Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte

(Ecclesiasticul 23.16-18)

Ascultă, fiul meu, învăţătura tatălui tău şi nu lepăda îndrumările maicii tale. Căci ele sunt ca o cunună pe

capul tău şi ca o salbă împrejurul gâtului tău. (Solomon 1.8, 9)

Că binecuvântarea tatălui întăreşte casele fiilor, iar blestemul mamei le dărâmă până în temelie.

(Ecclesiasticul 3.9)

Căci Dumnezeu a zis: Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, iar cine va blestema pe tată sau pe mamă, cu

moarte să se sfârşească. Voi însă spuneţi: Cel care va zice tatălui său sau mamei sale: Cu ce te-aş fi

putut ajuta este dăruit lui Dumnezeu, acela nu va cinsti pe tatăl său sau pe mama sa; şi aţi desfiinţat

cuvântul lui Dumnezeu pentru datina voastră. (Matei 15.4-6)

Căci trei sunt care mărturisesc în cer: Tatăl, Cuvântul şi Sfântul Duh, şi Aceşti trei Una sunt. Şi trei sunt

care mărturisesc pe pământ:Duhul şi apa şi sângele, şi aceşti trei mărturisesc la fel. (I Ioan 5.7, 8)

Când grăieşte minciuna, grăieşte dintru ale sale, căci este mincinos şi tatăl minciunii. (Ioan 8.44)

Cel care cinsteşte pe tată se va curăţi de păcat. Şi ca acel care strânge comori, aşa este cel care cinsteşte

pe mama sa. Cel care cinsteşte pe tată se va veseli de fii şi în ziua rugăciunii sale va fi auzit.

(Ecclesiasticul 3.3-5)

Cel ce blesteamă pe tatăl său şi pe mama sa stinge sfeşnicul în mijlocul întunericului. (Solomon 20.20)

Cel ce se poartă rău cu tatăl său şi alungă (din casă) pe mama sa, este fiu aducător de ocară şi de ruşine.

(Solomon 19.26)

Cine iubeşte înţelepciunea bucură pe tatăl său, iar cine umblă cu desfrânatele îşi prăpădeşte averea.

(Solomon 29.3)

Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, ca să-ţi fie bine şi să trăieşti ani mulţi pe pământul pe care Domnul

Dumnezeul tău ţi-l va da ţie. (Ieşirea 20.11)

Deci voi aşa să vă rugaţi: Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău; vie împărăţia Ta; facă-

se voia Ta, precum în cer şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi şi ne iartă

nouă greşealele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbă-

veşte de cel rău. Că a Ta este împărăţia şi puterea şi slava în veci. Amin! (Matei 6.9-13)

Din toată inima cinsteşte pe tatăl tău şi nu uita niciodată durerile mamei tale. (Eclesiasticul 7.28)

Dumnezeu, Tatăl nostru, ne-a dat viaţa şi arta vindecării pentru a proteja şi a o menţine. (Paracelsus,

alchimist, medic, astrolog şi filosof elveţian)

E mai bine să plângă copilul din cauza tatălui, iar nu tatăl din cauza copilului. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Iar după trei zile L-au aflat în templu, şezând în mijlocul învăţătorilor, ascultându-i şi întrebându-i. Şi toţi ca-

re Îl auzeau se minunau de priceperea şi de răspunsurile Lui. Şi văzându-L, rămaseră uimiţi, iar mama

Lui a zis către El: Fiule, de ce ne-ai făcut nouă aşa? Iată, tatăl Tău şi eu Te-am căutat îngrijoraţi. Şi El

a zis către ei: De ce era să Mă căutaţi? Oare, nu ştiaţi că în cele ale Tatălui Meu trebuie să fiu? Dar ei

n-au înţeles cuvântul pe care l-a spus lor. (Luca 2.46-50)

În ce chip miluieşte tatăl pe fii, aşa a miluit Domnul pe cei ce se tem de El; că El a cunoscut zidirea noastră,

adusu-şi-a aminte că ţărână suntem. (Psalmi 102.13, 14)

Mic eram între fraţii mei şi tânăr în casa tatălui meu; păşteam oile tatălui meu. Mâinile mele au făcut harpa

şi degetele mele au întocmit psaltirea. (Psalmi 151.1, 2)

Murit-a tatăl lui şi este ca şi cum n-ar fi murit, pentru că asemenea lui şi-a lăsat după sine.

(Ecclesiasticul 30.4)

Nădejdea mea este Tatăl, scăparea mea este Fiul, acoperământul meu este Duhul Sfânt, Treime Sfântă,

slavă Ţie. (Cuviosul Ioanichie cel Mare)

Nu socotiţi că am venit să aduc pace pe pământ; n-am venit să aduc pace, ci sabie. Căci am venit să despart

pe fiu de tatăl său, pe fiică de mama sa, pe noră de soacra sa. Şi duşmanii omului (vor fi) casnicii lui.

(Matei10.34-36)

Pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău nu-i părăsi; în casa fratelui tău nu intra în ziua restriştii tale. Mai

bun e un vecin aproape de tine, decât un frate departe. (Solomon 27.10)

Să nu eziţi să ceri mult; “este plăcerea Tatălui de a-ţi oferi Împărăţia,” a spus Iisus. (Wallace D. Wattles)

Sculându-mă, mă voi duce la tatăl meu şi-i voi spune: Tată, am greşit la cer şi înantea ta; nu mai sunt

vrednic să mă numesc fiul tău. Fă-mă ca pe unul din argaţii tăi. (Luca 15.17-19)

Şi de multe ori l-a aruncat şi în foc şi în apă ca să-l piardă. Dar de poţi ceva, ajută-ne, fiindu-Ţi milă de noi.

Iar Iisus i-a zis: De poţi crede, toate sunt cu putinţă celui ce crede. Şi îndată strigând tatăl copilului,

a zis cu lacrimi: Cred, Doamne! Ajută necredinţei mele. [(Marcu 9.22-24) Într-un comentariu la

această pildă, părintele Mihai Hau spunea că: “Tatăl copilului nu era sută la sută credincios,

dar era sută la sută sincer.”]

Şi le va păstori pe ele cu toiag de fier şi ca pe vasele olarului le va sfărâma, precum şi Eu am luat putere de

la Tatăl Meu. (Apocalipsa 2.27)

Şi oricine a lăsat case sau fraţi, sau surori, sau tată, sau mamă, sau femeie, sau copii, sau ţarine, pentru nu-

mele Meu, înmulţit va lua înapoi şi va moşteni viaţa veşnică. (Matei 19.29)

Şi se vor aduna înaintea Lui toate neamurile şi-i va despărţi pe unii de alţii, precum desparte păstorul oile de

capre. Şi va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga. Atunci va zice Împăratul celor

de-a dreapta Lui: Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de

la întemeierea lumii. (Matei 25.32-34)

Şi, făcându-Şi un bici din ştreanguri, i-a scos pe toţi afară din templu, şi oile şi boii, şi schimbătorilor le-a

vărsat banii şi le-a răsturnat mesele. Şi celor ce vindeau porumbei le-a zis: Luaţi acestea de aici. Nu

faceţi casa Tatălui Meu casă de negustorie. Şi şi-au adus aminte ucenicii Lui că este scris: "Râvna

casei Tale mă mistuie". (Ioan 2.15-17)

Teama este tatăl curajului şi mama siguranţei. (Henry H. Tweedy)

Timpul este tatăl adevărului, mama raţiunii umane. (Giordano Bruno)

Un fiu neascultător este nenorocirea tatălui lui, iar certurile unei femei un jgheab care curge întruna.

(Solomon 19.13)

Tăcerea 7.5

Tăcerea, mama tuturor gândurilor bune. 9.12

Tămâia/ Apoi a zis Domnul către Moise: "Ia-ţi mirodenii: stacte, oniha, halvan mirositor şi tămâie curată, din toate

aceeaşi măsură, şi fă din ele, cu ajutorul meşteşugului făcătorilor de aromate, un amestec de tămâiat,

cu adaos de sare, curat şi sfânt; pisează-l mărunt şi-l pune înaintea chivotului legii, în cortul adunării, un-

de am să Mă arăt ţie. Aceasta va fi pentru voi sfinţenie mare. Tămâie, alcătuită în felul acesta, să nu vă

faceţi pentru voi: sfinţenie să vă fie ea pentru Domnul. Cine îşi va face asemenea amestec, ca să afume

cu el, sufletul acela se va stârpi din poporul său". (Ieşirea 30.34-38)

Doamne, Iisuse Hristoase, magii Ţi-au adus aur, smirnă şi tămâie. Eu ce pot să-Ţi dau?

• 
  Păcatele tale! (Fericitul Ieronom)
  

Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă; ia aminte la glasul rugăciunii mele, când strig către Tine. Să se

îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta; ridicarea mâinilor mele, jertfă de seară.

(Psalmi 140.1, 2)

"Să faci de asemenea un jertfelnic de tămâiere, din lemn de salcâm. Dar să-l faci pătrat, lung de un cot şi

lat de un cot şi înalt de doi coli; coarnele lui să fie din el. … Pe el Aaron va arde tămâie mirositoare în

fiecare dimineaţă, când pregăteşte candelele. Când va aprinde Aaron seara candelele, iar va arde mires-

me. Această tămâiere neîntreruptă se va face pururea înaintea Domnului din neam în neam. Să

nu aduceţi pe el nici o ardere de tămâie străină, nici ardere de tot, nici dar de pâine, nici turnare să nu

turnaţi pe el. Aaron va săvârşi jertfa de curăţire peste coarnele lui o dată pe an; cu sânge din jertfa de cu-

răţire cea pentru păcat îl va curăţi el o dată pe an; în neamul vostru aceasta este mare sfinţenie înaintea

Domnului". (Ieşirea 30.1-10)

Şi când a luat cartea, cele patru fiinţe şi cei douăzeci şi patru de bătrâni au căzut înaintea Mielului, având fie-

care alăută şi cupe de aur pline cu tămâie care sunt rugăciunile sfinţilor. (Apocalipsa 5.8)

Şi fumul tămâiei s-a suit, din mâna îngerului, înaintea lui Dumnezeu, împreună cu rugăciunile sfinţilor. Şi în-

gerul a luat cădelniţa şi a umplut-o din focul altarului şi a aruncat pe pământ; şi s-au pornit tunete şi gla-

suri şi fulgere şi cutremur. Iar cei şapte îngeri, care aveau cele şapte trâmbiţe, s-au gătit ca să trâmbiţeze.

(Apocalipsa 8.4, 5)

Şi intrând în casă, au văzut pe Prunc împreună cu Maria, mama Lui, şi căzând la pământ, s-au închinat Lui;

şi deschizând vistieriile lor, I-au adus Lui daruri: aur, tămâie şi smirnă. Iar luând înştiinţare în vis să nu

se mai întoarcă la Irod, pe altă cale s-au dus în ţara lor. (Matei 2.11, 12)

Şi pe când Zaharia slujea înaintea lui Dumnezeu, în rândul săptămânii sale, a ieşit la sorţi, după obiceiul preo-

ţiei, să tămâieze intrând în templul Domnului. Iar toată mulţimea poporului, în ceasul tămâierii, era afară

şi se ruga. Şi i s-a arătat îngerul Domnului, stând de-a dreapta altarului tămâierii. Şi văzându-l, Zaharia

s-a tulburat şi frică a căzut peste el. Iar îngerul a zis către el: Nu te teme, Zaharia, pentru că rugăciunea ta

a fost ascultată şi Elisabeta, femeia ta, îţi va naşte un fiu şi-l vei numi Ioan. Şi bucurie şi veselie vei avea şi,

de naşterea lui, mulţi se vor bucura. Căci va fi mare înaintea Domnului; nu va bea vin, nici altă băutură a-

meţitoare şi încă din pântecele mamei sale se va umple de Duhul Sfânt. Şi pe mulţi din fiii lui Israel îi va în-

toarce la Domnul Dumnezeul lor. Şi va merge înaintea Lui cu duhul şi puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimi-

le părinţilor spre copii şi pe cei neascultători la înţelepciunea drepţilor, ca să gătească Domnului un popor

pregătit. (Luca 1.8-17)

Tăria mea este tăria pietrelor? Trupul meu este oare de aramă? (Iov 6.12)

Tăria minţii vine prin exerciţiu şi nu prin repaos. (Alexander Pope)

Tăria/ A răspunde la rău cu bine e dovadă de tărie şi superioritate. 10.16

Acestea grăieşte, îndeamnă şi mustră cu toată tăria. Nimeni să nu te dispreţuiască. (Evrei 2.15)

Aurul se încearcă prin foc, iar credinţa prin ispite. Vitejia ostaşului se cunoaşte la luptă, iar tăria

credinţei noastre, în ispite. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Caută spre mine şi mă miluieşte, dă tăria Ta slugii Tale şi mântuieşte pe fiul slujnicei Tale. (Psalmi 85.15)

Că s-a stins întru durere viaţa mea şi anii mei în suspinuri; slăbit-a întru sărăcie tăria mea şi oasele mele

s-au tulburat. (Psalmi 30.10)

Când te copleşeşte frica, te insulţi pe tine. Eliberează-te de frică şi ai tăria să te învingi pe tine însuţi.

(Rabindranath Tagore)

Cerurile spun slava lui Dumnezeu şi facerea mâinilor Lui o vesteşte tăria. (Psalmi 18.1)

Credinţa este tărie spre mântuire şi putere spre viaţa veşnică. (Cuviosul Clement Alexandrinul)

Dacă stai cu tărie în credinţă eşti un om fericit. (Sfântul Chiril al Ierusalimului)

Din cer a privit Domnul, văzut-a pe toţi fiii oamenilor. Din locaşul Său, cel gata, privit-a spre toţi cei ce locu-

iesc pământul. Cel ce a zidit îndeosebi inimile lor, Cel ce pricepe toate lucrurile lor. Nu se mântuieşte îm-

păratul cu oştire multă şi uriaşul nu se va mântui cu mulţimea tăriei lui. (Psalmi 32.13-16)

Domnul este întărirea celor ce se tem de El, aşezământul Lui îl va arăta lor. (Psalmi 24.15)

Dumnezeu nu ispiteşte, dar îngăduie ispita, fie pentru mântuirea sufletelor noastre, fie spre a ne da prilej să do-

vedim tăria credinţei noastre şi astfel să avem dreptul la răsplătire, căci ispitele ce se întâmplă drepţilor

sunt pentru încercare şi au şi plată. (Sfântul Simeon al Tesalonicului)

Eşecul ne învaţă despre tăria noastră de caracter. Ne provoacă să săpăm mai adânc în resursele noastre

atunci când ne lovim de piedici. (Hal Urban)

Făcut-a tărie cu braţul Său, risipit-a pe cei mândri în cugetul inimii lor. (Luca 1.51)

Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a patra. Apoi a zis Dumnezeu: "Să mişune apele de vietăţi, fiinţe cu

viaţă în ele şi păsări să zboare pe pământ, pe întinsul tăriei cerului!" Şi a fost aşa. (Facerea 1.19, 20)

Şi a zis Dumnezeu: "Să fie o tărie prin mijlocul apelor şi să despartă ape de ape!" Şi a fost aşa. (Facerea 1.6)

Uscatu-s-a ca un vas de lut tăria mea, şi limba mea s-a lipit de cerul gurii mele şi în ţărâna morţii m-ai

coborât. (Psalmi 21.16)

Tâlhăria/ A zis deci iarăşi Iisus: Adevărat, adevărat zic vouă: Eu sunt uşa oilor. Toţi câţi au venit mai înainte de Mine

sunt furi şi tâlhari, dar oile nu i-au ascultat. Eu sunt uşa: de va intra cineva prin Mine, se va mântui;

şi va intra şi va ieşi şi păşune va afla. (Ioan 10.7-9)

Adevărat, adevărat zic vouă: Cel ce nu intră pe uşă, în staulul oilor, ci sare pe aiurea, acela este fur şi tâlhar.

Iar cel ce intră prin uşă este păstorul oilor. Acestuia portarul îi deschide şi oile ascultă de glasul lui,

şi oile sale le cheamă pe nume şi le mână afară. (Ioan 10.1-3)

Atunci au fost răstigniţi împreună cu El doi tâlhari, unul de-a dreapta şi altul de-a stânga. (Matei 27.38)

Care din aceşti trei ţi se pare că a fost aproapele celui căzut între tâlhari? Iar el a zis: Cel care a făcut milă

cu el. Şi Iisus i-a zis: Mergi şi fă şi tu asemenea. (Luca 10.36, 37)

Hoţul, până când şi raiul l-a furat. (Sfântul Ioan Gură de Aur, despre tâlharul de pe cruce care s-a pocăit)

Ia seama la relele tale, nu ale altuia; şi nu se va jefui de tâlhari casa de lucru a minţii tale.

(Sfântul Marcu Ascetul)

Iar Iisus, răspunzând, a zis: Un om cobora de la Ierusalim la Ierihon, şi a căzut între tâlhari, care, după ce

l-au dezbrăcat şi l-au rănit, au plecat, lăsându-l aproape mort. (Luca 10.30)

Iată vine sărăcia ca un trecător şi nevoia te prinde ca un tâlhar. Dar dacă nu vei lenevi, atunci va veni sece-

rişul tău ca un izvor, iar lipsa va fi departe de tine. (Solomon 6.11)

Iată vine sărăcia ca un trecător şi nevoia te prinde ca un tâlhar. Dar dacă nu vei lenevi, atunci va veni se-

cerişul tău ca un izvor, iar lipsa va fi departe de tine. (Solomon 6.11)

În acelaşi chip Îl ocărau şi tâlharii cei împreună-răstigniţi cu El. (Matei 27.44)

În ceasul acela, a zis Iisus mulţimilor: Ca la un tâlhar aţi ieşit cu săbii şi cu ciomege, ca să Mă prindeţi. În

fiecare zi şedeam în templu şi învăţam şi n-aţi pus mâna pe Mine. Dar toate acestea s-au făcut ca să

se împlinească Scripturile proorocilor. Atunci toţi ucenicii, lăsându-L, au fugit. (Matei 26.55, 56)

N-a fost Israel de râsul tău? Oare a fost el prins printre tâlhari, de clătinai din cap ori de câte ori vorbeai

cu el? (Ieremia 48.27)

Şi a zis lor: Scris este: "Casa Mea, casă de rugăciune se va chema, iar voi o faceţi peşteră de tâlhari!"

(Matei 21.13)

Şi au venit în Ierusalim. Şi, intrând în templu, a început să dea afară pe cei ce vindeau şi pe cei ce cumpărau

în templu, iar mesele schimbătorilor de bani şi scaunele vânzătorilor de porumbei le-a răsturnat. Şi nu

îngăduia să mai treacă nimeni cu vreun vas prin templu. Şi-i învăţa şi le spunea: Nu este, oare, scris:

"Casa Mea casă de rugăciune se va chema, pentru toate neamurile"? Voi însă aţi făcut din ea peşteră

de tâlhari. (Marcu 11.15-17)

Tâlharul, acoperit de întuneric, sparge casele şi intră în ele, căci el le-a pus semn de cu ziuă, iar când vine

dimineaţa, parcă ar fi pentru ei umbra morţii. Când zorii strălucesc, toate spaimele morţii dau peste ei.

(Iov 24.16, 17)

Templul acesta, asupra căruia s-a chemat numele Meu, n-a ajuns el oare, în ochii voştri peşteră de tâlhari?

Iată, Eu am văzut aceasta, zice Domnul. (Ieremia 7.11)

Zis-a Avva Xantie: Tâlharul pe cruce era şi cu un cuvânt s-a îndreptat, iar Iuda apostol împreună era nu-

mărat şi într-o noapte a pierdut toată osteneala, coborându-se din cer în iad. Drept

aceea, nimeni făcând bine să nu se fălească, fiindcă toţi cei ce au nădăjduit în sineşi

au căzut.

Târziu/ A repeta aceleaşi succese înseamnă a întârzia în dezvoltare. (Miroslav Bustruc)

Am stat lângă multe persoane care şi-au dat sfârşitul, am stat lângă mulţi muribunzi, i-am vegheat până la ca-

păt. Toţi, invariabil toţi, cereau o clipă în plus de viaţă, ca să-şi rezolve criza, problema lăuntrică. (Un du-

hovnic în vârstă, pomenit de părintele Arsenie Papacioc. Din păcate nu-i ştim numele.) Este cutremurător!

Şi spunea: Care este clipa? Este clipa pe care tu acum o pierzi, care a trecut pe lângă tine. Cum a definit

Dostoievski infernul?: “Prea târziu, când nu mai poţi face nimic.” (Părintele Vasile Gavrilă)

Cele ce au fost mai înainte decât acelea, Tu le-ai făcut, dar şi pe cele de acum şi de mai târziu. Prezentul şi

viitorul, Tu le-ai ştiut, şi cele ce s-au împlinit Tu le-ai gândit. (Iudita 9.5)

De n-ar zidi Domnul casa, în zadar s-ar osteni cei ce o zidesc; de n-ar păzi Domnul cetatea, în zadar ar

priveghea cel ce o păzeşte. În zadar vă sculaţi dis-de-dimineaţă, în zadar vă culcaţi târziu, voi care

mâncaţi pâinea durerii, dacă nu v-ar da Domnul somn, iubiţi ai Săi. (Psalmi 126.1, 2)

Doamne, L-a întrebat Simon-Petru, unde Te duci? Răspuns-a Iisus: Unde Mă duc Eu, tu nu poţi să urmezi

Mie acum, dar mai târziu Îmi vei urma. (Ioan 13.36)

Iadul este adevărul înţeles prea târziu. (H. G. Adams)

Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru handicapurile mele, căci prin ele am ajuns la mine însămi, la El, şi am pu-

tut să dau la iveală opera mea. [Scriitoarea americană Helen Keller (1880-1968). Când avea 19 luni, a

rămas fără auz şi văz, în urma unei boli, pierzându-şi apoi şi capacitatea de a vorbi. Cinci ani mai târziu

şi-a început educaţia cu Anne Sullivan, care a învăţat-o numele obiectelor prin apăsarea în palmă a alfa-

betului surdo-muţilor. În cele din urmă, Keller a învăţat să citească şi să scrie în alfabetul Braille.

A scris mai multe cărţi, printre care şi Povestea vieţii mele.]

În clipa morţii îţi dai seama cum trebuia trăită viaţa, însă e prea târziu pentru a mai face ceva. (Sfinţii Părinţi)

Justiţia târzie este justiţie nulă. (William Gladstone)

Mai bine mai târziu decât niciodată. (Proverb)

Mai curând sau mai târziu oamenii care gândesc şi care scriu conduc opina publică; iar opinia publică, după

cum ştiţi, conduce lumea. (Jean le Rond d’Alembert)

Mai curând, sau mai târziu, cu toţii trebuie să plătim pentru acţiunile noastre. (Oscar Wilde)

Tânăr sau bătrân, nu este niciodată prea târziu pentru a porni pe calea cea bună. (Jim Rohn)

Vai de cei ce dis-de-dimineaţă aleargă după băuturi îmbătătoare; vai de cei ce până târziu seara se înfier-

bântă cu vin! (Isaia 5.11)

Teama a ucis milioane de oameni. Faceţi astfel încât credinţa să devină mai puternică decât teama. (Joseph Murphy)

Teama de critică este de obicei fatală dezvoltării personale. (Herbert Harris)

Teama este tatăl curajului şi mama siguranţei. (Henry H. Tweedy)

Teama este umbra alungită a ignoranţei. (Arnold Glasow)

Teama/ Adevărul este o torţă, dar una uriaşă, de aceea ne strecurăm cu toţii clipind, temându-ne să nu ne pârjo-

lească. (Johann Wolfgang von Goethe)

Bogăţia cuiva slujeşte la răscumpărarea lui; cel sărac nu se teme nici chiar de ameninţare. (Solomon 13.8)

Calomnia este flagelul cel mai de temut, pentru că ea reprezintă doi vinovaţi şi o victimă. (Herodot)

Când te afli în mijlocul proştilor, cruţă-ţi vremea; iar cu cei înţelepţi zăboveşte fără teamă.