Noul an şcolar, povară financiară pentru părinţi. Cât costă un ghiozdan cu de toate

Aceasta ordonanta care a intrat de marti in vigoare nu are nicio legatura cu elevii. In opinia mea, e impotriva lor. E o noua afacere marca PSD prin care vor sa tina in viata institutii de invatamant neperformante care poarta numele de "fabrici de diplome".

Asupra unui elev care nu a luat Bac-ul, pe langa povara ratarii examenului, va apasa si povara "invatamantului tertiar non-universitar", adica, mai pe romaneste, scoala pentru prosti. In loc sa investeasca in performanta si in profesii, Victor Ponta mi se pare ca reinventeaza invatamantul de partid, dar, de aceasta data, fara ideologie.

Pentru cei care au uitat, in timpul comunismului erau scoli de trei si sase luni la care studiau activistii si viitorii activisti. La aceste scoli nu conta bacalaureatul, ci doar sa fi fost trimis de o organizatie de partid. Erai indoctrinat si trimis inapoi sa slujesti partidul prin propaganda. Astazi, "tertiarele" nici macar asta nu mai pot face.

Aceasta struto-camila mutileaza sansa tinerilor din Romania de a incepe sa functioneze intr-un sistem de educatie logic si va muri pe limba ei. Din lipsa de clienti. Unui elev care a picat Bac-ul, in loc sa invete pentru noul examen sau sa urmeze o scoala de meserii, i se ofera un mar otravit, trei ani de taxe care-l duc catre nimic. Bine, aici se ascunde o smecherie - daca in aceasta perioada studentul tertiar reuseste sa ia examenul de bacalaureat, atunci se transforma in student cu acte in regula, pastrandu-si anul de studiu si notele luate pana atunci.

Ma intreb ce parinte sanatos la cap va fi de acord sa plateasca taxe de studiu pentru un elev care nu a trecut examenul de maturitate? Nu mai bine il tine un an acasa gratis si-l pune sa invete, decat sa plateasca mersul odraslei la o "nonuniversitate"? Rareori un guvern a luat o decizie mai politicianista si mai lipsita de noima cum cred ca este aceasta ordonanta.

Daca vreti, decizia reprezinta politica disperata a PSD care vrea sa impace si capra si varza. Cum spunea Ilie Sarbu, lider al partidului de guvernamant, intr-un alt context, "aici nu e vorba de cetateni". Aceasta declaratie se potriveste de minune, cred ca PSD incearca sa serveasca interesele unui grup, aruncand in aer logica dupa care functioneaza o societate. Facultate fara Bac! Trebuie sa spunem ca, in toata paranoia lui, Ceausescu n-a reusit sa produca un nonsens social mai mare.

Cine ii va trage la raspundere pe Remus Pricopie, actualul ministru al Educatiei, si pe Victor Ponta, actualul prim-ministru al Romaniei, pentru transformarea invatamantului universitar intr-unul non-universitar? Cei care vor lua Bac-ul vor fugi ca dracul de tamaie de asocierea cu studentii tertiari sau cum Dumnezeu se vor mai fi numind pana atunci, incercand sa urmeze o facultate normala din strainatate.

UNIVERSITAR

http://adevarul.ro/educatie/universitar/ministerul-educatiei-avizat-admiterea-colegiile-universitati-intra-diploma-bac-1_54104ad40d133766a8049664/index.html

Ministerul Educaţiei a avizat admiterea la colegiile universităţilor, fără diplomă de Bac. Universitatea din Bucureşti şi „Spiru Haret“ nu vor organiza colegii

Ministerul Educaţiei a aprobat metodologia de admitere la colegiile postliceale organizate de universităţi, în premieră din acest an, unde pot intra şi tinerii care nu au obţinut o diplomă de Bac. Diplomele oferite de aceste colegii vor fi însă asimilate învăţământului preuniversitar, deci nu sunt echivalente cu studiile universitare şi nici nu vor fi egale creditele de la colegiu cu cele din facultate.

UPDATE: Preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor, Sorin Cîmpeanu, a explicat pentru „Adevărul“ că nu se pot considera echivalente creditele obţinute la colegiul postliceal universitar cu cele obţinute la facultate. „Chiar dacă un elev obţine 60 de credite la colegiu, în spatele acestor credite se află un alt număr de ore şi un alt tip de activitate, care se aseamănă o şcoală profesională în ceea ce priveşte partea practică, adică se cere ca două treimi din activităţile educaţionale de la colegiu să fie de ordin practic. Astfel că este greu de echivalat creditele, nu avem cum să fim de acord ca un credit obţinut la colegiu să fie egal cu un credit obţinut la facultate“, a spus Cîmpeanu.

El a mai spus că ideea de colegiul postliceal universitar este bine venită la Universitatea pe care o conduce, Universitatea de Ştiinţe Agronomice, fiindcă aceasta este strâns legată de piaţa muncii şi se cer tehnicieni şi meseriaşi în domeniul agriculturii de care România duce lipsă şi care se formează prin educaţie practică.

În schimb, rectorul Universităţii din Bucureşti, profesorul Mircea Dumitru, spune că instituţia pe care o conduce nu va deschide astfel de colegii fiindcă nu este încă foarte clar cum se pot organiza acestea şi ce vor însemna. „Nu cred că este potrivit pentru o universitate să finalizeze studiile liceale ale tinerilor“, a spus Dumitru.

Nici Universitatea „Spiru Haret“, instituţie privată, nu va organiza astfel de colegii. „Poziţia rectorului este clară, o facultate poate fi urmată numai de cineva care a luat Bac-ul“, a spus purtătorul de cuvânt, Gavrilă Inoan.

Documentul publicat în Monitorul Oficial marţi seară prevede că universităţile acreditate pot organiza cursuri postliceale, la care pot să intre şi absolvenţii de liceu fără diplomă de Bac, aşa cum a fost prevăzut de altfel în ordonanţa de urgenţă din iunie care a modificat radical Legea Educaţiei.

În plus, actul normativ mai prevede că aceştia pot să facă meditaţii instituţionalizate, organizate în licee sau instituţii de învăţământ superior. Universităţile pot organiza postliceale cu o durată cuprinsă între 1 - 3 ani, în funcţie de profil şi de curs.

Prin noua metodologie, se arată că învăţământul terţiar nonuniversitar se organizează la forma de învăţământ cu frecveţă pentru calificările profesionale şi ocupaţiile corespunzătoare nivelului de calificare 5, conform Cadrului Naţional al Calificarilor.

Iniţiativa înfiinţării nivelului de învăţământ terţiar nonuniversitar se realizează prin hotărârea Senatului instituţiei de învăţământ superior acreditate, la propunerea Consiliului de administraţie.

De asemenea, învăţământul terţiar nonuniversitar poate fi organizat în colegii, numai în domeniile şi calificările pentru care instituţiile de învăţământ superior care le organizează au programe de studii universitare de licenţă acreditate sau autorizate.

Taxele de admitere la colegiu se stabilesc la propunerea Consiliului de administraţie din instituţia de învăţământ superior acreditata şi se aprobă prin hotărâre a Senatului.

http://adevarul.ro/educatie/universitar/dezbatere-despre-colegiile-postliceale-universitare-astazi-adevarul-live-1400-pricopie-nu-inscrie-facultate-bac-1_54113b220d133766a8092815/index.html

Dezbatere despre colegiile postliceale universitare, astăzi, la Adevărul Live de la 14:00. Pricopie: Nimeni nu se poate înscrie la facultate fără Bac

Ministrul Educaţiei a precizat că nimeni nu se poate înscrie la facultate fără diploma de Bac, iar sintagma de „colegiu universitar” înseamnă „şcoală postliceală”, cu menţiunea că acestea pot fi organizate de instituţiile de învăţământ superior. Metodologia colegiilor postliceale universitare a fost publicată miercuri în Monitorul Oficial şi a stârnit o controversă despre care vom dezbate astăzi la Adevărul Live de la 14:00.

Colegiile postliceale universitare nu înseamnă studii universitare ci preuniversitare, au precizat oficialii şi experţii din sistem. Totuşi, există teama ca unele universităţi private să echivaleze studiile din primul an de colegiu cu cele din primul an de facultate, dacă elevul îşi obţine diploma de Bac, putând astfel să intre direct în anul doi de facultate, potrivit Hotnews. Preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor spune că nu se poate aşa ceva fiindcă nu pot fi echivalate creditele.

„Chiar dacă un elev obţine 60 de credite la colegiu, în spatele acestor credite se află un alt număr de ore şi un alt tip de activitate, care se aseamănă o şcoală profesională în ceea ce priveşte partea practică, adică se cere ca două treimi din activităţile educaţionale de la colegiu să fie de ordin practic. Astfel că este greu de echivalat creditele, nu avem cum să fim de acord ca un credit obţinut la colegiu să fie egal cu un credit obţinut la facultate“, a spus Cîmpeanu pentru „Adevărul”.

La rândul său, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a precizat joi dimineaţă, printr-un comunicat de presă, că nimeni nu poate să dobâdească statutul de student fără o diplomă de Bacalaureat.

„Având în vedere informaţiile false, vehiculate de unele surse media, în legătură cu posibilitatea tinerilor fără diplomă de Bacalaureat de a urma studiile universitare de licenţă, doresc să fac următoarele precizări: Nimeni nu se poate înscrie la facultate şi nu poate dobândi statutul de student, nicăieri pe teritoriul României, fără diplomă de Bacalaureat sau adeverinţă care să ateste susţinerea şi absolvirea examenelor de Bacalaureat.

Sintagma de «colegiu», care apare în Ordonanţa de Urgenţă, are acelaşi sens cu acela de «şcoală postliceală», cu diferenţa că această formă de învăţământ poate fi organizată şi de universităţi”, a precizat Pricopie.

Despre toate acestea vom dezbate astăzi, la Adevărul live de la 14:00 împreună cu expertul în educaţie şi bloggerul adevarul.ro Marian Staş şi cu profesorul universitar Alexandru Ioan Mincu, directorul general al Şcolii Postliceale Sanitare „Carol Davila” din Bucureşti. De asemenea, prin telefon ni se vor mai alătura preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor, Sorin Cîmpeanu, senatorul Dumitru Oprea din Comisia de învăţământ din Senat, fost rector la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi.

Ce prevede metodologia colegiilor postliceale universitare

Conform Legii Educaţiei cu modificările şi completările ulterioare, universităţile acreditate pot înfiinţa unităţi de învăţământ preuniversitar numite colegii, la care au acces, ca şi până acum, inclusiv absolvenţii de liceu fără diplomă de Bacalaureat. „Aceste persoane nu au calitatea de student şi nu urmează cursurile unei falcultăţi, ci, în spaţiul oferit de o universitate, desfăşoară activităţi specifice şcolilor postliceale. Drept urmare, la absolvirea colegiului, cursanţii primesc o diplomă de certificare a calificării profesionale, nu una care ar putea echivala cu un program de licenţă”, a mai spus Pricopie

De asemenea, el a amintit că absolvenţii de liceu, cu sau fără diplomă de Bac, au avut întotdeauna posibilitatea de a urma cursurile unei şcoli postliceale. Ceaa ce a introdus metodologia aprobată recent este că începând cu anul şcolar 2014-2015, acest lucru se poate face inclusiv în spaţiul şi sub organizarea unei universităţi. „Altfel spus, instituţiile de învăţământ superior acreditate pot organiza şcoli postliceale cu o durată de 1-3 ani. Statutul acestei forme de învăţământ este cel terţiar nonuniversitar”, a încheiat Pricopie.

http://adevarul.ro/educatie/universitar/asociatia-verb-programul-student-romania-mit-realitate-1_54108fa00d133766a8062a57/index.html

Asociaţia Verb: programul Student în România între mit şi realitate

Tinerii din asociaţia Vocea Etnicilor Români din Basarabia, studenţi în Bucureşti, vin în perioada 15-17 septembrie în oraşele Ungheni, Chişinău, Bălţi şi Cahul pentru a le vorbi studenţilor admişi anul acesta în România despre provocările şi oportunităţile pe care le oferă mediul universitar românesc.

Fiind la cea de-a 2-a ediţie, proiectul “Student în România – între mit şi realitate”, vine în ajutorul celor peste 1500 de studenţi admişi anul acesta în învăţământul superior din România. Scopul acestui proiect este de a informa tinerii cu privire la mediul universitar şi cel organizaţional din România. Se va accentua problematica izolării tinerilor basarabeni şi cea a prejudecăţilor legate de efectuarea studiilor în România.

“Participarea mea în cadrul conferinţei "Student în România între mit şi realitate" de anul trecut, a reprezentat un prim-reuşit pas de cunoaştere şi înţelegere a aspectelor esenţiale ale vieţii unui student basarabean din anul I în România. E important să cunoşti tineri care au reuşit în România ca să ştii ca se poate şi sa ai tot suportul lor, asta am învăţat eu la conferinţă pe lângă faptul că mi-am mai făcut şi prieteni alături de care am reuşit să facem proiecte frumoase.” a declarat Mariana Timofti, reprezentant al Asociaţia Vocea Etnicilor Români din Basarabia.

Programul întâlnirilor cu studenţii: ·

Ungheni -15.09.2014, ora 11:00 – Centrul Regional de Resurse pentru Tineri · Chişinău -16.09.2014, ora 11:00 - Biblioteca Municipală „B. P. Haşdeu” ·

Bălţi - 17.09.2014, ora 11:00 - Colegiul Tehnic Feroviar Bălţi ·

Cahul - 17.09.2014, ora 11:00 - Universitatea de Stat B.P. Hasdeu din Cahul

Vocea Etnicilor Români din Basarabia este o asociaţie nonprofit ce are drept scop principal dezvoltarea spiritului civic şi conştiinţei naţionale ale etnicilor români basarabeni, prin susţinerea activităţilor educaţionale şi prin realizarea de acţiuni cultural-civice.

Pentru alte detalii vă rugăm să ne contactaţi folosind datele de mai jos:

Nicoleta Profir - Preşedinte Asociaţia Vocea Etnicilor Români din Basarabia

Tel.: [phone]

E-mail: [e-mail] Web: www.asociatiaverb.ro


http://adevarul.ro/educatie/universitar/colegiile-reprezinta-invatamant-nonuniversitar-1_541089990d133766a8060ab9/index.html

Colegiile reprezintă învăţământ nonuniversitar

Metodologia-cadru privind organizarea şi funcţionarea învăţământului terţiar nonuniversitar, organizat la nivelul colegiilor din cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate, în anul şcolar 2014-2015, nu se referă, aşa cum îi spune şi numele, la învăţământul universitar, ci la învăţământ nonuniversitar

Înţeleg şi logica înfiinţării acestor colegii, echivalente şcolilor postliceale.

Şcoli liceale avem puţine şi fără performanţă, pentru că nu au baza materială şi personalul calificat necesare.

Pe de altă parte, universităţile se depopulează, având în vedere lipsa de entuziasm pentru diplomele universitare a tinerilor, care au văzut că nu mai valorează mare lucru în piaţa muncii, dacă nu sunt acoperite şi de competenţele cerute de aceasta.

Există, însă, meserii pretenţioase, asistent medical şi electronist-electrician auto sunt doar două exemple, care nu pot fi însuşite rezonabil prin şcoli profesionale, necesită o pregătire mai amplă, postliceală, atât teoretică cât şi practică.

În acest context, este binevenită prevederea ca universităţile să se ocupe şi de pregătirea acestor „meseriaşi” de înaltă calificare, pentru că au resurse materiale şi umane mult mai importante şi calificate, în comparaţie cu actualele şcoli post liceale. Rămâne posibilitatea vânturată de unele universităţi private, conform căreia elevii de la colegii pot trece direct în anul II de facutate, dacă îşi iau bacalaureatul în perioada în care urmează colegiile.

Este o minciună sfruntată, prin care unele universităţi private vor să-şi atragă clienţi, fără de care încep să-şi închidă porţile.

Legea Educaţiei Naţionale prevede la art. 77 (3) (3)

“Absolvenţii învăţământului liceal care susţin şi promovează examenul naţional de bacalaureat dobândesc şi diplomă de bacalaureat, care le dă dreptul de acces în învăţământul superior, în condiţiile legii”.

Cu alte cuvinte, nu poţi avea pretenţia să echivalezi anul I de facultate, cu unul sau mai mulţi ani de colegiu, în condiţiile în care nu ai diplomă de bacalaureat. Ar fi o abatere gravă de la lege.

Propun Ministerului Educaţiei să trimită Corpul sau de Control sau echipe de la ARACIS, care să sancţioneze drastic acele universităţi private care-şi permit asemenea propagandă mincinoasă.

Încă un aspect.

Anul acesta elevii îşi finanţează singuri participarea la cursurile oferite de Colegii, şi este de presupus că se vor uita cu multă grijă pe ce dau banii.

Nu de alta, dar alţii s-au păcălit de atâtea ori în trecut, cu diplome care nu valorează nici hârtia pe care sunt tipărite, încât e de presupus că amatorii de această ofertă se vor interesa temeinic unde anume se duc, ce şanse le oferă colegiile respective, pentru inserţia în piata muncii.

Am criticat de multe ori starea actuală din educaţie, dar această măsură mi se pare corectă, pentru că oferă şanse de formare profesionala unor absolvenţi de liceu fără diplome de bacalaureat, care n-au învăţat nici meserie nici teorie în liceu.

Iar universităţile să facă bine să dea calitate şi performanţă acestei noi oferte, dacă nu vor ca mâine, poimâine să-şi închidă porţile.

Sper ca nici Ministerul Educaţiei să nu schimbe actuala legislaţie, care interzice absolvenţilor de liceu fără Bacalaureat să ajungă la facultate, pentru a nu se face de râs in mod iremediabil.

http://adevarul.ro/educatie/universitar/premiile-ad-astra-2014-mihai-ducea-arheolog-planetei-miscare-1_5410407c0d133766a8044c7a/index.html

Premiile Ad Astra 2014: Mihai Ducea - Un arheolog al Planetei în mişcare

Puţine ramuri ale ştiinţei au o teorie atotcuprinzătoare precum teoria darwiniana a evoluţiei în biologie. În anii 60 ai secolului trecut, o asemenea teorie a apărut în geologie. Întrevăzută mai de dinainte de Wegener în a sa „Deriva continentelor“, teoria tectonicii plăcilor a avut de aşteptat până când explorarea geologiei oceanelor a fost posibilă.

Măsuratori geofizice şi în foraje împreună cu tehnicile geochimice de datare a rocilor vechi au arătat în succesiune rapidă că scoarţa Pământului este mobilă, continentele călătoresc şi, câteodată se şi ciocnesc. Din această nelinişte a planetei rezultă continente, munţi şi depresiuni adânci. Românii sub comunism nu prea au avut ocazia să participe la această revoluţie a geologiei, dar o fac acum prin reprezentanţi de frunte precum Prof. Mihai Ducea de la University of Arizona (SUA). I-am pus câteva întrebări cu ocazia decernarii Premiului Ad Astra pentru Excelenţă în Cercetare.

1.Descrieţi domeniul în care activaţi în 3 fraze inteligibile oricărui om educat.

Activitatea mea se desfăşoară la intersecţia a trei discipline. Petrologia magmatică, care este studiul rocilor ce s-au format sub formă de topituri. Tectonica este disciplina care explică fenomenele dinamice ce duc la formarea diverselor forme de relief (munţi, bazine) pe planetă. Iar geochimia izotopică radiogenica utilizează dezintegrarea radioactivă lentă în scopul determinării vârstelor geologice.

2.Cum aţi prins dragoste de ştiinţă? Care a fost momentul hotărâtor?

Mi-au plăcut munţii de când eram adolescent şi mi-am dorit să am o muncă legată de explorarea lor. De asemenea am un unchi arheolog (Floricel Marinescu, pe vremuri arheolog la Muzeul Militar) care mă lua în campaniile lui de vară când eram copil - a reuşit să mă fascineze cu întrebările pe care arheologii şi le puneau. Chiar dacă nu am devenit arheolog, impactul acelor veri petrecute la situri arheologice din România a fost foarte mare.

3.Ce oameni au jucat un rol decisiv în cariera dumneavoastră?

Emil Constantinescu mi-a deschis drumul către lumea academică din Statele Unite şi a avut un rol crucial. Profesorul Peter Malin de la Duke University m-a sfătuit să aleg cea mai bună şcoală de geologie pentru doctorat. S-a dovedit a fi un sfat cheie!

4.În ce măsură sunteţi autodidact?

De la anumit punct, toţi suntem într-o oarecare măsura autodidacţi.

5.Cum arată o zi din viaţa dumneavoastră de cercetător?

Depinde. E de obicei plină fie cu lucru în laborator, fie cu predat, fie cu ceva birocraţie, fie cu elaborarea vreunei lucrări, şi de cele mai multe ori cu toate cele de mai sus şi altele pe deasupra. De cele mai multe îmi rămâne şi pe a doua zi.

6.Care vă sunt grijile/satisfacţiile zilnice în viaţa de cercetător?

Satisfacţia cea mai mare e atunci când descoperim ceva interesant sau dacă aflăm că am fost finanţaţi în vreun proiect, sau că o lucrare a fost acceptată la publicare. De asemenea, interacţiunea cu studenţii este plină de satisfacţii. Grijile sunt legate de numeroasele complicaţii financiare pe care le întâmpinăm la tot pasul a€“ parcă indiferent câţi bani câştigăm în proiecte, tot timpul suntem la limită de a fi falimentari cu laboratorul şi/sau salariile grupului. Cauza imediată este că Universităţile occidentale încasează regii nejustificat de mari pentru orice ban venit în campus; sunt curios cât o să mai reziste acest sistem care după părerea mea e nesustenabil.

7.Care este cea mai grea problemă de cercetare pe care a trebuit sa o rezolvaţi?

Toate sunt la fel de grele. Orice întrebare adresată de un om de ştiinţă este una la care nu există raspuns in momentul respectiv si deci, prin definitie, e greu de rezolvat.

8.Ce vă dă energie să staţi ore întregi în laborator sau în faţa articolelor ce trebuie citite? Ce vă motivează?

Pasiunea pentru ceea ce fac.

9.Aţi avut vreodată sentimentul că ar trebui să faceţi altceva?

Nu.

10.Dacă ar fi să menţionati una sau doua idei sau rezultate, ce vi se părea că aţi adus nou în ştiinţă?

Înţelegerea evoluţiei magmei, un amestec de roci topite, în zonele de subducţie unde o placă continentală coboară sub alta. Un exemplu bun este subducţia plăcilor din Pacific sub America de Sud care a dus la ridicarea Anzilor. Faptul că magmatismul nu e constant, ci e sacadat şi derivat de procese tectonice altele decât ce se credea acum 20 de ani. Din această nouă înţelegere, putem să învăţam lucruri noi despre distribuţia elementelor utile, cum ar fi metalele.

11.Cum vedeţi tendinţele de viitor în domeniul dumneavoastră? Unde va fi domeniul dumneavoastră peste zece ani?

Nimeni nu ştie asta. Dar geologia rămîne un domeniu foarte constant în societatea modernă pentru că stă la baza înţelegerii distribuţiei resurselor, hazardelor şi a schimbărilor climatice. Cele trei subdomenii ale mele, sunt aplicabile la toate cele trei aspecte majore ale geoştiinţelor.

12.Unde credeţi că să află cercetarea românească în acest moment (ţară/străinătate)?

Cercetarea românească mai are de crescut şi cred că o va face în următorul deceniu. Aş vrea să văd în special crearea mai multor centre de valoare internaţională în interiorul României.

13.Vă gândiţi să vă întoarceţi în ţară/să plecaţi în străinătate? Cum vă poziţionaţi faţă de acest dualism: ţară/străinătate?

Da, m-aş întoarce în România şi mâine dacă aş găsi un job bun şi care să îmi permită să folosesc ce am acumulat. Altminteri, pot să evoluez şi în ţară şi în străinătate, dată fiind libertatea pe care o am că „full professor”€œ. Aş vrea să cred că în următorul deceniu voi putea să revin în România.

14.Cum credeţi că ar putea Asociaţia Ad Astra să ajute domeniul în care activaţi? Cum vă raportaţi la Asociaţia Ad Astra?

Asociaţia a arătat deja în istoria sa de peste un deceniu că are un impact extraordinar asupra ştiinţei din România. Are o reputaţie excelentă şi în măsură în care va continua aşa cum a făcut-o până acum, o să fie un element cheie în reforma ştiinţei şi învăţământului academic din România.

15.Care sunt sfaturile pe care le-aţi da unui tânăr cercetător?

Să îşi identifice disciplina pe care îl/o pasionează, să citească tot ce se poate citi în domeniul respectiv, să îşi dorească să ajungă cât mai departe (să nu se mulţumească cu ceva mediocru), să fie cât se poate de organizat(ă) şi să înveţe cât mai repede să îşi comunice rezultatele în forma scrisă (lucrări publicabile).

Deci la munca viitori geologi!

Mente et malleo.

(Pentru conformitate, Liviu Giosan)

* Notă către cititor: Aceasta serie de portrete-interviu prezinta pe castigătorii primei ediţii a Premiilor Ad Astra (2014) pentru cercetare. Mai multe detalii despre premii şi câştigători puteţi afla la http://premii.ad-astra.ro .

*Cu excepţia textelor semnate cu numele asociaţiei, articolele individuale nu reprezintă punctul de vedere al Ad Astra, ci reflectă opiniile personale ale bloggerului care semnează textul.
http://adevarul.ro/news/eveniment/ministerul-educatiei-inceput-demersurile-demiterea-vasile-astarastoae-fost-condamnat-conflict-interese-1_541010bf0d133766a8032672/index.html

Ministerul Educaţiei a început demersurile pentru demiterea lui Vasile Astărăstoae după ce acesta a fost condamnat pentru conflict de interese

Ministerul Educaţiei a început demersurile pentru demiterea lui Vasile Astărăstoae din poziţia de rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Iaşi, după ce acesta a fost condamnat de Curtea Supremă pentru conflict de interese. De altfel, şi Ministerul Sănătăţii a anunţat că a transmis Colegiului Medicilor cererea de revocare a acestuia.

Potrivit unor informaţii obţinute de hotnews.ro, Ministerul Educaţiei a început procedura de demitere a lui Vasile Astărăstoae din poziţia de rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Iaşi, însă reprezentanţii instituţiei nu au vrut să precizeze în ce stadiu se află această procedură şi cât de repede va fi finalizată.

De asemenea, Ministerul Sănătăţii a precizat că încă din luna iulie 2014 „a transmis Colegiului Medicilor (CMR) adresa ANI privind decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, solicitând punerea în aplicare a acesteia”.

În replică, Colegiul Medicilor (CMR) ar fi cerut Ministerului documentele şi motivarea sentinţei Curţii Supreme, precizând că CMR nu a fost parte din procesul în care a fost condamnat Astărăstoae. Ulterior, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii ar fi trimis toate documentele necesare, însă nu ar fi primit niciun răspuns de la Colegiu.

Colegiul Medicilor din România este o asociaţie profesională care nu este direct subordonată Ministerului Sănătaţii. Preşedintele CMR poate fi demis doar prin votul majoritar al medicilor care l-au ales, în lege fiind menţionat că revocarea se poate face „în cazul încălcării grave a legii, a prezentului statut sau a regulamentelor care organizează şi reglementează exercitarea profesiei de medic”.

Colegiul Medicilor este instituţia fără acordul căreia niciun medic nu poate profesa în România, toţi medicii fiind obligaţi să fie membri CMR şi să plătească cotizaţie. Aceeaşi instituţie este cea cu putere de decizie în cazurile de malpraxis medical.

În Codul Deontologic al Colegiului Medicilor se afirmă că „medicul trebuie să fie un model de comportament profesional şi etic, fiind în permanenţă preocupat de creşterea nivelului sau profesional şi moral”.

Vasile Astărăstoae a fost condamnat de Curtea Supremă după ce s-a angajat pe sine si pe fiica sa in mai multe proiecte europene derulate chiar de institutiile pe care le conducea.

Astfel el a semnat din poziţia de rector UMF Iaşi şi director al Institutului de Medicină Legală din Iaşi zece contracte de munca în care s-a angajat pe sine şi pe fiica sa, Daniela Astărăstoae. Valoarea serviciilor prestate de cei doi conform acestor contracte este de aproximativ 50.000 de ruro, bani ce vor trebui returnaţi în urma deciziei Curţii Supreme.

În situaţia în care Colegiul Medicilor şi UMF nu îl vor demite pe Vasile Astărăstoae, Agenţia Naţională de Integritate poate amenda persoanele responsabile din cele două instituţii şi poate sesiza, ulterior, Direcţia Naţională Anticorupţie.

Acest lucru ar putea duce la un nou proces care ar putea dura câţiva ani.

http://www.evz.ro/la-facultate-fara-dimploma-de-bac-ministerul-educatiei-a-dat-unda-verde.html

La facultate FĂRĂ diplomă de Bac. Ministerul Educaţiei a dat undă verde

Ministerul Educaţiei a deschis porţile universitaţilor pentru tinerii fără diplomă de Bacalaureat: începând de ieri, universităţile îi pot înscrie pentru acest an universitar la cursuri şi pe cei care nu s-au prezentat la BAC sau care l-au picat, relatează HotNews.

Ministerul Educaţiei a publicat în Monitorul Oficial metodologia de organizare a colegiilor care primesc absolvenţi de liceu fară bacalaureat, adică actul de care universitaţile mai aveau nevoie pentru a începe înscrierile. Unele universitaţi private au anuntat deja că, dacă un cursant ia bacalaureatul după primul an de colegiu, îl trec direct în anul II de Facultate. Amintim ca Guvernul Ponta a permis intrarea la universitate a celor care au picat BAC-ul prin ordonanţă de urgenţă care a macelărit legea educaţiei.

Ministerul Educaţiei a publicat în Monitorul Oficial metodologia de care universitaţile mai aveau nevoie pentru a începe efectiv să înscrie la cursuri tineri fără diplomă de Bacalaureat. Astfel, marţi seara, pe 9 septembrie, în Monitorul Oficial a aparut Ordinul nr. 4.542 din 8 septembrie 2014 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind organizarea şi funcţionarea învăţământului terţiar nonuniversitar, organizat la nivelul colegiilor din cadrul institutiilor de învăţământ superior acreditate, în anul şcolar 2014-2015. Ordinul este semnat de către ministrul Educatiei Nationale, Remus Pricopie, şi de către secretarul de stat pe cercetare, Tudor Prisecaru.

Metodologia prevede ca aceste colegii vor avea o durată de 1-3 ani, "în funcţie de complexitatea calificării şi de numărul de credite dobândite"

Trei universităţi private contactate, Universitatea Hyperion lansase înca de acum o luna înscrierile la colegii, deşi nu cunoştea nici durata studiilor, nici ce diplomă primesc elevii, nici curriculumul. "Absolvenţii care obţin atestatul şi, ulterior, promovează examenul de Bacalaureat işi pot continua studiile la o facultate de profil, conform atestatului, chiar din anul II universitar", anunţă unitatea de învaţământ superior particulară.

De cealaltă parte, reprezentanţii Universitaţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, Universitaţii din Bucureşti şi Universitaţii Babeş-Bolyai au fost vehemenţi împotriva ideii de colegiu pentru tineri fără BAC.

In urma cu o zi, Aurel Ardelean, preşedintele Universitatii de Vest 'Vasile Goldis' din Arad, a anunţat ca universitatea a început înscrierile de absolvenţi de liceu fără diplomă de bacalaureat, relatează Agerpres. Ardelean a declarat că "şcolarizarea acestora se va face în baza OUG Nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată in MO din 486/30.06.2014 şi a Metodologiei cadru privind organizarea şi funcţionarea învăţământului terţiar non-universitar, organizat la nivelul colegiilor din cadrul UVVG, în anul 2014-2015" - metodologie care a fost publicata în Monitorul Oficial chiar pe 9 septembrie.

Universitatea 'Constantin Brancusi' din Targu-Jiu a anunţat înca din 5 septembrie că a înfiintat un astfel de colegiu, cu 14 specializări în 10 domenii de studiu şi 630 de locuri. Universitatea a început înscrierile înca din 3 septembrie şi spune ca afişează rezultatele pe 20 septembrie, potrivit Agerpres. Şi Universitatea 'Constantin Brancuşi' din Targu-Jiu a anunţat că îi va transfera la Facultate pe cursanţii care îsi iau între timp Bacalaureatul.

http://jurnalul.ro/stiri/observator/pricopie-nimeni-nu-se-poate-inscrie-la-facultate-si-nu-poate-dobandi-statutul-de-student-fara-diploma-de-bacalaureat-677363.html