Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte

(Faptele Apostolilor 28.3-6)

Şi uimire i-a cuprins pe toţi şi slăveau pe Dumnezeu şi, plini de frică, ziceau: Am văzut astăzi lucruri

minunate. (Luca 5.26)

Şi văzând ei îndrăzneala lui Petru şi a lui Ioan şi ştiind că sunt oameni fără carte şi simpli, se mirau, şi îi cu-

noşteau că fuseseră împreună cu Iisus. (Faptele Apostolilor 4.13)

Şi văzând pe unii din ucenicii Lui că mănâncă cu mâinile necurate, adică nespălate, cârteau; căci fariseii şi

toţi iudeii, dacă nu-şi spală mâinile până la cot, nu mănâncă, ţinând datina bătrânilor. (Marcu 7.2, 3)

Şi ziceau între ele: Cine ne va prăvăli nouă piatra de la uşa mormântului? Dar, ridicându-şi ochii, au văzut

că piatra fusese răsturnată; căci era foarte mare. (Luca 16.3, 4)

Taina celor şapte stele, pe care le-ai văzut în dreapta Mea, şi a celor şapte sfeşnice de aur este: Cele

şapte stele sunt îngerii celor şapte Biserici, iar sfeşnicele cele şapte sunt şapte Biserici.

(Apocalipsa 1.20)

Toate patimile zăpăcesc şi tulbură vederea clară a sufletului. (Sfântul Vasile cel Mare)

Toţi ne pricepem să dojenim, dar nu ne dăm seama când greşim noi înşine. (Menandru)

Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să vezi foarte departe. (Constantin Brâncuşi)

Trebuie să nu pierdem din vedere nicio clipă ţelurile şi principiile esenţiale şi să ştim unde suntem şi unde

vrem să ajungem. Astfel ne vom menţine pe drumul cel bun al pozitivităţii. (Colin Turner)

Trecându-i într-una cu vederea, faci din prost un obraznic. (Publilius Syrus)

Trupul poate să supravieţuiscă şi fără carne şi toate celelalte. Problema pleacă tot din mintea noastră; aco-

lo se petrec dorinţele de a mânca de frupt în zi de post şi tot acolo se găsesc şi argumentele pentru

care am fi îndreptăţiţi să nu postim. Aşa dar, să ne cercetăm fiecare şi să vedem ceea ce putem

face şi ce nu. … (vezi Trupul/)

Trupul vede prin ochi, iar sufletul prin minte. (Sfântul Antonie cel Mare)

Tu însă, când te rogi, intră în cămara ta şi, închizând uşa, roagă-te Tatălui tău, Care este în ascuns, şi Tatăl

tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie. (Matei 6.6)

Un credincios poate fi mai virtuos, şi deci superior din punct de vedere sufletesc, unui savant

necredincios. 9.23

Unde nu este viziune, nu există nici speranţă. (George Washington Carver)

Văzând însă poporul că Moise întârzie a se pogorî din munte, s-a adunat la Aaron şi i-a zis: "Scoală şi

ne fă dumnezei, care să meargă înaintea noastră, căci cu omul acesta, cu Moise, care ne-a scos din

ţara Egiptului, nu ştim ce s-a întâmplat". (Ieşirea 32.1)

Vezi de toţi semeţii şi smereşte-i şi calcă în picioare, fără zăbavă, pe toţi cei răi! (Iov 40.12)

Vezi smerenia mea şi osteneala mea şi-mi iartă toate păcatele mele. Vezi pe vrăjmaşii mei că s-au înmulţit

şi cu ură nedreaptă m-au urât. (Psalmi 4.19, 20)

Vezi tu un om dibaci la lucrul lui? El va sta înaintea conducătorilor şi nu înaintea oamenilor de rând.

(Solomon 22.29)

Vii aici de o grămadă de vreme şi nu mă întrebi niciodată nimic. Îmi ajunge să te privesc, părinte.

(Sfântul Antonie cel Mare şi un părinte care învăţa mult de la el numai privindu-l)

Viziunea este arta de a vedea lucruri invizibile. (Jonathan Swift)

Vom vedea pe Dumnezeu aşa cum este. 12.1

Zeflemistul este omul care vede mereu lucrurile numai la suprafaţă; de aceea este crud. (Honoré de

Balzac)

Veghea 11.3

Veninul/ Animalele cu sânge rece sunt singurele care au venin. (Schopenhauer)

Dacă răutatea este dulce în gura lui, el o ascunde sub limba lui. Dacă o tine în gură şi nu o scuipă, dacă o

mestecă în cerul gurii, totuşi hrana lui în măruntaiele lui se strică şi se face în intestinele lui venin de

năpârcă. (Iov 20.12-14)

După părerea mea, pesimistul ar fi un venin de moarte. (George Bariţiu)

Gelozia e fiica iubirii pe care însă de multe ori o ucide cu veninul ei. (Lorenzo Stramusoli)

Gloria este o băutură veninoasă care face bine numai dacă e luată în doze mici. (Honoré de Balzac)

Istoviţi vor fi de foame şi prăpădiţi de lingoare şi molimă rea; voi trimite asupra lor dinţii fiarelor, veninul

târâtoarelor din pulbere voi trimite. (Deutoronomul 32.22)

Mormânt deschis este gâtlejul lor; viclenii vorbit-au cu limbile lor; venin de viperă este sub buzele lor.

(Romani 3.13

Nimic nu este mai amar decât otrava prieteniei false. (Emil Gârleanu)

Nu avem nevoie de minuni în viaţa noastră pentru a ne mântui. Credinţa ţine loc de minuni şi chiar face câte

odată să se întâmple minuni fără să ne dăm seama. Origen susţinea acest lucru spu nând că mereu se des-

chid ochii celor orbi duhovniceşte şi urechile oamenilor surzi faţă de virtute. Mulţi din cei care şchiopătau

altă dată, ceea ce Scriptura numeşte omul dinăuntru, cum s-au vindecat prin învăţătură să se ridice, nu în

sens propriu, ci ca cerbul, animalul de care seferesc şerpii, fiind imunizat împotriva oricărui venin al vipe-

relor. Da, aceşti şchiopi vindecaţi primesc de la Iisus puterea de a putea călca în drumul lor, altă dată clă-

tinat, peste şerpii şi peste scorpiile păcatului. Într-un cuvânt, peste toată puterea vrăjmaşului, fără să

păţească niciun rău, căci şi ei au fost imunizaţi contra oricărui rău şi venin diavolesc.

Nu te uita la vin cum este el de roşu, cum scânteiază în cupă şi cum alunecă pe gât, căci la urmă el ca un şar-

pe muşcă şi ca o viperă împroaşcă venin. (Solomon 23.31, 32)

"O, dacă durerea mea s-ar cântări şi nenorocirea mea ar fi pusă la cântar! Şi fiindcă este mai grea decât

nisipul mărilor, de aceea cuvintele mele sunt bâlbâite! Pentru că săgeţile Celui Atotputernic stau

înfipte în mine şi duhul meu bea veninul lor, de aceea spaimele lui Dumnezeu vin cete-cete împo-

triva mea. (Iov 6.2-4)

Pentru că orice fel de fiare şi de păsări, de târâtoare şi de vietăţi din mare se domoleşte şi s-a domolit de fi-

rea omenească, dar limba, nimeni dintre oameni nu poate s-o domolească! Ea este un rău fără astâmpăr;

ea este plină de venin aducător de moarte. (Iacob 3.7, 8)

Rar se întâmplă ca oamenii răi să fie fericiţi. Se otrăvesc cu propria lor răutate. (Maurice Chevalier)

Toată albina îşi apără căscioara cu acele şi cu veninul său. (Grigore Ureche)

Un înţelept face din veninul său interior remediu pentru sine; sau precept de tămăduire pentru semeni…

Însă cine nu se luptă contra Răului, s-a şi predat inamicului. (Constantin Brâncuşi)

Venirea/ Ardoarea în rugăciune vine de la propia voinţă, pe când bucuria vine de la har. (Sfântul Macarie

Egipteanul)

Arta: o altă natură, tot atât de tainică, dar mai inteligentă, căci purcede din intelect. (Johann Wolfgang von

Goethe)

Auzind Iisus i-a zis: Încă una îţi lipseşte: Vinde toate câte ai şi le împarte săracilor şi vei avea comoară în ce-

ruri; şi vino de urmează Mie. Iar el, auzind acestea, s-a întristat, căci era foarte bogat.

(Luca 18.22, 23)

Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău. Şi de unde mie aceasta, ca să

vină la mine Maica Domnului meu? (Luca 1.39-43)

Binele nu este o simplă calitate etică sau aptitudine morală, ci un reflex al harului, o “rază arătătoare de

Dumnezeu”, o lucrare îndumnezeitoare care vine în om din Binele ultim, suprem, care este Dumnezeu.

(Calist Catafygiotul)

Blândeţea vine dintr-un suflet mărinimos şi dintr-o cugetare sănătoasă. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Căci nu este nimic ascuns, care să nu se dea pe faţă şi nimic tainic, care să nu se cunoască şi să nu vină la

arătare. (Luca 8.17)

Câinele este mai bun dacât mine, căci şi dragoste are şi la judecată nu vine. (Avva Xantie)

Când vă urmăresc pe voi în cetatea aceasta, fugiţi în cealaltă; adevărat grăiesc vouă: nu veţi sfârşi cetăţile lui

Israel, până ce va veni Fiul Omului. (Matei 10.23)

Când vine Dumnezeu, pleacă răul. (Dionisie Areopagitul)

Cântarul strâmb este urgisit de Domnul, şi cântărirea dreaptă este plăcerea Lui. Dacă vine mândria, va ve-

ni şi ocara, iar înţelepciunea este cu cei smeriţi. (Solomon 11.1, 2)

Cerând totdeauna în rugăciunile mele ca să am cumva, prin voinţa Lui, vreodată, bun prilej ca să vin la voi.

(Romani 1.10)

Ci în acele zile, după necazul acela, soarele se va întuneca şi luna nu-şi va mai da lumina ei. Şi stelele vor că-

dea din cer şi puterile care sunt în ceruri se vor clătina. Atunci vor vedea pe Fiul

Omului venind pe nori, cu putere multă şi cu slavă. (Marcu 13.24-26)

Cultura este un instrument mânuit de profesori pentru a fabrica profesori, care atunci când le vine rândul

vor fabrica profesori. (Simone Weil)

Dacă vine mândria, va veni şi ocara, iar înţelepciunea este cu cei smeriţi. (Solomon 11.2)

Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi şi să-Mi urmeze

Mie. (Luca 9.23)

Dar văzând Ioan pe mulţi din farisei şi saduchei venind la botez, le-a zis: Pui de vipere, cine v-a arătat să

fugiţi de mânia ce va să fie? (Matei 3.7)

Dar vine ceasul şi acum este, când adevăraţii închinători se vor închina Tatălui în duh şi în adevăr, că şi

Tatăl astfel de închinători Îşi doreşte. (Ioan 4.23)

De asemenea şi Duhul vine în ajutor slăbiciunii noastre, căci noi nu ştim să ne rugăm cum trebuie, ci Însuşi

Duhul Se roagă pentru noi cu suspine negrăite. Iar Cel ce cercetează inimile ştie care este dorinţa

Duhului, căci după Dumnezeu El Se roagă pentru sfinţi. (Romani 8.26, 27)

De la oricine aude cuvântul împărăţiei şi nu-l înţelege, vine cel viclean şi răpeşte ce s-a semănat în inima lui;

aceasta este sămânţa semănată lângă drum. (Matei 13.19)

De un lucru sunt sigur: când o să vină Antihristul, o să fie licenţiat în drept. (John F. Curran)

Deci Iisus, când a văzut-o plângând şi pe iudeii care veniseră cu ea plângând şi ei, a suspinat cu duhul şi

S-a tulburat întru Sine. Şi a zis: Unde l-aţi pus? Zis-au Lui: Doamne, vino şi vezi. Şi a lăcrimat Iisus.

Deci ziceau iudeii: Iată cât de mult îl iubea. (Ioan 11.33-36)

Deci, dacă îţi vei aduce darul tău la altar şi acolo îţi vei aduce aminte că fratele tău are ceva împotriva ta,

lasă darul tău acolo, înaintea altarului, şi mergi întâi şi împacă-te cu fratele tău şi apoi, venind,

adu darul tău. (Matei 5.23, 24)

Deci, porunceşte ca mormântul să fie păzit până a treia zi, ca nu cumva ucenicii Lui să vină şi să-L fure şi

să spună poporului: S-a sculat din morţi. Şi va fi rătăcirea de pe urmă mai rea decât cea dintâi.

(Matei 27.64)

Dragostea nu cade niciodată. Cât despre proorocii - se vor desfiinţa; darul limbilor va înceta; ştiinţa se va

sfârşi; pentru că în parte cunoaştem şi în parte proorocim. Dar când va veni ceea ce e desăvârşit,

atunci ceea ce este în parte se va desfiinţa. (I Corinteni 13.8-10)

După aceea a zis Domnul către Moise: "Iată s-a apropiat clipa în care să mori; cheamă pe Iosua şi staţi

la uşa cortului adunării, că Eu îi voi da poveţe!" Şi a venit Moise cu Iosua şi au stat la uşa cortului

adunării. Atunci S-a arătat Domnul în cort, în stâlp de nor, şi stâlpul de nor a stat la uşa cortului

adunării. (Deutoronomul 31.14, 15)

Fără Dumnezeu, omul rămâne un biet animal raţional şi vorbitor, care vine de nicăieri şi merge spre nicăieri.

(Petre Ţuţea)

Femeia a zis către El: Doamne, dă-mi această apă ca să nu mai însetez, nici să mai vin aici să scot.

(Ioan 4.15)

Fericirea nu e ceva gata făcut, ea vine din faptele noastre. (Dalai Lama)

Fericirea nu ţine de lumea aceasta. Fericirea e ceva care vine de la Dumnezeu, ca răsplată a încercărilor

noastre de a fi alături de El. (Sfinţii Părinţi)

Foc am venit să arunc pe pământ şi cât aş vrea să fie acum aprins! Şi cu botez am a Mă boteza, şi câtă

nerăbdare am până ce se va îndeplini! (Luca 12.49, 50)

Gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine.

Atunci drepţii Îi vor răspunde, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând şi Te-am hrănit?

Sau însetat şi Ţi-am dat să bei? (Matei 25.36, 37)

Iar ea, venind, s-a închinat Lui, zicând: Doamne, ajută-mă. El însă, răspunzând, i-a zis: Nu este bine să iei

pâinea copiilor şi s-o arunci câinilor. (Matei 15.25, 26)

Iar El a zis: Vedeţi să nu fiţi amăgiţi, căci mulţi vor veni în numele Meu, zicând: Eu sunt, şi vremea s-a

apropiat. Nu mergeţi după ei. (Luca 21.8)

Iar în ziua cea din urmă - ziua cea mare a sărbătorii - Iisus a stat între ei şi a strigat, zicând: Dacă însetează

cineva, să vină la Mine şi să bea. Cel ce crede în Mine, precum a zis Scriptura: râuri de apă vie

vor curge din pântecele lui. (Ioan 7.37, 38)

Iar Petru, răspunzând, a zis: Doamne, dacă eşti Tu, porunceşte să vin la Tine pe apă. (Matei 14.28)

Iar sutaşul, văzând cele ce s-au făcut, a slăvit pe Dumnezeu, zicând: Cu adevărat, Omul Acesta drept a

fost. Şi toate mulţimile care veniseră la această privelişte, văzând cele întâmplate,

se întorceau bătându-şi pieptul. (Luca 23.47, 48)

Iar un oarecare Anania, bărbat evlavios, după Lege, mărturisit de toţi iudeii care locuiau în Damasc, ve-

nind la mine şi stând alături, mi-a zis: Frate Saule, vezi iarăşi! Şi eu în ceasul acela l-am văzut. Iar el a

zis: Dumnezeul părinţilor noştri te-a ales de mai înainte pe tine ca să cunoşti voia Lui şi să vezi pe Cel

Drept şi să auzi glas din gura Lui; că martor vei fi Lui, în faţa tuturor oamenilor, despre cele ce ai văzut

şi auzit. Şi acum de ce zăboveşti? Sculându-te, botează-te şi spală-ţi păcatele, chemând numele Lui.

(Faptele Apostolilor 22.12-16)

Iar ziua Domnului va veni ca un fur, când cerurile vor pieri cu vuiet mare, stihiile, arzând, se vor desface, şi

pământul şi lucrurile de pe el se vor mistui. (II Petru 3.10)

Iertarea vine prin har. 12.16

Iisus a văzut pe Natanael venind către El şi a zis despre el: Iată, cu adevărat, israelit în care nu este vicle-

şug. Natanael I-a zis: De unde mă cunoşti? A răspuns Iisus şi i-a zis: Mai înainte de a te chema Filip, te-

am văzut când erai sub smochin. Răspunsu-I-a Natanael: Rabi, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, Tu eşti regele

lui Israel. Răspuns-a Iisus şi i-a zis: Pentru că ţi-am spus că te-am văzut sub smochin, crezi? Mai mari

decât acestea vei vedea. Şi i-a zis: Adevărat, adevărat zic vouă, de acum veţi vedea cerul deschizându-

se şi pe îngerii lui Dumnezeu suindu-se şi coborându-se peste Fiul Omului. (Ioan 1.47-51)

Iisus i-a zis: Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât prin Mine. (Ioan 14.6)

Ioan însă Îl oprea, zicând: Eu am trebuinţă să fiu botezat de Tine, şi Tu vii la mine? (Matei 3.14)

În lipsa ietării, lasă să vină uitarea. (Alfred de Musset)

În zilele acelea, a venit Ioan Botezătorul şi propovăduia în pustia Iudeii, spunând: Pocăiţi-vă că s-a apro-

piat împărăţia cerurilor. (Matei 3.1, 2)

Înţeleptul trebuie să meargă la cel prost, altminteri înţelepciunea ar pieri, deoarece prostul nu vine nicio-

dată la cel înţelept. (Bodenstedt)

Înţelepciunea vine odată cu suferinţa. (Eschil)

La capătul puterilor vine harul lui Dumnezeu. (Sfinţii Părinţi)

Lacrimile vin din suflet; şi nu din creier. (Leonardo da Vinci)

Mă tem ca nu cumva, venind iarăşi, să mă umilească Dumnezeul meu la voi şi să plâng pe mulţi care au

păcătuit înainte şi nu s-au pocăit de necurăţia şi de desfrânarea şi de necumpătarea pe care

le-au făcut. (II Corinteni 12.21)

Mergând mergeau şi plângeau, aruncând seminţele lor, dar venind vor veni cu bucurie, ridicând snopii lor.

(Psalmi 125.6)

Mulţi sunt cei care vin la credinţă, dar puţini intră în împărăţia cerească. (Sfântul Grigorie Dialogul)

Neînţelegerea morţii vine dintr-o neîntelegere a vieţii. 7.6

Nu există bucurie mai mare decât cea venită pe neaşteptate. (Sofocle)

Nu îngădui un râs nesocotit şi nu suferi cuvântul obraznic; unul vine de la un prost, celălalt de la un nebun.

(Socrate)

Nu socotiţi că am venit să aduc pace pe pământ; n-am venit să aduc pace, ci sabie. (Matei 10.34)

Nu spune aproapelui tău: "Du-te şi vino, mâine îţi voi da!", când poţi să-i dai acum. (Solomon 3.28)

Orice înălţare îmi dă de gândit, deoarece cred că după ea poate veni căderea. (Petrarca)

Păcatul porneşte din inima omului. Provocarea vine din afară. 5.11

Pentru aceea a venit Iisus Hristos în lume, ca să cunoască şi să înţeleagă omul cât de mult îl iubeşte

Dumnezeu. (Fericitul Augustin)

Perfecţiunea vine din lucrurile mici, iar perfecţiunea nu e un mărunţiş. (Michelangelo)

Poate să-ţi vină smerenia după slavă şi se poate ca, după smerenie, să ridici capul până la slavă.

(Ecclesiasticul 20.10)

Poeţii vin şi pleacă, dar poezia rămâne eternă. (David Boia)

Ridicat-am ochii mei la munţi, de unde va veni ajutorul meu. Ajutorul meu de la Domnul, Cel ce a făcut

cerul şi pământul. (Psalmi 120.1, 2)

Să nu socotiţi că am venit să stric Legea sau proorocii; n-am venit să stric, ci să împlinesc. (Matei 5.17)

Şi era, în cetatea aceea, o văduvă, care venea la el, zicând: Fă-mi dreptate faţă de potrivnicul meu.

(Luca 18.3)

Şi i-a zis Iisus: Venind, îl voi vindeca. Dar sutaşul, răspunzând, I-a zis: Doamne, nu sunt vrednic să intri sub

acoperişul meu, ci numai zi cu cuvântul şi se va vindeca sluga mea. (Matei 8.7, 8)

Şi iată s-a făcut cutremur mare, că îngerul Domnului, coborând din cer şi venind, a prăvălit piatra şi şedea

deasupra ei. Şi înfăţişarea lui era ca fulgerul şi îmbrăcămintea lui albă ca zăpada. Şi de frica lui s-au cutremurat cei ce păzeau şi s-au făcut ca morţi. (Matei 28.2-4)

Şi Iisus le-a zis: Eu sunt pâinea vieţii; cel ce vine la Mine nu va flămânzi şi cel ce va crede în Mine nu va

înseta niciodată. (Ioan 6.35)

Şi întorcându-Se către ele, Iisus le-a zis: Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plângeţi pe Mine, ci pe voi plângeţi-

vă şi pe copiii voştri. Căci iată, vin zile în care vor zice: Fericite sunt cele sterpe şi pântecele care

n-au născut şi sânii care n-au alăptat! Atunci vor începe să spună munţilor: Cădeţi peste noi;

şi dealurilor: Acoperiţi-ne. (Luca 23.28-30)

Şi le zicea lor: Adevărat grăiesc vouă că sunt unii, din cei ce stau aici, care nu vor gusta moartea, până ce

nu vor vedea împărăţia lui Dumnezeu, venind întru putere. (Marcu 9.1)

Şi trimiţându-i la Betleem, le-a zis: Mergeţi şi cercetaţi cu de-amănuntul despre Prunc şi, dacă Îl veţi afla,

vestiţi-mi şi mie, ca, venind şi eu, să mă închin Lui. (Matei 2.8)

Şi venind ucenicii pe celălalt ţărm, au uitat să ia pâini. (Matei 16.5)

Tăria minţii vine prin exerciţiu şi nu prin repaos. (Alexander Pope)

Testul curajului vine atunci când suntem în minoritate. Încercarea toleranţei apare atunci când suntem în

majoritate. (Ralph W. Sockman)

Tot ce se întâmplă în lume nu vine de la Dumnezeu, dar nici nu se întâmplă fără ştirea Lui. Căci Dumnezeu

nu numai că nu împiedică puterile vrăjmaşe şi potrivnice în planurile lor, ci chiar le îngăduie în anumite

timpuri, faţă de anumite persoane. (Origen, despre Sfântul şi Dreptul Iov)

Toţi proorocii şi Legea au proorocit până la Ioan. Şi dacă voiţi să înţelegeţi, el este Ilie, cel ce va să vină.

Cine are urechi de auzit să audă. (Matei 11.3-5)

Vai lumii, din pricina smintelilor! Că smintelile trebuie să vină, dar vai omului aceluia prin care vine

sminteala. (Matei 18.7)

Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi în-

văţaţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi odihnă sufletelor voastre. Căci jugul

Meu e bun şi povara Mea este uşoară. (Matei 11.28-30)

Victoria vine după multe lupte şi nenumărate înfrângeri. (Og Mandino)

Vie împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pământ. (Matei 6.10)

Vii aici de o grămadă de vreme şi nu mă întrebi niciodată nimic. Îmi ajunge să te privesc, părinte.

(Sfântul Antonie cel Mare şi un părinte care învăţa mult de la el numai privindu-l)

Vorbirea este instrumentul acestei lumi prezente. Liniştea este misterul lumii ce va veni.

(Sfântul Isaac Sirul)

Zis-a lui tânărul: Toate acestea le-am păzit din copilăria mea. Ce-mi mai lipseşte? Iisus i-a zis: Dacă voieşti

să fii desăvârşit, du-te, vinde averea ta, dă-o săracilor şi vei avea comoară în cer; după aceea, vino şi ur-

mează-Mi. Ci, auzind cuvântul acesta, tânărul a plecat întristat, căci avea multe avuţii. (Matei 19.20-22)

Veselia/ Acela (Ioan) era făclia care arde şi luminează, şi voi aţi voit să vă veseliţi o clipă în lumina lui. Iar Eu am

mărturie mai mare decât a lui Ioan; căci lucrurile pe care Mi le-a dat Tatăl ca să le săvârşesc, lucru-

rile acestea pe care le fac Eu, mărturisesc despre Mine că Tatăl M-a trimis. (Ioan 5.35, 36)

Adu-Ţi aminte de noi, Doamne, întru bunăvoinţa Ta faţă de poporul Tău; cercetează-ne pe noi cu mântui-

rea Ta, ca să vedem întru bunătăţi pe aleşii Tăi, să ne bucurăm de veselia poporului Tău şi

să ne lăudăm cu moştenirea Ta. (Psalmi 105.4, 5)

Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce faţa Ta de la pă-

catele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le. (Psalmi 50.9, 10)

Bucură-te foarte, fiica Sionului, veseleşte-te, fiica Ierusalimului, căci iată Împăratul tău vine la tine drept

şi biruitor; smerit şi călare pe asin, pe mânzul asinei. (Zaharia 9.9)

Când a întors Domnul robia Sionului ne-am umplut de mângâiere. Atunci s-a umplut de bucurie gura noas-

tră şi limba noastră de veselie; atunci se zicea între neamuri: "Mari lucruri a făcut Domnul cu ei!"