Noul an şcolar, povară financiară pentru părinţi. Cât costă un ghiozdan cu de toate
SĂLAJ Şcoala care se încălzeşte de la energia pământului
Yüklə 285,8 Kb.
|
SĂLAJ Şcoala care se încălzeşte de la energia pământului Nu este o şcoală de oraş, ci una de la ţară, care oferă, însă, condiţii pe care şi le-ar putea dori orice elev. Este vorba despre şcoala din Horoatu Crasnei (Sălaj), care, la finalul unei investiţii de patru milioane de lei, se poate lăuda nu numai cu săli de curs moderne, dar şi cu un sistem „verde“ de încălzire. Este vorba despre un sistem ce îmbină energia verde, reprezentată aici de energia geotermală şi de cea a soarelui, cu energia convenţională. Sistemul a fost finalizat în toamna anului trecut, astfel că el a putut fi probat în sezonul rece 2013 - 2014. Printre primii sportivi ai judeţului Directorul şcolii, Lenka Lung, spune că rezultatele sunt peste aşteptări: „Temperatura este constantă şi plăcută. Chiar dacă factura la electricitate a crescut puţin, pentru că pompele de căldură sunt acţionate de curentul electric, confortul termic este incomparabil, iar copiii se simt extrem de bine”. Rezultatele se văd şi în urma finalizării, prin acelaşi proiect, a sălii de sport, încălzită şi ea cu ajutorul sistemului „verde” implementat în şcoală şi care constituie o premieră la nivelul judeţul Sălaj. „De exemplu, la handbal, copiii noştri s-au clasat pe locul al III-lea pe judeţ, lucru deloc de neglijat pentru o şcoală de la ţară”, spune directorul. În şcoală învaţă 100 de elevi, la care se adaugă 40 de „grădinari”, grupele de grădiniţă funcţionând în aceeaşi incintă. (Alina Pop). VASLUI Au şcoli noi, dar vor învăţa în clase improvizate Sute de elevi, din 13 comune vasluiene vor învata şi în acest an în condiţii improprii, chiar dacă în localităţi sunt ridicate şcoli noi, finalizate în proporţie de 95%. Constructorul, o societate din Bacău, a lăsat baltă toate lucrările din judeţul Vaslui, solicitând Ministerului Educaţiei, în această vară, rezilierea contractelor. Demersul, spun autorităţile, este inexplicabil, existând finanţare pentru finalizarea lucrărilor. Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Vaslui spun că au încercat să ia legătura cu firma de construcţii, însă nu s-a ajuns la nicio soluţie. De exemplu, la şcoala din Corni Albeşti, unde clădirea este terminată, mai este de montat doar centrala termică. Reprezentanţii Primăriei Albeşti s-au oferit să se ocupe dei de acest lucru, numai să li se permită accesul pentru a pregăti sălile de clasă de noul an şcolar, pentru deschiderea noului an şcolar. Constructorul, însă, a refuzat accesul în clădire. Părinţii au protestat în curtea şcolii „Doi ani, copiii au învăţat în condiţii nedemne pentru un act didactic de calitate. Elevii sunt îngrămădiţi în cămăruţe în care abia se poate respira, care numai săli de clasă nu pot fi numite. Asta în timp ce în sat avem şcoală nouă. Am făcut demersuri la Ministerul Educaţiei şi la Prefectura Vaslui şi sperăm să primim o soluţie zilele acestea. În caz contrar, părinţii sunt hotărâţi să intre în şcoală, pentru că nu sunt de acord să-şi mai lase copiii în cea veche”, a declarat Monica Amancei, primarul comunei Albeşti. De altfel, supăraţi că şcoala nouă din sat nu va fi dată în folosinţă, peste o sută de părinţi din satul Corni Albeşti au protestat, al începutul săptămânii, în curtea şcolii. „Trimitem copiii în şcoala cea veche care este ca o coştereaţă, iar şcoala nouă o păstrăm ca bibelou. Eu am cinci copii, daca nu vor deschide şcoala noua, nu-i mai dau la şcoală. În clădiurea veche nu se poate învăţa, cad pereţii pe ei”, a declarat Maria Ailenei, unul dintre părinţii nemulţumiţi. La şcoala din Corni Albeşti învaţă 270 de copiii, în clasele I - VIII. (Simona Voicu)
Leslie Hawke, mama celebrului actor american Ethan Hawke, este implicată, de mai bine de zece ani, în derularea de proiecte sociale în comunităţile sărace din România. Americanca a pus bazele Asociaţiei OvidiuRo, care implementează în mai multe localităţi proiectul „Fiecare copil în grădiniţă”, iar ieri s-a aflat în comuna vrânceană Tîmboieşti. Aici, 39 de copii cu vârste de patru şi cinci ani, din familii foarte sărace, vor primi tichete sociale în valoare de 50 de lei, dar şi rechizite, îmbrăcăminte şi încălţăminte cu o singură condiţie: să frecventeze zilnic grădiniţa. „Lucrăm să aducem copiii foarte săraci la grădiniţă şi în şcoală. Multă lume crede că cei mai mulţi copii nu merg la şcoală sau grădiniţă pentru că părinţilor nu le pasă, dar de cele mai multe ori problemele sunt altele, şi anume că nu reuşesc să găsească resursele financiare pentru îmbrăcăminte, rechizite. Din cauza aceasta cred că avem un mare succes cu acest program”, ne-a spus Leslie Hawke. (Ştefan Borcea) MUREŞ Profesoară de nota 10: A cumpărat din banii ei o tablă cu touch screen Maria Negrea (34 de ani) predă limba engleză la Gimnaziul „Europa” din Târgu-Mureş, fiind la catedră de mai bine de un deceniu. Pentru că şi-a dorit ca elevii ei să beneficieze de cele mai moderne metode de predare, profesoara a cumpărat din banii ei, acum patru ani, o tablă inteligentă. Iniţial, a investit 400 de euro în dispozitiv, care poate fi folosit doar cu softuri speciale, adică manuale digitale pentru fiecare clasă. Un astfel de soft costă aproximativ 800 de lei, iar la început Maria Negrea a cumpărat patru CD-uri pentru elevii din clasele V-VIII. Cu videoproiector de acasă „Am fost, acum câteva zile, la o conferinţă naţională despre ultimele tehnici de predare şi am venit cu idei noi de acolo. Deja amenajez sala de clasă. Am adus videoproiectorul meu de acasă şi mi-am mai cumpărat şi câteva materiale. Mi-am luat nişte cărţi şi nişte softuri noi să nu le predau acelaşi lucru mereu. Trebuie să vin tot timpul cu ceva nou”, ne povesteşte dascălul. Elevii sunt fascinaţi de acest stil de predare şi abia aşteaptă să se joace la tablă „inteligentă”. „Dacă vin la clasă cu o fişă, se plictisesc. Dar, dacă le predau cu ajutorul acestei table, se înghesuie să iasă la răspuns. Pot sa inserez textul sau diferite reguli. Nu mai scriu la tabla cu creta sau cu markerul. Pot să evidenţiez diferite lucruri în text sau pot să colorez. Daca ei deschid cartea nu ne putem juca la fel. Pot sa controlez exact ce fac elevii, iar dacă vreau la sfârşitul lecţiei le dau notiţele scoase la imprimantă”, adaugă Maria Negrea. (Sebastian Lungu)
Printre blocurile cenuşii din cartierul CET, din Turnu Severin, găsim şcoala cu clasele I-VIII, care poartă numele marelui matematician severinean Petre Sergescu. Doar arhitectura tipică şcolilor ridicate în epoca comunistă ne duce gândul că aici este o unitate de învăţământ. În rest, totul pare părăsit. Tâmplăria veche de peste 40 de ani se zdruncină din toate încheieturile, zugrăveala exterioară este la fel de veche, iar tencuiala stă să cadă. Câteva plăcuţe montate pe imobil avertizează: „Atenţie, cade tencuiala!”. „Am pus afişe pentru că, atunci când plouă, se desprinde tencuiala şi cad bucăţi mari. Am zis să-i atenţionăm pe elevi, pe părinţii, ca să ştie la ce se pot aştepta. Cred că am luat măsurile suficiente ca să nu se întâmple ceva grav”, spune Elena Zinca, directorul şcolii. (Corina Macavei). BUZĂU 200 de elevi, cu schimbul, în trei clase Mai multe primării buzoiene manifestă dezinteres faţă de învăţământ, astfel că şi anul acesta clopoţelul va suna din cămine culturale sau din şcoli nereabilitate, pentru câteva sute de elevi de la ţară. În judeţul Buzău, cu câteva zile înainte de 15 septembrie, 89 de şcoli nu aveau aviz sanitar. Instituţia de învăţământ din Scutelnici, de exemplu, arată ca după bombardament. Clădirea a intrat în reabilitare în 2007, iar costurile iniţiale au fost de 850.000 de lei. Primăria localităţii a suplimentat devizul, pe parcursul lucrărilor, triplând valoarea iniţială a contractului. Pentru un rest de bani neîncasaţi, respectiv 500.000 de lei, constructorul a sistat lucrările şi, ulterior, a cerut să fie pusă proprire pe conturile Primăriei. Cu şcoala neterminată, cei peste 200 de elevi de gimnaziu din comună vor fi nevoiţi să înveţe cu schimbul în trei săli de clasă, singurele care au fost finalizate. Ameninţă că nu vin la catedră Dacă interioarele sunt refăcute în proporţie de 50 la sută, lucrările la exteriorul clădirii au fost abandonate chiar înainte să înceapă refacerea tencuielii. Acum, clădirea are pereţii cojiţi până la cărămidă. Nici toaletele noi din şcoală nu au fost terminate, astfel că micuţii şi profesorii vor merge tot la vechile latrine din curtea şcolii. Situaţia de la Scutelnici este, însă, mai complicată, întrucât, prin sechestrul pus pe conturi, salarizarea dascălilor a fost sistată de la începutul verii. Cei 30 de profesori ameninţă că vor întârzia debutul anului şcolar, dacă nu vor primi restanţele salariale. O rectificare de buget ar dezamorsa criza, însă consilierii locali întârzie să ia o hotărâre în acest sens, iscând revolte în rândul părinţilor. (Iulian Bunilă) CĂLĂRAŞI Şcoala dichisită din Dichiseni „Omul sfinţeşte locul”. Zicala se potriveşte mănuşă unui colectiv de dascăli care a reuşit, în inima Bărăganului, printre ciulini şi uliţe prăfuite, să pună la punct o şcoală ce poate rivaliza cu una dintr-un mare oraş. În comuna Dichiseni, din judeţul Călăraşi, comunitate cu oameni destoinici, muncitori şi modeşti, şcoala e la mare preţ. „Dacă copilul nu se împrieteneşte cu cărţile, atunci cum poate să devină om învăţat?”, e de părere Iulian Radu, tatăl a două fete, de 10 şi 12 ani, şi primul gospodar al comunei. Primarul spune că nu s-a gândit nicio clipă să-şi ducă fetele la „oraş” să înveţe. „Se face carte serioasă la noi. Ce dacă suntem la ţară? Profesorii sunt foarte bine pregătiţi şi îşi dau interesul. La noi nu merge cu ziua trece, leafa merge...”. Şi ne-am convins că are dreptate. Şcoala este pusă la punct şi dotată, având - în opinia directoarei Petronela Chiriţă - o singură lipsă: sistemul de supraveghere video din clase. Calculatoare şi o bibliotecă plină cu cărţi Cu doar câteva zile înainte de deschiderea noului an şcolar, la şcoală este în ordine. De la sălile de clasă şi până la toalete, toate strălucesc de curăţenie, manualele aşteaptă cuminţi învăţăceii, iar autorităţile îşi fac planuri de unde să mai facă rost de bani pentru a extinde clădirea construită în anii 50. În laboratorul de informatică, zeci de calculatoare stau aliniate, iar biblioteca este ticsită de cărţi. Cum au reuşit o asemenea performanţă, în vremurile în care profesorii sunt printre cei mai prost plătiţi bugetari? Răspunsul îl are Petronela Chiriţă, directorul Şcolii Gimnaziale nr.1 Dichiseni timp de 18 ani. A prins rădăcini la Dichiseni, s-a ataşat de oamenii locului şi predă cu pasiune biologia. „Suntem ca o familie şi totul porneşte de la mentalitatea pe care ne-am format-o. Dacă vrei, poţi. Şi chiar dacă nu ai întotdeauna resurse, tot trebuie să lupţi ca să reuşeşti. În fiecare an am mai pus o piată la temelia acestei instituţii. E ca şi la noi acasă. Mereu modificăm ceva, modernizăm, schimbăm pentru a ne face viaţa mai frumoasă. Aşa cum ne place să ne simţim bine în propria casă, aşa am construit şi aici. Puţin câte puţin în fiecare zi”, spune prof. Petronela Chiriţă. (Ionela Stănilă) http://adevarul.ro/educatie/scoala/aproape-65-milioane-lei-distribuirea-fructe-gratuite-scoli-1_54105aa50d133766a80505c0/index.html Aproape 65 de milioane de lei pentru distribuirea de fructe gratuite în şcoli Guvernul României a adoptat în şedinţa de miercuri detaliile privind programul de distribuţie a fructelor gratuite în şcoli în anul şcolar care începe luni, 15 septembrie: se menţine alocarea zilnică de 0,37 de lei per elev, iar fructele proaspete ar urma să fie livrate timp de 86 de zile. În total, programul are o finanţare totală de aproape 65 de milioane de lei, din care peste 31 vin de la Comisia Europeană. Guvernul României a adoptat, în şedinţa din 10 septembrie 2014, Hotărârea privind stabilirea fructelor distribuite, a perioadei şi a frecvenţei distribuţiei, a limitei valorii zilnice/elev şi a fondurilor necesare pentru distribuţia fructelor şi a măsurilor adiacente distribuţiei de fructe, a bugetului aferent acestora, precum şi a modalităţii de implementare efectivă şi de gestionare la nivelul administraţiei publice, în cadrul programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în anul şcolar 2014-2015, se arată într-un comunicat de la Ministerul Agriculturii. „Conform Deciziei CE de punere în aplicare privind alocarea definitivă a ajutorului UE către statele membre în cadrul Programului de încurajare a consumului de fructe în şcoli, pentru perioada 01.08.2014 – 31.07.2015, alocarea României este de 6.869.985 euro, iar rata de cofinanţare de 89%. Ca urmare a acestor modificări s-a impus completarea listei măsurilor adiacente cu organizarea de zile tematice sau activităţi educative practice. Hotărârea de Guvern menţine valoarea zilnică de 0.37 lei pe elev şi distribuţia de mere pentru 86 de zile”, au adăugat reprezentanţii Guvernului României, după şedinţa de miercuri. Bugetul total alocat programului este de 64,6 milioane de lei, din care 31,6 milioane de lei sunt alocate de Uniunea Europeană, iar diferenţa de 33 de milioane de lei reprezintă co-finanţarea asigurată de statul român, au explicat reprezentanţii de la Ministerul Agriculturii. În anul şcolar 2014-2015, a fost menţinută limita valorii zilnice de 0,37 de lei/copil, însă perioada de distribuţie gratuită a fost extinsă la 86 de zile, cu o zi mai mult faţă de anul şcolar 2013-2014, au mai spus aceştia. Peste 1,7 milioane de beneficiari De acest program susţinut şi cofinanţat de CE ar urma să beneficieze cei 1.765.712 de copii din clasele pregătitoare şi clasele I-VIII, din învăţământul de stat şi privat. „Din momentul intrării în vigoare a acestei Hotărâri de Guvern, Consiliile Judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti vor demara procedurile de organizare a licitaţiilor în vederea implementării programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în anul şcolar 2014-2015”, se mai arată în comunicatul ministerului. Documentul mai spune că, pe lângă măsurile suplimentare menţionate de Guvern, se numără şi „crearea de pagini web la nivelul judeţului, prin care să fie oferite informaţii despre implementarea programului”. „Măsurile adiacente distribuţiei de fructe devin eligibile pentru sprijinul financiar al Uniunii Europene şi nu pot reprezenta, valoric, mai mult de 15% din alocarea finală a fiecărui stat membru”, au precizat reprezentanţii Ministerului Agriculturii.
Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a informat în şedinţa de Guvern că o decizie privind contestaţiile depuse în urma licitaţiilor la manualele şcolare de editurile nemulţumite ar urma să fie dată miercuri de Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC), urmând ca astfel noile manuale pentru elevi să poată fi tipărite, a declarat premierul Victor Ponta. Solicitat să spună dacă elevii de clasa I vor avea manuale noi pe bănci la începerea anului şcolar, Ponta a arătat că, în urma deciziei Consiliului Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC), ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, va da toate lămuririle necesare privind editarea manualelor şcolare, relatează Mediafax. Premierul a arătat că nu au mai fost tipărite noi manuale de aproximativ zece ani, iar de anul acesta va fi vorba şi de manuale digitale, ce pot fi descărcate online. Ministrul Remus Pricopie declara, săptămâna trecută, că în 15 septembrie elevii din clasele întâi şi a doua vor avea şi manualele digitale, urmând ca până atunci să fie rezolvate toate contestaţiile, el precizând că ceilalţi elevi vor învăţa tot după vechile manuale, potrivit Mediafax. "Dacă vorbim despre manualele de la clasa a III-a la clasa a XII-a, nu sunt modificări, adică din păcate venim tot cu manuale vechi, unele de 10-12 ani. Dacă vorbim de manualele pentru clasa întâi şi clasa a II-a, conform procedurilor legale, suntem obligaţi să aşteptăm decizia Consiliului Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor. Eu cred că ne apropiem de momentul la care CNSC va da verdictul. De fapt, ştiţi bine că sunt mai multe solicitări la CNSC din partea unor editori, una a fost deja respinsă, mai sunt 17 dacă nu mă înşel, care au fost conexate. E o decizie dată de instanţă, nu ne putem pronunţa înainte de această instanţă. Eu cred că vom merge în direcţia bună şi că vom avea manuale pe 15 septembrie, evident în format digital. Dacă decizia este pozitivă, atunci manualele vor putea fi încărcate pe internet imediat ce se semnează contractele", spunea Pricopie în 5 septembrie. Pricopie: „Urmează să scoatem la licitaţie şi manualele pentru clasele a III-a, a V-a şi a IX-a” Remus Pricopie a mai spus că este hotărât să ducă mai departe procesul de modernizare şi dezvoltare a şcolii. În acest sens, pe măsură ce vor fi aprobate noile programe şcolare, vor fi scoase la licitaţie manualele pentru celelalte clase. „Deocamdată am început cu clasele I şi a II-a. Apoi, vom scoate la licitaţie manualele pentru clasa a III-a, clasa a V-a şi probabil clasa a IX-a, urmând ca în anul următor să scoatem pentru clasele a IV-a, a VI-a şi a X-a, până când închidem ciclul. Acolo unde nu sunt ofertanţi, vom însărcina, aşa cum prevede legea, instituţii publice, nu firme, să redacteze manualele", a declarat Pricopie. În urma licitaţiei pentru noile manuale şcolare la clasele I şi a II-a, au rămas neatribuite manualele noi destinate cursurilor de comunicare în limba română pentru minorităţi, clasa I şi a II-a, unde nici nu au fost ofertanţi, la comunicare în limba maternă maghiară clasa a II-a, limba modernă clasa I (limba germană), limba modernă clasa a II-a (limba engleză, limba franceză, limba spaniolă, limba germană, limba italiană) şi pentru cele de religie, clasa I şi a II-a. Remus Pricopie: „Nu voi pune niciodată interesele de afaceri ale editorilor înaintea interesului elevilor” În ceea ce priveşte scandalul cu editorii, care au anunţat joi că că au depus 17 contestaţii şi au sesizat mai multe instituţii, inclusiv DNA, în legătură cu selectarea câştigătorilor licitaţiei pentru noile manuale de la clasa I şi a II-a, Pricopie spune că îl interesează soarta copiilor şi nu acţiunile editorilor. "Constat zbaterea unor actori economici privaţi care au interese de business în legatură cu şcoala romanească. Este dreptul lor să întreprindă orice acţiune, dar precizez încă o dată că nu voi pune niciodată interesele lor de afaceri înaintea interesului elevilor, care au nevoie de manuale noi, moderne, adaptate secolului XXI. Avem manuale în uz şi de 14 ani. Acest lucru este inadmisibil! Nu se mai poate aşa! Pe mine mă interesează soarta copiilor, nu acţiunile editorilor", a declarat Pricopie. El a mai spus că după atâţia ani de stagnare în privinţa reformării manualelor, acum ministerul poate să le ofere elevilor manuale noi, inclusiv în format digital. "Acest proces important pentru conectarea şcolii româneşti la realităţile învăţământului contemporan se doreşte a fi blocat de un scandal centrat în jurul banilor şi a intereselor de afaceri. Nu voi accepta acest lucru, cu atât mai mult cu cât întreaga procedură s-a desfăşurat transparent, cu respectarea strictă a prevederilor legale", a transmis Pricopie. Editorii susţin că sunt nemulţumiţi de modul în care s-a desfăşurat licitaţia, că editurile câştigătoare au venit cu preţuri „de dumping“ şi că ar fi existat criterii de eliminare care nu au fost comunicate tuturor editurilor.
CNCD a fost sesizat, miercuri, de Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi (CEDC), privind declaraţii ale unor lideri sindicali din educaţie şi reprezentanţi ai unei unităţi de învăţământ special, care, spun reprezentanţii centrului, ar aduce atingere gravă dreptului la demnitate al copiilor cu dizabilităţi. CEDCD a anunţat miercuri că a sesizat Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) cu privire la publicarea unei serii de articole cu caracter profund discriminator la adresa copiilor cu dizabilităţi din România în cadrul unui jurnal regional, potrivit Mediafax. "Aricolele redactate în perioada aprilie-mai 2014 conţin deopotrivă afirmaţii în nume propriu ale jurnalistului, precum şi declaraţii oficiale ale unor lideri sindicali din educaţie şi reprezentanţi ai unei unităţi de învăţământ special, care aduc atingere gravă dreptului la demnitate al copiilor cu dizabilităţi prin aprecieri de tip propagandist şi ofensator, de natură să favorizeze o percepţie ostilă şi degradantă a acestora la nivelul societăţii", se arată în plângerea adresată CNCD. În documentul transmis au fost ataşate şi câteva extrase din jurnalul regional menţionat: "...ei pot să lovească, şi au o forţă incredibilă. La orice oră din zi şi din noapte, un astfel de copil este plin de echimoze. Noi am avut un copil venit la evaluare, de tip autist, nevăzător. Eram doi adulţi care îl ţineam, să nu se lovească şi să nu lovească pe alţii. A reuşit să se smulgă din mâinile noastre şi să-şi tragă doi pumni.. Avem o colegă însărcinată în şcoală, profesor de engleză şi care vine şi spune: «Cum mă duc să fac ore, pentru că eu am pierdut deja o sarcină? Ce fac dacă sunt lovită de copil şi îmi pierd şi această sarcină? Pe mine cine mă protejează?»". "Totul pentru că această doamnă, .... are ..un copil pe care a vrut să îl integreze în învăţământul de masă şi nu a fost primit, pentru că nu se poate ca un copil cu Down şi cu elemente de autism, ... să fie dus într-o şcoală de masă.... unde să beneficieze de drepturi care sunt de 5-6 ori mai scumpe decât se întâmplă acum, (în şcolile speciale)". "... Copilul intră în şcoala de masă cu deficienţe şi iese de acolo handicapat. Asta e o diferenţă pe care o crează părinţii care nu acceptă că ai lor copii au deficienţe". "Câte proiecte şi programe s-au făcut din 1990 încoace cu integrarea romilor? Este un grup distinct, care poate fi cumva asimilat cu persoanele cu deficienţe. Unde am ajuns, în afară de banii care s-au pompat la greu, de locurile speciale la admitere sau în alte părţi, care, de cele mai multe ori, nu se ocupă? Integrarea nu se face cu forţa şi nu peste noapte!" "Prea puţini copii români ne mai calcă pragul, din cauza celor de etnie romă. Mulţi părinţi îşi mută copiii de aici, din cauza romilor. O clasă mixtă cu copii români şi romi e un dezastru. Se plâng că vin murdari, au păduchi sau miros urât". Mentalităţi perpetuate din interior CEDCD precizează că extrasele de declaraţii aparţin unui lider sindical din învăţământ şi cadru didactic, unui director de şcoală specială şi unui profesor psihopedagog. "În condiţiile în care cercetările în domeniu indică reticenţa crescută a populaţiei faţă de persoanele cu dizabilităţi, semnatarii acestor declaraţii augmentează ideea de caracter violent, de limitări şi incapacitate de integrare şi trai în mijlocul comunităţii, inducând în mod evident iminenţa pericolului pe care aceşti copii o reprezintă în societate", se mai arată în comunicatul transmis Mediafax.
Semnatarii plângerii mai arată că un aspect deosebit de grav şi profund discriminator pentru ambele categorii îl reprezintă asocierea categoriei copiilor romi cu cea a copiilor cu dizabilităţi într-o categorie mai largă stigmatizată, deoarece reprezintă, în opinia lor, o formă de pericol social. Astfel, ambele categorii de copii ar pune în pericol cadrele didactice şi ar conduce la părăsirea şcolilor de către copii tipici/români, dat fiind faptul că elevii cu dizabilităţi sau romi "vin murdari, au păduchi...miros urât", iar copiii cu dizabilităţi sunt violenţi şi extrem de periculoşi. "Autorii acestor declaraţii trasează fără jenă şi discernământ hotare etnice şi medicale între copii şi îşi permit fără nicio jenă să stabilească categorii stigmatizate, să genereze teamă şi ostilitate faţă de aceşti copii în rândul populaţiei. O astfel de atitudine propagată public în mass media are consecinţe extrem de grave pe cel puţin două planuri: pe de o parte generează teamă şi respingere faţă de copiii cu dizabilităţi, iar pe de altă parte aduce o gravă atingere dreptului la demnitate al acestor copii şi al părinţilor lor. Aceşti oameni trebuie să înţeleagă că discursul instigator la ură nu poate fi tolerat şi trebuie să suporte consecinţele acţiunilor lor", consideră preşedintele CEDCD, Mădălina Turza. http://adevarul.ro/educatie/scoala/studiu-unicef-19-copiii-romani-nu-merg-liceu-In-10-ani-rata-abandonului-scolar-s-ar-putea-tripla-1_54101d6e0d133766a80379f1/index.html STUDIU UNICEF 19% din copiii români nu merg la liceu. În 10 ani, rata abandonului şcolar s-ar putea tripla În fiecare an, peste 170.000 de tineri abandonează liceul, potrivit unui studiu UNICEF lansat miercuri. Aceste cifre reprezintă 19% din populaţia de 15-18 ani, tineri care ar trebui în mod normal să meargă la liceu. Experţii au avertizat că în 10 ani ar putea abandona liceul 500.000 de elevi. La nivelul anului 2011, cea mai mare proporţie a populaţiei din afara sistemului de educaţie era în vârstă de 16 ani (aproape 85%), iar aproximativ 81% finalizaseră cel mult nivelul gimnazial. Această situaţie semnifică faptul că o proporţie importantă din populaţia de 15-18 ani necuprinsă în sistemul de învăţământ a fost supusă riscului excluziunii de la educaţie înainte sau cel mult la absolvirea gimnaziului. De asemenea, copiii din mediul rural sunt în cel mai mare risc de a abandona şcoala, cu 30% mai mult decât cei din mediul urban, cei mai mulţi băieţi, arată un studiu elaborat de UNICEF şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (ISE) şi lansat miercuri - „Toţi copiii la şcoală până în 2015. Iniţiativa globală privind copiii în afara sistemului de educaţie. Studiu naţional - România. Analiza situaţiei copiilor aflaţi în afara sistemului de educaţie din România”. De asemenea, 20% dintre copiii cu vârste cuprinse între 15-18 ani care nu sunt incluşi în sistemul de educaţie sunt de etnie romă. „Peste jumătate din copiii pe care i-am intervievat ne-au spus că în săptămâna dinainte de interviu au lucrat (pentru familie, fără contract). Consecinţele individuale pentru aceşti copii sunt mari. Fără o educaţie completă, le va fi foarte greu să se angajeze pe piaţa muncii, să aibă salarii bune şi indicatorii mai arată că educaţia este strâns legată de sănătatea indivizilor“, a atras atenţia Sandie Blanchet, reprezentantul UNICEF din România.
La rândul său, Ciprian Fartuşnic, cercetător în cadrul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, a spus, la conferinţa de presă de lansare a studiului, că se observă două segmente de vârstă principale unde riscul de abandon şcolar este foarte mare. „Copiii abandonează şcoala la sfârşitul clasei a VIII-a, deci nu trec mai departe la liceu şi, de asemenea, la sfârşitul clasei a X-a, când se termină învăţământul obligatoriu. După ce abandonează, mulţi încep să lucreze, în special copiii de 17-18 ani, însă nu sunt renumeraţi pentru munca lor, lucrează pentru familie, în general în sectorul agriculturii. Doar 2% din ei au un loc de muncă propriu-zis, cu salariu şi contract“, a spus Fartuşnic. El a mai atras atenţia că în ritmul în care elevii abandonează şcoala în România, în 10 ani vom pierde în jur de o jumătate de milion de copii din sistem din cauza abandonului, dar şi a emigrării familiilor spre Occident şi un trai mai bun. Cifra de copii incluşi în sistem deja a scăzut de la 3,650 milioane în 2005, la 3,260 de milioane în 2012. Abandonul pe zone geografice în România Rata netă de cuprindere şcolară permite identificarea unor diferenţe privind participarea la educaţia de nivel secundar superior şi între diferitele regiuni de dezvoltare, diferenţele ajungând până la 23-26 puncte procentuale. În România, cei mai mulţi copii care abandonează şcoala sunt în Regiunea Nord-Est, regiune cu nivel mai redus de dezvoltare economică, iar cea mai ridicată în Regiunea Bucureşti-Ilfov, cu cel mai înalt nivel de dezvoltare. Recomandările experţilor România a asumat o ţintă ambiţioasă de reducere a fenomenului de părăsire timpurie a sistemului de educaţie la 11,3% până în anul 2020, de la 17,4% valoare a acestui indicator in 2012. Experţii UNICEF spun că avem nevoie de politici educaţionale coerente şi de programe la nivel naţional pentru prevenirea abandonului şcolar în învăţământul primar, gimnazial şi secundar superior, dublate de măsuri de susţinere de continuare a studiilor după clasa a VIII-a în cazul copiilor cu oportunităţi reduseâ. „Bugetul pentru educaţie trebuie să ajungă la 6% şi să fie distribuit corect, investiţiile să se concentreze pe zonele unde sunt cele mai mari probleme, în special şcolile din mediul rural şi în unităţile care şcolarizează un număr ridicat de copii aflaţi în situaţie de risc: copii care provin din familii foarte sărace, copii de etnie romă, copii cu dizabilităţi. De asemenea, trebuie investit în pregătirea profesorilor şi în administrarea şcolilor şi tot sistemul trebuie să se uite spre piaţa muncii“, a atras atenţia Blanchet. Experţii spun că dezvoltarea învăţământului profesional este o soluţie pentru problema abandonului, însă trebuie înlăturată stigmatizarea pe care şcoala de meserii o are în România. În acest sens, nu ar fi bine ca la liceu să intre numai elevii cu medii de admitere de peste 5 şi la profesională, restul, o măsură propusă nu demult de oficialii din Educaţie.
În ceea ce priveşte sancţionarea părinţilor care nu îşi trimit copiii la şcoală, experţii atrag atenţia că este nedrept şi, în general, copiii care abandonează vin din familii foarte sărace, iar o amendă nu îi va motiva pe aceşti părinţi să îşi lase copilul la şcoală. http://adevarul.ro/locale/turnu-severin/masuri-sporite-inceput-an-scolar-43-patrule-pedestre-48-patrule-auto-1_5410a2450d133766a806a0b0/index.html Măsuri sporite la început de an şcolar: 43 de patrule pedestre şi 48 patrule auto La începutul anului şcolar 2014-2015, aproximativ 220 de poliţiştii din structurile de prevenire, proximitate, rutieră, judiciar, ordine publică şi de la posturile comunale vor fi prezenţi la deschiderea festivităţilor. În contextul începerii anului şcolar 2014-2015, astăzi, la sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Mehedinţi a avut loc o întâlnire a factorilor responsabili în asigurarea unui climat de ordine şi siguranţă publică. La întâlnire au participat prefectul judeţului Mehedinţi, Nicolae Drăghiea, şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean Mehedinţi, cms şef Opriţa Romulus, inspectorul şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Mehedinţi, prof. dr. Mirela Pintea Enea, precum şi reprezentanţi ai structurilor de prevenire, ordine publică şi Poliţia Locală. În cadrul întâlnirii au fost puse în discuţie aspecte ce vizează măsurile pe care structurile responsabile cu asigurarea climatului de ordine publică le vor adopta în anul şcolar 2014-2015. De asemenea, s-a avut în vedere gradul de asigurare a unităţilor de învăţământ cu sisteme de supraveghere video, a pazei proprii în incinta şcolilor şi perimetrul acestora, continuarea activităţilor educativ-preventive la orele de curs, precum şi reactivarea patrulelor şcolare existente. Oamenii legii vor fi constituiţi în peste 43 de patrule pedestre şi 48 patrule auto. Poliţiştii de la rutieră vor fi prezenţi în apropierea şcolilor, pe arterele de circulaţie intens tranzitate, pentru asigurarea fluenţei şi siguranţei traficului rutier la orele de maximă afluire a elevilor. În cursul anului şcolar 2013-2014, nu s-au înregistrat creşteri în ceea ce priveşte numărul infracţiunilor sesizate săvârşite în incinta unităţilor de învăţământ preuniversitar, în timp în zonele adiacente şcolilor nu au fost sesizate infracţiuni. Poliţiştii mehedinţeni au desfăşurat în anul şcolar 2013-2014, 1388 acţiuni de prevenire şi combatere a delincvenţei juvenile şi absenteismului şcolar, informări către alte instituţii, întâlniri cu cadrele didactice şi părinţi, etc. În perioada de referinţă au fost controlate 654 unităţi economice amplasate în zonele adiacente unităţilor de învăţământ, au fost legitimate 2.953 persoane şi aplicate 1176 sancţiuni contravenţionale.
Sute de elevi, din 13 comune vasluiene vor învata şi în acest an în şcoli vechi şi condiţii improprii chiar dacă în satele respective sunt şcoli noi, finalizate în proporţie de 90%. Constructorul, o societate din judeţul Bacău, a lăsat baltă toate lucrările din judeţ, solicitând Ministerului Educaţiei în această vară rezilierea contractelor. Demersul este absolut inexplicabil, în condiţiile în care existau fonduri pentru finalizarea lucrărilor. Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Vaslui spun că au încercat pe tot parcursul verii să ia legătura cu constructorul pentru a găsi o soluţie pentru a face recepţia şcolilor care sunt aproape finalizate, cum este cazul şcolii din Corni Albeşti, unde clădirea este terminată, fiind necesară doar montarea centralei termice. Reprezentanţii Primăriei Albeşti s-au oferit să monteze ei centrala numai să li se permită accesul pentru a pregăti sălile de clasă pentru deschiderea noului an şcolar, însă constructorul nu le permite accesul în clădire. "Doi ani de zile copiii din acest sat au învăţat în nişte condiţii improprii, nedemne pentru un act didactic de calitate. Nu pot să asist cum elevii sunt îngrămădiţi în cămăruţe în care abia se poate respira, care numai săli de clasă nu pot fi numite, în timp ce în sat avem şcoală nouă. Am făcut demersuri şi la Ministerul Educaţiei şi la Prefectura Vaslui şi sperăm să primim o soluţie zilele acestea. În caz contrar, părinţii sunt hotărâţi să intre în şcoală, pentru că nu sunt de acord să-şi mai lase copiii în şcoala veche.", a declarat Monica Amancei, primarul comunei Albeşti. De altfel, supăraţi că şcoala nouă din sat nu va fi dată în folosinţă, peste o sută de părinţi din satul Corni Albeşti au protestat în curtea şcolii. "Nu ştim de ce nu se dechide noua şcoala. Trimitem copiii în şcoala cea veche care este ca o coştereaţă, iar şcoala nouă o păstrăm ca bibelou. Eu am cinci copii, daca nu vor deschide şcoala noua, nu-i mai dau la şcoală. Acolo (şcoala veche n.r.) nu se poate învăţa, cad pereţii pe ei. ", a declarat Maria Ailenei, unul dintre părinţii nemulţumiţi. La şcoala din Corni Albeşti învaţă 270 de copiii, în clasele I - VIII. Cadrele didactice recunosc şi ele că şcoala veche, care funcţionează în fosta casă a agrononomului din comună este un adevărat pericol pentru elevi. "Sunt camere de locuit nu săli de clasă pentru şcoală. Nu este volumul de aer, iarna este foarte frig, învăţătorul trebuie sp stea, afară pe hol să vadă copiii la tablă", s-a plâns unul dintre învăţători.
Mai multe clădiri din cele peste 700 în care învaţă preşcolarii şi elevii din Prahova nu vor fi autorizate sanitar pentru anul şcolar care stă să înceapă. În unele cazuri, condiţiile în care învaţă copiii sunt dezastruoase. Lipsa apei curente, amplasarea toaletelor în curte şi sălile subdimensionate sunt piedici care nu permit de ani zile obţinerea autorizaţiilor sanitare de funcţionare în cazul unor şcoli şi grădiniţe din Prahova, majoritatea din mediul rural. La sfârşitul anului şcolar trecut, în jur de 15 unităţi de învăţământ din judeţ nu erau neautorizate sanitar, însă pentru anul în curs situaţia nu a fost definitivată, în condiţiile în care controalele tematice, derulate de inspectorii şcolari şi cei de la Direcţia de Sănătate Publică Prahova se vor încheia abia zilele acestea. Indiferent de rezultate însă, cursurile vor începe luni în toate unităţile de învăţământ din judeţ. În ceea ce priveşte Ploieştiul, primăria a alocat pentru acest 15 septembrie, 3,5 lei milioane de lei din bugetul local, dar şi din alte surse, pentru lucrările de reparaţii curente la unităţile de învăţământ din oraş. Chiar dacă în 2014 nu au fost realizate consolidări, în cazul a 12 grădiniţe, 18 şcoli şi 9 licee au fost efectuate 61 de lucrări de reparaţii, iar pe întreg parcursul anului 2014, au fost efectuate reparaţii curente în 44 de unităţi de învăţământ. Şcoala din Mimiu, reparată în fiecare an Un caz special din Ploieşti este şcoala nr.19 din cartierul ploieştean Mimiu, care în fiecare an are soarta unei păsări Phoenix. Reparată şi igienizată în timpul verii, după ce, în 2008, a trecut, de altfel, printr-o renovare totală din fonduri Phare, şcoliţa de cartier prinde sfârşitul de an şcolar într-o stare deplorabilă. Explicaţia, aceeaşi în fiecare an, ţine de specificul zonei, cartierul Mimiu fiind locuit în proporţie de peste 90% de romi. Deşi copiii acestora se străduiesc cu chiu şi vai să termine câteva clase, localnicii fură din şcoală tot ce se poate, de la garduri până la ferestre şi material didactic. De multe ori, şi elevii dau o mână de ajutor părinţilor şi distrug mobilierul sau participă efectiv la furturi din şcoală. Resemnate în faţa situaţiei, autorităţile locale asigură pe timpul verii reparaţiile curente, iar în timpul anului şcolar cârpeli de bănci şi gard, menite să ţină pe linia de plutire procesul educaţional. În şcoala din Mimiu, singura din oraş cu gratii la ferestre, învaţă aproape 200 de preşcolari, elevi şi persoane de la cursurile de alfabetizare. Majoritatea cursanţilor termină între 3 şi 4 clase. http://adevarul.ro/locale/baia-mare/afacere-caritate-programul-rabla-pentrughiozdane-vine-maramures-1_541067190d133766a8056109/index.html Afacere şi caritate: Programul RABLA pentru ghiozdane vine din Maramureş Se apropie un nou început de an şcolar. Părinţii sunt cei care acum trebuie să scoată din buzunar sume serioase de bani pentru a-şi putea echipa cum trebuie copilul pentru începutul de an şcolar. Este perioada în care reducerile şi orice discount la acest gen de produse este binevenit, mai ales că bugetul unei familii este cum este. Un om de afaceri din Baia Mare, administrator al unei firme specializate pe produse de papetărie, firmă care se află pe piaţa de profil de circa 20 de ani, a demarat acum un an programul RABLA pentru ghiozdane. Acest program a ajuns în 2014 la ediţia a II-a şi va continua şi în anii care urmează, tocmai pentru că se bucură de un real succes în rândul părinţilor. Pentru fiecare rucsac de şcoală adus în magazin, indiferent de starea în care se află acesta, se face o reducere de 20 de lei la cumpărarea unuia nou. „Ideea acestui program normal că a început de la programul Rabla pentru maşini. Ne-am gândit dacă am putea implementa un astfel de program şi la ghiozdane. Este al doilea an pentru noi când facem acest program. Şi programul merge şi mai bine după ce s-a aflat din presă despre el. Am pregătit şi pliante care sunt distribuite în oraş. Practic sunt anumite produse din care avem comenzi mai mari sau stocuri mai mari şi sunt de o anumită valoare . Dar la ghiozdane care trec de 90 de lei, cu un discount de 20 de lei, e 70 de lei şi asta contează”, a declarat omul de afaceri Ioan Căvăşan. Acesta a mai adăugat că toate ghiozdanele vechi care sunt aduse de copii sunt verificate şi curăţate şi se dau la copiii care au nevoie de ele, la case de copii sau altceva. Bancuri pe Rabla Ioan Căvăşan s-a arătat extrem de încântat că déjà au apărut bancuri pe acest program: "Deja sunaseră oamenii să întrebe ce acte le trebuie pentru programul Rabla…Ne gândeam să punem acolo, la intrare, o listă cu documente, cum ar fi copie după buletin, bonul fiscal de achiziţie, o declaraţie cum ai dobândit ghiozdanul vechi…cum fac la adevăratul program Rabla”. Cum funcţionează RABLA Programul „Rabla” este dezvoltat pe un principiu simplu. Pe tot parcursul lunii septembrie, orice client care vine să dea banii pe un ghiozdan pentru şcoală şi aduce în schimb un ghiozdan vechi, beneficiază de un discount de 20 de lei la achiziţionarea unuia nou. Ioan Căvăşan a recunoscut că sunt mulţi părinţi care au aflat de acest program abia după ce au citit prin presă, zilele acestea magazinul situat pe strada Victoriei fiind luat cu asalt de părinţii aflaţi în căutarea unort reduceri de orice fel pentru începutul de an şcolar.
Mai sunt câteva zile până la începerea noului an şcolar, iar în şcoli se fac ultimele pregătiri pentru ca elevii să păşească în clase curate, igienizate. În timp ce părinţii fac eforturi şi cheltuiesc sume importante pe rechizitele şcolare, directorii de şcoli îşi drămuiesc banii pentru diverse lucrări. Printre blocurile cenuşii din cartierul CET găsim şcoala cu clasele I-VIII, care poartă numele marelui matematician severinean Petre Sergescu. Doar arhitectura tipică şcolilor ridicate în epoca comunistă ne duce gândul că aici este o unitate şcolară fiindcă în alte condiţii ai zice că este vorba de o clădire părăsită. Tâmplăria veche de peste 40 de ani se zdruncină din toate încheieturile, zugrăveala exterioară este la fel de veche, iar tencuiala stă să cadă. Câteva plăcuţe montate pe imobil ne avertizează că „Atenţie, cade tencuiala”. Dar ce poate însemna o banală plăcuţă atunci când vorbim de siguranţa elevilor fiindcă până la urmă în discuţie nu este un imobil oarecare. Practic în orice moment, o bucată de tencuială ori, Doamne fereşte, o bucată de geam desprinsă din tâmplăria învechită s-ar putea desprinde. Urmările ar fi din cele mai grave... „Am pus afişe pentru că atunci când plouă se desprinde tencuiala şi cad bucăţi mari, am zis să-i atenţionăm pe elevi, pe părinţii care aşteaptă elevii să ştie la ce se pot aştepta. Eu zic că am luat măsurile suficiente ca să nu se întâmple aşa ceva, dar nu ştiu atunci când este să fie”, spune Elena Zinca, directorul acestei şcoli gimnaziale din Turnu Severin.
Elena Zinca este conştientă că în orice moment s-ar putea produce un accident: „Urgent, tâmplăria ar trebui schimbată deoarece este foarte veche şi nu putem să punem sticla dintr-o singură bucată, aici sunt eu mai rezervată că oricând s-ar putea întâmpla un accident, deci noi punem sticla din două bucăţi deoarece este veche tâmplăria şi nu se poate”. Directorul şcolii spune însă că la capitolul „igienizare” s-au luat toate măsurile pentru ca anul şcolar să înceapă cu dreptul, iar elevii să păşească în clase curate. O femeie curăţa de zor zilele trecute geamurile pe holul de la parterul şcolii, dar cu mare atenţie fiindcă în orice moment s-ar putea accidenta. La clase nici nu intră în calcul să se şteargă geamurile prin metoda clasică, ci doar cu furtunul cu apă pentru a îndepărta praful. “Pe dinafară nu arată prea bine, dar în interior să ştiţi că atmosfera este primitoare, caldă şi noi am făcut cam tot ce ne-a stat în putinţă. Avem promisiuni din partea Primăriei că ne vor sprijini anul acesta, deja s-a dat comandă pentru intrările principale şi cele de evacuare”, mai spune Elena Zinca. Şi fiindcă sumele necesare unei reabilitări totale sunt foarte mari, directorul şcolii speră că într-o zi şcoala va arăta aşa cum trebuie dacă ar beneficia de fonduri europene. S-au renovat cinci săli de clase. De la şcoala „Petre Sergescu” am ajuns la Colegiul Naţional „Gheorghe Ţiţeica”, o altă unitate şcolară care poartă numele unui mare matematician severinean. O unitate şcolară de top, care anul acesta se află în fruntea clasamentului în privinţa rezultatelor la admiterea în liceu şi la bacalaureat. Pe holul de la etajul unu l-am găsit pe Ion Mladin. Este angajatul şcolii pe post de tâmplar, dar acum de nevoie face tot ce se poate. „Pregătim anul şcolar, reparăm băncile care sunt rupte, scaunele, văruim, punem parchet, tot ce ne pricepem, tot ce-i necesar. Eu sunt pe post de tâmplar de întreţinere, dar fac şi alte munci care sunt necesare, mai ajut şi colegul care este pe post de zugrav şi de electrician. Dăm o mână de ajutor ca să iasă totul bine ca să pregătim sălile de curs”, spune Ion Mladin. Directorul şcolii. Mihaela Ştefan, spune că din fondurile de la Consiliul Local, dar şi din fondurile proprii, obţinute din chirii a renovat cinci săli de clasă, cu lambriuri şi parchet nou. „Din păcate nu avem bănci noi, le reparăm pe cele vechi. Am renovat, de asemenea, două laboratoare, de chimie şi de biologie, am pus gresie, am vopsit pereţii şi încercăm să facem şi un mobilier nou acolo. Este nevoie de mai mult fiindcă în fiecare an mergem cu muncitorii noştri şi zugrăvim, ar trebui totuşi o renovare completă atât pe exterior cât şi pe interiorul şcolii. Am dori şi noi să avem o faţadă mai atrăgătoare”, spune Mihaela Ştefan. Şi aici, salvarea ar veni de la fondurile europene ...
Şi anul acesta, o mare parte din şcolile mehedinţene, aproape 40 la sută, nu au autorizaţie sanitară de funcţionare, dar asta deja nu mai este o noutate. Este vorba de acele unităţi şcolare din mediul rural, unde nu există apă curentă. „Toate şcolile din judeţul Mehedinţi sunt deschise şi în funcţie de fondurile primite de la consiliile locale, de la primării se realizează diverse activităţi de igienizare sau de reabilitare. Unele lucrări sunt mai mici în funcţie de posibilităţile şcolilor respective”, spune inspectorul şcolar Daniela Jenaru, purtătorul de cuvânt al IŞJ Mehedinţi. http://adevarul.ro/locale/calarasi/foto-Scoala-dichisita-dichiseni-1_541044870d133766a804675a/index.html FOTO Şcoala dichisită din Dichiseni „Omul sfinţeşte locul”. Zicala se potriveşte mănuşă unui colectiv de dascăli care a reuşit, în inima Bărăganului, printre ciulini şi uliţe prăfuite, să pună la punct o şcoală ce poate rivaliza cu una dintr-un mare oraş. În comuna Dichiseni, din judeţul Călăraşi, comunitate cu oameni destoinici, muncitori şi modeşti, şcoala e la mare preţ. „Dacă copilul nu se împrieteneşte cu cărţile, atunci cum poate să devină om învăţat?”, e de părere Iulian Radu, tatăl a două fete, de 10 şi 12 ani, şi primul gospodar al comunei. Primarul spune că nu s-a gândit nicio clipă să-şi ducă fetele la „oraş” să înveţe. „Se face carte serioasă la noi. Ce dacă suntem la ţară? Profesorii sunt foarte bine pregătiţi şi îşi dau interesul. La noi nu merge cu ziua trece, leafa merge...”. Şi ne-am convins că are dreptate.
Cu doar câteva zile înainte de deschiderea noului an şcolar, la şcoală totul este pus la punct. De la sălile de clasă şi până la toalete, toate strălucesc de curăţenie, manualele aşteaptă cuminţi învăţăceii, iar autorităţile îşi fac planuri de unde să mai facă rost de bani pentru a extinde clădirea construită în anii 50. În laboratorul de informatică, zeci de calculatoare stau aliniate, iar biblioteca este ticsită de cărţi. Cum au reuşit o asemenea performanţă, în vremurile în care profesorii sunt printre cei mai prost plătiţi bugetari? Răspunsul îl are Petronela Chiriţă, directorul Şcolii Gimnaziale nr.1 Dichiseni timp de 18 ani. A prins rădăcini la Dichiseni, s-a ataşat de oamenii locului şi predă cu pasiune biologia. „Suntem ca o familie şi totul porneşte de la mentalitatea pe care ne-am format-o. Dacă vrei, poţi. Şi chiar dacă nu ai întotdeauna resurse, tot trebuie să lupţi ca să reuşeşti. În fiecare an am mai pus o piată la temelia acestei instituţii. E ca şi la noi acasă. Mereu modificăm ceva, modernizăm, schimbăm pentru a ne face viaţa mai frumoasă. Aşa cum ne place să ne simţim bine în propria casă, aşa am construit şi aici. Puţin câte puţin în fiecare zi”, spune prof. Petronela Chiriţă. Provocare la fiecare oră La rândul lor, copiii vin cu drag la şcoală şi-şi răsplătesc dascălii şi părinţii aşa cum ştiu ei mai bine: cu rezultate frumoase, cu participări la olimpiade şi concursuri. Claudiu Coman, 12 ani, elev în clasa a VI-a, se reîntoarce pe 15 septembrie în bancă, alături de colegii săi. Întâlnirea cu dascălii, după o lungă şi binemeritată vacanţă, va fi una obişnuită, ca şi cum şi-ar revedea vechi prieteni. „Orele pe care le petrecem împreună mă ajută foarte mult. Ştiu că dacă nu învăţ, n-o să reuşesc în viaţă. Încerc să nu-mi dezamăgesc părinţii şi nici profesorii. Simt eu că pun mult suflet în tot ce ne învaţă”, spune copilul. Implicaţi în proiecte şi acţiuni care să le ţină trează dragostea de carte, de oameni, de natură şi de ei înşişi, copiii sunt „oglinda” profesorilor. „ Sunt uimitori, ne dau energie şi alături de ei ne trăim propria copilărie. Încercăm să-i provocăm de fiecare dată la lecţii, să-i atragem în cât mai multe proiecte, să facem învăţatul cât mai simplu. Dacă nu reuşim să facem ca totul să pară o joacă, elevii îşi pierd interesul”, completează prof. Artemiza Milea. Un singur off... Nimeni nu se plânge că „bate” 15 septembrie la uşă. Au de toate: manuale, mobilier, calculatoare şi chiar 3 laptop-uri. O singură nemulţumire are Petronela Chiriţă: şi-ar dori supraveghere video în sălile de clase. „Copiii sunt tot copiii. Mai strică un lambriu, mai deteriorează o jaluzea...Dacă am avea camere, i-am descuraja. Nu-i un capăt de ţară. Ne gospodărim, cerem sprijin la oamenii de bine şi ducem la bun sfârşit şi acest proiect. E o nouă provocare pentru noi, e ceea ce ne ţine în priză”, spune prof. Chiriţă. http://adevarul.ro/locale/zalau/Scoala-descoperit-avantajele-oferite-natura-incalzesc-copiii-iarna-1_541060800d133766a8052d08/index.html Şcoala care a descoperit avantajele oferite de natură. Cum se încălzesc copiii de aici iarna În vreme ce mii de unităţi de învăţământ copiii dârdâie iarna de frig pentru că rudimentarele sobe cu lemne, la o şcoală din Sălaj confortul termic este garantat căldura venind, în parte, printr-un sistem sofisticat, din pământ. Nu este o şcoală de oraş, ci una de la ţară, care oferă, însă, condiţii pe care şi le-ar putea dori orice elev cu pretenţii. Este vorba despre şcoala din Horoatu Crasnei, din judeţul Sălaj, care, la capătul unei investiţii în valoare de 4 milioane de lei finanţată prin POR (Axa 3, Domeniul Major de intervenţie 3.4, “Reabilitarea – modernizarea – dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formarea profesională continuă), nu numai că arată aşa cum ar trebui să arate orice şcoală din România, dar se poate lăuda şi cu un sistem de încălzire ”verde”. Este vorba despre un sistem de îmbină energia verde, reprezentată aici de energia geotermală şi de cea a soarelui, cu energia convenţională. Mai exact, apa care încălzeşte calorifere este trecută mai întâi printr-un sistem de serpentine, montat în 90 de gropi săpate la 5,5 metri adâncime. Logica acestui demers este că la acea adâncime, temperatura este, în orice moment al anului, pozitivă, fiind cuprinsă între 4 şi 12 grade Celsius, aşa că apa care trece pe acolo iese uşor încălzită. Prin urmare, se reduce astfel consumului energetic al pompelor de căldură care trebuie să aducă apa pentru calorifere la 50 de grade Celsius. Pentru apa caldă menajeră, şcoala are panouri solare, iar pentru perioadele mai reci de peste iarnă, când sistemul format din serpentine şi pompele de căldură nu ar face faţă, a fost montată şi o centrală pe lemne. Sistemul a fost finalizat în toamna anului trecut, astfel că el a putut fi probat în sezonul rece 2013 – 2014. Directorul şcolii, Lenka Lung, spune că rezultatele sunt peste aşteptări. ”Temperatura este constantă şi plăcută. Chiar dacă factura la electricitate a crescut puţin, pentru că pompele de căldură sunt acţionate de curentul electric, confortul termic este incomparabil, iar copiii se simt extrem de bine”, spune directorul. Rezultatele se văd – susţine Lenka Lung - şi în urma finalizării, prin acelaşi proiect de investiţii, a sălii de sport, încălzită şi ea cu ajutorul sistemului ”verde” implementat în şcoală şi care constituie o premieră la nivelul judeţul Sălaj. ”Spre exemplu, la handbal, copiii noştri s-au clasat pe locul al III-lea pe judeţ, lucru deloc de neglijat pentru o şcoală de la ţară. Avem rezultate şi la atletism, dovadă că investiţia în asigurarea condiţiilor dă roade. Mai este nevoie doar de mai multă bunăvoinţă din partea copiilor”, spune directorul.
Cifră: 134 dintre şcolile din Sălaj sunt încălzite iarna cu ajutorul sobelor cu lemne, o parte dintre aceste sobe fiind metalice şi reprezentând un pericol pentru copii. http://adevarul.ro/locale/buzau/video-buzau-clopotelul-suna-anul-camine-culturale-scoli-aflate-inca-santier-1_541035dc0d133766a8040c7f/index.html VIDEO La Buzău, clopoţelul va suna şi anul acesta în cămine culturale sau şcoli aflate încă în şantier Mai multe primării buzoiene manifestă dezinteres faţă de învăţământ, astfel că şi anul acesta, la 15 septembrie, clopoţelul va suna pentru câteva sute de elevi din mediul rural din cămine culturale sau şcoli nereabilitate. În judeţul Buzău , cu câteva zile înainte de începerea anului şcolar, un număr de 89 de unităţi de învăţământ nu aveau aviz sanitar. Şcoala din Scutelnici, de exemplu, arată, cu numai câteva zile înainte de începerea anului de învăţământ, ca după bombardament. Unitatea de învăţământ a intrat în reabilitare în 2007 iar costurile iniţiale au fost de 850.000 de lei. Primăria localităţii a suplimentat devizul, pe parcursul lucrărilor, triplând valoarea iniţială a contractului. Pentru un rest de bani neîncasaţi, respectiv 500.000 de lei, constructorul a sistat lucrările şi ulterior a cerut proprirea pe conturile primăriei. Cu şcoala neterminată, cei peste 200 de elevi de gimnaziu din comună vor fi nevoiţi să înveţe cu schimbul în trei săli de clasă, singurele pe care constructorul a apucat să le finiseze. Dacă interioarele sunt refăcute în proporţie de 50 la sută, lucrările la exteriorul clădirii au fost abandonate de constructor chiar înainte să înceapă refacerea tencuielii. Acum, clădirea are pereţii cojiţi până la cărămidă. Nici toaletele noi, din şcoală, nu au fost terminate, astfel că micuţii şi profesorii vor merge tot la vechile latrine din curtea şcolii. Situaţia de la Scutelnici este mai complicată, întrucât prin sechestrul instituit pe conturi, salarizarea dascălilor a fost sistată de la începutul verii. Cei 30 de profesori ameninţă că vor întârzia debutul anului şcolar, dacă nu vor primi restanţele salariale. O rectificare de buget, pentru stingerea datoriilor către constructor şi implicit deblocarea conturilor, ar dezamorsa criza, însă consilierii locali întârzie să ia o hotărâre în acest sens, iscând revolte în rândul părinţilor. Într-o altă comună buzoiană, Movila Banului, directorul şcolii împreună cu autorităţile locale, împinşi de la spate de exodul elevilor spre şcoli din Buzău, au găsit o soluţie: accesarea de fonduri europene. Cele două şcoli gimnaziale din comună, intrate în reabilitare în 2008 nu au fost finalizate, motivul fiind acelaşi ca la Scutelnici, lipsa banilor. De cinci ani nu s-a mai făcut nimic iar elevii, aproape 250, învaţă în căminele culturale. Săptămâna viitoare, lucrările de reabilitare vor începe la ambele unităţi de învăţământ. Suma totală pe care autorităţile din Movila Banului au o la dispoziţie pentru finalizarea şcolilor este de 1.000.000 de lei, bani nerambursabili de la Uniunea Europeană. http://adevarul.ro/locale/timisoara/foto-fostul-garaj-acr-ului-transformat-scoala-moderna-liceul-nikolaus-lenau-s-a-risipit-In-patru-zari-1_541039310d133766a804217d/index.html FOTO Fostul garaj al ACR-ului, transformat în şcoală modernă. Liceul „Nikolaus Lenau” s-a risipit În patru zări Situaţie fără precedent în istoria unuia dintre cele mai prestigioase şcoli din Timişoara: Liceul „Nikolaus Lenau”. Şcoala unde a învăţat, printre alţii, şi renumita scriitoare Herta Muller, va funcţiona, din acestă toamnă, în patru spaţii diferite. Începerea noului an şcolar îi prinde pe cei de la Şcoala „Nikolaus Lenau" din Timişoara în şantiere. Pentru prima dată în istoria prestigioasei şcoli, cursurile se vor ţine în patru clădiri diferite. Acesta este soluţia găsită de muncipalitate la criza spaţiilor de învăţământ. Cu mai puţin de o săptămână înainte de începerea şcolii, în toate cele patru spaţii "Lenau" se fac lucrări. Cea mai spectaculoasă transformare a avut loc pe strada Intrarea Doinei, unde Primăria Timişoara, a construit, pe vechiul garaj al celor de la ACR şi în fostul centru de bilete al Regiei Autonome de Transporturi, o şcoală modernă. Lucrările au început în primăvară, iar acum sunt aproape de final. Spaţiile aparţin celor de la RATT, iar Primăria le-a preluat în comodat. Din fostul garaj s-a păstrat doar structura de rezistenţă. Clădirea a fost etajată şi s-au realizat 16 încăperi de sală. „Am modificat fostul centru de bilete al RATT şi hala ACR-ului de pe strada Intratea Doinei în timp record. Termenul de finalizare a lucrărilor este şase luni. Suntem pe finalul lucrărilor la cele două clădiri, mai avem finisajele, de aplicat tencuiala, însă vor mai de făcut lucrări la curte şi după începerea anului şcolar. Pe lângă sălile de curs s-au făcut încăperi pentru profesori, grupuri sanitare”, a declarat Dan Dianconu, viceprimarul Timişoarei. GALERIE FOTO În noua şcoală vor învăţa din acest an aproximativ 400 de elevi din clasele V-VIII. „Nu ştim cum vom începe noul an” Reprezentanţii liceului „Nikolaus Lenau" sunt sceptici că lucrările de la noua şcoală vor fi gata până la 15 septembrie. „Lucrările sunt spre finalizare, dar estimăm că nu vor fi gata până la începerea noului an şcolar. După ce termină, ar mai fi nevoie de trei zile pentru curăţenia generală, montarea tablelor şi de aranjat sălile cu mobilier. Cred că ne vom putea muta acolo în maxim două săptămâni. Situaţia e foarte tristă şi nu ştim cum vom face deschiderea noului an şcolar. Probabil că vom face şi cursuri de după masă în clădirea mare, până se vor muta cei din clasele V-VIII”, a spus Diana Popovici, director adjunct la Liceul “Nikolaus Lenau”. Mobilierul urmează să sosească în aceste zile din Germania, acesta făcând parte dintr-o donaţie. Tablele au fost achiziţionate de Primărie. Mai există o problemă, lipsa unui teren de sport. "Se va amenaja un teren de sport în curte, cu suprafaţă sintetică, însă dacă plouă sau ninge nu se poate face folosi", a mai spus Diana Popovici. Şcoală în fostul internat O altă clădire în care s-au făcut amenajări este fostul internat al Liceului “Nikolaus Lenau”, de pe strada Iosif Nemoianu, unde dormitoarele au fost transformate în săli ce clase. Schimbările s-au făcut în urmă cu doi ani, imediat după apariţia claselor pregătitoare. Aici sunt acum zece săli de clasă. "În şcoala de la internat vor învăţa cei din clasele pregătitoare şi cei din clasele I-IV. Este vorba de 270 de copii. Acum se fac reparaţi la acoperiş şi se lucrează la modernizarea grupurilor sanitare. Nu cred că lucrările vor fi gata până în 15 septembrie", afirmă Popovici. Şantier în Piaţa Unirii O altă parte a elevilor de gimnaziu va învăţa în clădirea denumită “Lenaul mic”, din Piaţa Unirii. Şi aici lucările sunt însă în toi. Acum se lucrează la refacerea grupurilor sanitare, cât şi la magistrala centrală a canalizării. Marea problemă este însă şantierul de reabiliatre a Pieţei Unirii, copiii fiind nevoiţi să străbată drumul la şcoală printre utilajele şi muncitorii din piaţă. „Lenaul mic" funcţionează într-o clădire care aparţine Episcopiei Romano-Catolice, pentru care Primăria Timişoara plăteşte chirie.
Lucrările de reabilitare la Liceul „Nikolaus Lenau", de pe strada Gh.Lazăr, au început în urmă cu mai bine de un an, în urma unei finanţări europeane de 800.000 de euro. Din nefericire, firma de construcţii a intrat în insolvenţă, ca atare a rămas în urma lor şantierul. „Lucrările la clădirea mare a Lenaului s-au stopat undeva la 60 la sută, după ce firma de construcţii a intrat în insolvenţă. Acoperişul este făcut, la fel şi faţada din curţile interioare. Au rămas însă fără geamuri pe holuri, unde există, provizoriu, folie de plastic. Urmează se facă licitaţia pentru noul constructor. Pe de altă parte, am depus la POR un proiect de 6 milioane de lei şi suntem în faza de contractare. Vom face toate reabilitările care rămân. Sunt bani economisiţi din proiectele europene”, a mai spus Dan Diaconu. Între timp, liceenii vor intra în nou an şcolar tot printre schele. Lipsesc o parte din geamurile de pe coridoare, în locurile lor fiind montate folii de plastic. Problemele cu spaţiile de la "Lenau" se vr rezolva după ce se va da în folosinţă campusul care se va construi pe strada Oituz, pe un spaţiu care aparţine Universităţii de Vest. Acesta se află în fază de proiect tehnic, care urmează să treacă prin şedinţa Consiliului Local. se aşteaptă apoi noile linii de finanţare de la Uniunea Europeană, pentru a accesa fonduri pentru construirea campusului.
Consiliul Judeţean se pregăteşte să-i întâmpine pe copii cum se cuvine, la început de an şcolar. Autorităţile locale au încheiat deja contractul privind distribuirea pachetului "Cornul şi Laptele". Aproximativ 35.000 de copii din judeţul Călăraşi, de la grădiniţele de stat şi particulare, dar şi elevi din ciclul primar şi gimnazial vor beneficia zilnic, începând cu 15 septembrie, de obişnuita gustare oferită de stat în timpul desfăşurării orelor de curs. Conform arenemedia.ro, valoarea toatală a acestui contract se riridcă la peste 5,8 milioane de lei. Este vorba despre produsele ce vor fi împărţite copiilor în anul şcolar 2014-2015. În judeţul Călăraşi, pe 15 septembrie 48.000 de elevi se întorc în bănci.
Premierul Victor Ponta spune că se caută soluţii ca doar "cei care au cu adevărat nevoie" să beneficieze de programul "Cornul şi Laptele", precizând că sunt mulţi copii care aruncă alimentele primite la şcoală, în timp ce alţii au nevoie de mai mult. Victor Ponta a fost întrebat, luni, după slujba de la Mănăstirea Maglavit (Dolj), dacă mai susţine renunţarea la programul "Cornul şi Laptele" şi redirecţionarea banilor respectivi către programele de after-school, scrie Mediafax. "Deocamdată programul «Cornul şi Laptele» este finanţat parţial din fonduri UE şi parţial din fonduri bugetare şi lucrăm pentru ca banii să ajungă la copiii care au nevoie. Sunt mulţi copii care nu consumă nici lapte, nici corn, unii le aruncă, iar alţii au nevoie de mai mult. Pentru noul exerciţiu financiar UE 2014-2020, căutăm împreună soluţii pentru ca doar cei care au cu adevărat nevoie să primească acest sprijin", a declarat Ponta.
Echipa de conducere a Inspectoratului Şcolar Judeţean Teleorman s-a completat astăzi prin numirea unui nou inspector general adjunct. Tot astăzi s-a numit un nou director la Casa Corpului Didactic.Numirile s-au făcut prin ordin al ministrului Educaţiei. La mai bine de o jumătate de an de când liberalul Emilian Vrăjitoarea a eliberat funcţia de adjunct al IŞJ, i s-a găsit un înlocuitor. Prin ordin al ministrului Educaţiei, Anca Irina Vasile a fost numită astăzi inspector general adjunct al IŞJ Teleorman. Instalarea a avut loc în prezenţa prefectului de Teleorman, Daniela Carmen Dan , a inspectorului general Valeria Gherghe şi a inspectorilor şcolari din cadrul IŞJ. Anca Vasile este profesor titular de limba şi literatura română la Şcoala gimnazială ” Ştefan cel Mare” din Alexandria, doctor în filologie. În acelaşi cadrul s-a făcut astăzi numirea noului director al Casei Corpului Didactic Teleorman, post rămas vacant după ce fostul director Simona Bălaşa a decis să elibereze funcţia. Noul director al CCD Teleorman este Monica Ioana Cristea, profesor de la Colegiul Tehnic ” David Praporgescu” Turnu Măgurele.
Yüklə 285,8 Kb. Dostları ilə paylaş:
|