Note de curs Dr. Ioan Pop

2.3. Înregistrarea şi autorizarea întreprinderilor mici şi mijlocii

Procedura de înregistrare şi autorizare a funcţionării întreprinderilor mici şi mijlocii a fost instituită ca urmare a Legii nr 359 / 2004 ( care abroga Ordonanţei de Urgenţă nr.76/2001) , privind simplificarea unor formalităţi administrative pentru înregistrarea şi autorizarea funcţionării comercianţilor.

Etapele care compun procedura unică sunt următoarele:

♦ Pre-înregistrarea: include toate activităţile prevăzute de lege care trebuie îndeplinite din momentul în care un întreprinzător s-a decis să constituie o formă de organizare a unei afaceri şi până în momentul depunerii la Biroul Unic a dosarului complet pentru înregistrarea şl autorizarea funcţionării. Unele dintre aceste activităţi sunt efectuate chiar de către întreprinzător, iar altele pot fi realizate la cererea şi pe cheltuiala sa de către Biroul Unic, avocaţi sau de oficiile specializate în asistenţă şi consultanţă de la Camera de Comert şi Industrie. Avantajele utilizării serviciilor de asistenţă şi consultanţă sunt: reducerea timpului alocat formalităţilor birocratice (acestea fiind preluate şi executate de către specialişti), prezenţa întreprinzătorului este necesară numai la început (pentru furnizarea de date şi documente), respectiv la finalul procedurii pentru a ridica certificatul de înregistrare.

Întreprinzătorul trebuie să completeze o cerere de înregistrare tip pe care o va depune la Biroul Unic, pe baza acesteia declanşându-se procedurile necesare pentru înregistrarea şi autorizarea funcţionării societăţii comerciale. Cererea va fi însoţită de următoarele documente necesare înregistrării:

• 
  actul constitutiv;
  
• 
  hotărârea adunării generale;
  
• 
  declaraţia pe propria răspundere;
  
• 
  dovada sediului;
  
• 
  dovada capitalului social;
  
• 
  împuternicire sau procură;
  
• 
  dovada plăţii taxei de registru;
  
• 
  dovada plăţii taxei de publicare în Monitorul Oficial;
  
• 
  dovada efectuării vărsămintelor în condiţiile actului constitutiv,
  
• 
  copii ale actelor de identitate.
  

Înregistrarea în registrul comerţului

Prin înregistrarea în registrul comerţului se înţelege înmatricularea persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înscrierea de menţiuni, precum şi înregistrarea altor operaţiuni care, potrivit legii, se menţioneaza în registrul comerţului. Solicitarea efectuarii înregistrarii în registrul comerţului se face la Biroul Unic din cadrul oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal de către fondatori, administratori sau de către reprezentanţii acestora. Înregistrarea include toate etapele obligatorii îndeplinite după momentul depunerii dosarului la Biroul Unic şi până în momentul înregistrării întreprinderii în registrul comerţului, incluzând:

• 
  autorizarea constituirii întreprinderii de către judecătorul delegat;
  
• 
  obţinerea pe cale electronică a codului unic de înregistrare de la Ministerul Finanţelor Publice;
  
• 
  redactarea încheierii judecătorului delegat;
  
• 
  înregistrarea întreprinderii în registrul comerţului;
  
• 
  editarea certificatului de înregistrare.
  

Certificatul de înregistrare conţinând codul unic de înregistrare este documentul care atestă că persoana juridică a fost luată în evidenţa oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal şi în evidenţa organului fiscal.
Autorizarea funcţionării întreprinderii

Autorizarea funcţionării întreprinderii cuprinde activităţile de autorizare a funcţionării întreprinderii respective de către instituţiile publice abilitate, efectuate în perioada cuprinsă între data depunerii dosarului la Biroul Unic şi data eliberării anexei conţinând avizele, autorizaţiile şi acordurile necesare funcţionării.

Notificarea către instituţii publice: cuprinde activităţile de notificare a înregistrării unei întreprinderi către alte instituţii publice cu atribuţii legate de publicitatea, înregistrarea sau evidenţa întreprinderilor.

Eliberarea documentului care atestă înregistrarea şi autorizarea funcţionării unei întreprinderi: acest document este certificatul de înregistrare cu anexele care pot cuprinde avize, autorizaţii sau acorduri de funcţionare şi are loc în termen de maxim 20 de zile de la data depunerii dosarului complet pentru înregistrarea şi autorizarea funcţionării. În situaţia în care este adus un imobil ca aport la capitalul social şi trebuie obţinută dovada întăbulării acestuia prin intermediul Biroului Unic (la cererea şi pe cheltuiala solicitantului), sau întreprinderea funcţioneaza cu mai mult de 5 sedii sociale secundare, atunci termenul de eliberare a certificatului de înregistrare a întreprinderii este de cel mult 30 de zile.

Procedura unică de înregistrare şi autorizare a funcţionării unei întreprinderi mici sau mijlocii nu este complicată pentru întreprinzător, acesta având numai obligaţia să completeze corect formularele necesare, să aibă documentele doveditoare prevăzute de lege, să plătească taxele şi tarifele, iar apoi să depună dosarul la Biroul Unic din cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie. Îndatoririle întreprinzătorului sunt cuprinse în prima etapă (pre-înregistrarea). Acesta mai trebuie să revină la Biroul Unic numai pentru a ridica certificatul de înregistrare şi anexele.

Procedura unică este complexă sub aspectul multitudinii de etape şi activităţi care trebuie efectuate de către compartimentele Camereri de Comerţ şi Industrie, de reprezentanţii puterii judecătoreşti şi ai instituţiilor publice abilitate în domeniul autorizării funcţionării întreprinderilor, fără însă a fi necesară prezenţa întreprinzătorului.

2.4. Crearea prin forţe proprii a întreprinderilor mici şi mijlocii

Unele persoane preferă să-şi creeze prin forţe proprii o întreprindere mică sau mijlocie decât să cumpere o întreprindere existentă din următoarele motive:

• 
  persoana respectivă a conceput un produs sau serviciu nou, acesta necesitând un nou tip de întreprindere mică sau mijlocie pentru a fi realizat sau prestat, comparativ cu întreprinderile deja existente;
  
• 
  persoana respectivă are libertatea de a decide privind selectarea amplasamentului, a angajaţilor, a dotării tehnice, a furnizorilor de materii prime etc;
  
• 
  apare posibilitatea de a evita procedee şi practici nedorite folosite de întreprinderile existente.
  

Sursele creerii unor întreprinderi noi se referă la:

• Experienţa în muncă a persoanei care doreşte să creeze o întreprindere nouă provenită din activităţi anterioare desfăşurate de aceasta şi care îi generează idei pentru îmbunătăţirea unui produs sau serviciu, respectiv pentru amplasarea fabricării unui produs într-un alt loc.

Între sursele creării întreprinderilor mici şi mijlocii, cercetările au pus în evidenţă faptul că, în ţările dezvoltate experienţa în muncă a persoanei este cea mai productivă sursă, aceasta conducând la crearea a 60-90% din totalul întreprinderilor mici sau mijlocii, depinzând de ramura de activitate (astfel, corelaţia este mai puternică în ramurile cu tehnologie de vârf, cum ar fi: computere, aparatură medicală.

• Conceperea de către persoana respectivă a unui produs nou sau cumpărarea unei licenţe pentru un produs nou, acestea necesitând un cadru propice pentru a fi fabricate, respectiv o nouă întreprindere.

• Anumite hobby-uri ale unei persoane pot conduce la înfiinţarea unei astfel de întreprinderi. De exemplu, un colecţionar de monede sau timbre poate să treacă la vânzarea acestora prin crearea unui magazin în acest scop.

• Cercetări orientate spre găsirea unei idei privind crearea întreprinderii mici sau mijlocii, efectuate de persoana interesată. Aceste cercetări pot avea următoarele forme:

• 
  cercetări de tip "interior-exterior", situaţie în care persoana respectivă îşi examinează mai întâi propriile aptitudini şi posibilităţi, după care sunt analizate produsele sau serviciile pe care ea le-ar putea fabrica sau presta;
  
• 
  cercetări de tip "exterior-interior", situaţie în care sunt cercetate mai întâi nevoile pieţei, acestea fiind apoi corelate cu propriile aptitudini şi posibilităţi ale persoanei interesate.