 (Sprijinirea unui spaţiu european unic al transporturilor de tip multimodal prin investiții în reţeaua transeuropeană de transport), IP 7.2 (Stimularea mobilităţii regionale prin conectarea legăturilor rutier secundare şi terţiare la infrastructura TEN-T) şi IP7.3 (Dezvoltarea unor sisteme de transport care respectă mediul şi cu emisii scăzute de dioxid de carbon şi promovarea unei mobilităţi urbane durabile, incluzând transportul fluvial şi maritim, porturi şi legături multimodale), sub Obiectivul tematic 7 (Promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor reţelelor majore).
Tabelul : Măsuri de diminuare a schimbărilor climatice în transportul rutier
Măsură
Obiectiv specific
Tip de măsură
Studiu privind măsurile fiscale de influenţare a achiziţiei şi opţiunilor de utilizare a vehiculelor:
Extinderea programului actual de înnoire a parcului auto naţional „RABLA“ pentru a include criterii specifice emisiilor de GES
Creşterea achiziţiilor şi utilizării vehiculelor cu emisii reduse de GES.
Asistenţă tehnică
Studiu privind combustibilii alternativi cei mai potriviţi pentru România şi modul cel mai bun de a încuraja preluarea acestor combustibili alternativi şi de a sprijini implementarea infrastructurii asociate de alimentare:
Gaze naturale
Electricitate
Electricitate hibrid
Biocombustibili
Un asemenea studiu ar trebui să analizeze fezabilitatea introducerii de combustibili alternativi şi să evalueze costurile şi absorbţia probabilă, totodată trecând în revistă standardele de eficienţă a vehiculelor care folosesc combustibili convenţionali (benzină şi motorină) şi amploarea introducerii de standarde minime pentru vehiculele rulate.
Folosirea în proporţie mai mare de combustibili alternativi (cu emisii reduse de GES) şi eficienţă îmbunătăţită a autovehiculelor care folosesc combustibili convenţionali.
Asistenţă tehnică
Studiu privind măsurile de încurajare a transportatorilor de mărfuri în vederea accelerării preluării tehnologiei de vehicule şi comportamentului cu emisii reduse:
Programe de înnoire a parcului de vehicule comerciale
Programe de finanţare nerambursabilă pentru adoptarea de vehicule care folosesc combustibili alternativi
Programe de finanţare nerambursabilă pentru modernizarea dispozitivelor aerodinamice
Programe de condus nepoluant sprijinite de Guvern
Programe de consolidare a încărcăturilor
Punerea la dispoziţia transportatorilor a unor surse de informaţii privind consumul de combustibil şi reducerea emisiilor de GES
Preluare sporită a vehiculelor de marfă, combustibililor, comportamentului de condus şi procedurilor operaţionale cu emisii reduse.
Asistenţă tehnică
Pot fi implementate prin intermediul PO-urilor proiecte naţionale de infrastructură rutieră care să beneficieze de prioritate ridicată la nivel naţional (prin rezultatele procesului de evaluare şi prioritizare din Planul director general de transporturi). Totuşi, numărul de proiecte rutiere cărora le-a fost acordat un grad ridicat de prioritate la nivel naţional în cadrul PDGT care pot fi incluse în OP-uri poate fi limitat de criteriile de prioritate aferente finanţării pentru schimbările climatice aplicate de Comisia Europeană programelor de finanţare UE.
În cazul proiectelor de infrastructură rutieră, în etapele de proiectare detaliată, trebuie luată în considerare includerea de măsuri care vor ajuta la minimizarea impacturilor lor negative din punct de vedere al emisiilor de GES. Acestea pot include, de exemplu, luarea în considerare a restricţiilor referitoare la vehiculele cu grad mare de ocupare (HOV) în privinţa utilizării drumurilor atunci când sunt create noi capacităţi, precum şi stabilirea unor scheme de preluare a pasagerilor în ariile majore deservite de noile facilităţi. Ambele măsuri ar ajuta la limitarea gradului de utilizare a noilor infrastructuri de drumuri de autoturismele cu un singur ocupant, care au un nivel ridicat de emisii per persoană-km. Alte măsuri care fac obiectul studiilor de Asistență tehnică recomandată (după cum s-a menţionat mai sus) ar putea fi implementate în paralel cu proiectele de infrastructură rutieră pentru a ajuta la ameliorarea impacturilor lor negative din punct de vedere al GES.
Reducerea emisiilor de GES per călător-km.
Investiţie
Există mai multe exemple de utilizare a măsurilor fiscale în alte ţări pentru influenţarea achiziţiei de vehicule şi a deciziilor de utilizare a acestora. Taxele pe combustibil sunt folosite ca o pârghie de politică în mai multe ţări UE, încurajând achiziţia de vehicule eficiente energetic (având, astfel, emisii reduse de GES) şi descurajând utilizarea inutilă a vehiculelor. Ca exemplu extrem, în perioada 1993 - 2000, în Regatul Unit, a fost aplicată în baza unei formule o „indexare anuală a taxelor pe combustibil“ mai mare decât inflaţia. Taxarea utilizatorilor drumurilor naţionale a fost de asemenea luată în considerare în mai multe ţări şi a fost implementată în moduri diferite pentru vehiculele grele de marfă în multe ţări UE (inclusiv România prin sistemul de Rovinietă). Structurarea înregistrării vehiculelor sau taxele anuale de autorizaţie pentru vehicule reprezintă un alt domeniu cu potenţial de influenţare a deciziilor de cumpărare de autovehicule. Banca Mondială înţelege că, în prezent, în România, taxele de primă înmatriculare pentru autovehicule sunt mai mici pentru autovehiculele mai vechi (care tind să aibă emisii mai ridicate de GES). Din contră, tarifele aferente taxei anuale de licenţă pentru autovehicule în Regatul Unit sunt structurate astfel încât vehiculele cu emisii scăzute de GES plătesc mai puţin (sau chiar nu plătesc deloc) decât cele cu emisii ridicate. Taxele anuale pentru autoturismele în proprietate personală se încadrează în prezent între 22 Euro pentru autoturismele care au emisii de peste 100g/km de CO2 şi 540 Euro pentru cele cu emisii de peste 255g/km.
Studiul recomandat privind combustibilii alternativi trebuie să analizeze toate aspectele asociate acestor alternative, concentrându-se în special asupra modului de facilitare a adoptării celor mai promiţătoare opţiuni. De exemplu, în prezent, în Olanda, se află în curs de implementare o reţea naţională de puncte de încărcare pentru vehicule electrice rapide, care va facilita preluarea rapidă a vehiculelor electrice reîncărcabile şi a vehiculelor hibride reîncărcabile. Obiectivul este să existe o staţie de încărcare pe o rază de 50 km în jurul tuturor celor 16,7 milioane de locuitori.115
La nivel mondial, au fost implementate măsuri de încurajare a transportatorilor de mărfuri în vederea accelerării preluării tehnologiei de vehicule şi comportamentului cu emisii reduse în mai multe ţări. Exemple remarcabile includ finanţare nerambursabilă, subvenţii şi împrumuturi pentru investiţii în tehnologii de vehicule cu emisii scăzute de carbon în California şi Oregon, SUA; programe de înnoire a parcului de camioane în Chile şi Columbia; programul UE de instruire EcoMove pentru un condus nepoluant; precum şi furnizarea de către guvernul britanic de informaţii extinse privind opţiunile de transport nepoluant de mărfuri.
