Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte

(Cartea înţelepciunii lui Solomon 5.15)

Literatura devine memoria vie a unei naţiuni. (Alexandr Soljeniţân)

Mama este exemplul viu pe care copiii îl au necontenit în faţa ochilor, pe care-l urmăresc şi pe care-l imită. O-

biceiurile mamei devin acelea ale copiilor, iar caracterul ei se reflectă vădit într-al lor. (Samuel Smiles)

Nimeni însă nu poate să scape de la moarte, nici să plătească lui Dumnezeu preţ de răscumpărare,

că răscumpărarea sufletului e prea scumpă şi niciodată nu se va putea face, ca să rămână

cineva pe totdeauna viu şi să nu vadă niciodată moartea. (Psalmi 48.7-9)

Noi socotim ca nebun cu adevărat pe cel care în loc de Dumnezeu are un idol neînsufleţit şi se leapădă de Dum-

nezeul cel viu. (Sfinţii Mucenici Manuil, Savel şi Ismail, trei fraţi care veniseră din Persia la Calcedon unde

se desfăşura un mare praznic păgân, pe timpul împăratului Iulian Apostatul. Li s-au tăiat capetele,

iar trupurile au fost arse.)

Nu-i suficient să fii botezat în Biserică, ci trebuie să devii mădular viu al lui Hristos. (Sadhu Sundar Singh,un

vestit hindus convertit la creştinism în secolul trecut)

Numai credinţa neclintită mântuieşte pe om aici şi dincolo deopotrivă. Credinţa e puntea vie peste prăpăstiile

dintre sufletul zbuciumat şi lumea plină de enigme, şi mai cu seamă între om şi Dumnezeu. (Liviu Rebreanu)

Omul, suflet viu. 5.7

Precum M-a trimis pe Mine Tatăl cel viu şi Eu viez pentru Tatăl, şi cel ce Mă mănâncă pe Mine va trăi prin

Mine. Aceasta este pâinea care s-a pogorât din cer, nu precum au mâncat părinţii voştri mana şi au

murit. Cel ce mănâncă această pâine va trăi în veac. (Ioan 6.57, 58)

Precum şi este scris: "Făcutu-s-a omul cel dintâi, Adam, cu suflet viu; iar Adam cel de pe urmă cu duh dătă-

tor de viaţă"; dar nu este întâi cel duhovnicesc, ci cel firesc, apoi cel duhovnicesc. Omul cel dintâi este

din pământ, pământesc; omul cel de-al doilea este din cer. Cum este cel pământesc, aşa sunt şi cei pă-

mânteşti; şi cum este cel ceresc, aşa sunt şi cei cereşti. Şi după cum am purtat chipul celui pământesc,

să purtăm şi chipul celui ceresc. (I Corinteni 15.45-49)

Rugăciunea ta trebuie să circule în totul, ascunsă, puternică şi vie, precum sângele. (Vladimir Ghika)

Slava lui Dumnezeu este omul viu, iar viaţa omului este vederea lui Dumnezeu. 5.17

Sunt copleşit de versurile lui Puşkin, izvor de apă vie. (Mihai Eminescu)

Viaţa este procesul viu al devenirii. (Douglas MacArthur)

Viziunea este arta de a vedea lucruri invizibile. (Jonathan Swift)

Viziunea fără acţiune este doar un vis. Acţiunea fără viziune este doar timp pierdut. Viziunea însoţită cu acţiunea

poate schimba lumea. (Joel Barker)

Viziunea lui Blaise Pascal („ ... Cum a ajuns însă matematicianul şi fizicianul Pascal la această concepţie? Răs-

punsul îl găsim în noaptea de 23 noiembrie 1654, când a avut „viziunea” ce i-a schimbat definitiv sensul

existenţei. ... Din acel moment, pe Pascal îl va interesa în mod esenţial creştinismul şi Dumnezeul creştin,

nu Dumnezeul abstract al filozofilor.” …. „În urma unui accident suferit în 1654 pe podul de la Neuilly pe

Sena, când caii, care trăgeau trăsura, au sărit şi trăsura a rămas agăţată de pod, dar mai ales în urma unei

revelaţii de pe 23 noiembrie 1654 Pascal a hotărât să ia calea credinţei, vizitând mănăstirea jansenită de

lângă Paris.” Sursa citatelor: internet, biografia lui Blaise Pascal.)

Viziunea Sfântului Simeon Noul Teolog 12.9

Viziunea/ Acolo unde nu este viziune, oamenii pier. (Stephen R. Covey)

Asceza propune o schimbare de viziune asupra lumii. 7.9

Ce e de crezut, să crezi! E o cerinţă adâncă a sufletului omenesc de a avea despre lume o viziune, o înţe-

legere coerentă şi unificatoare. În lipsa acestei viziuni, acestei înţelegeri, se nasc: angoasa şi schizo-

frenia. (François Jacob, biolog francez, laureat al Premiului Nobel în 1965, împreună cu Jacques

Monod şi André Lwoff)

Cea mai bună viziune este înţelegerea. (Malcom Forbes)

Geniul este abilitatea de a-ţi păstra viziunea neclintită până când devine realitate. (Benjamin Franklin)

O altă limbă presupune o altă viziune asupra lumii. (Frederico Fellini)

Ochii sufletelor celor mulţi sunt incapabili să suporte viziunea divinului. (Platon)

Pesimismul nu este o viziune asupra lumii, ci ocuparea unei poziţii strategice în faţa imprevizibilului.

(Gabriel Liiceanu)

Televiziunea este triumful maşinii asupra oamenilor. (Fred Allen)

Unde nu este viziune, nu există nici speranţă. (George Washington Carver)

Viziunile sunt percepţii ale unor stări de conştiinţă înalte. (Herbert Harris)

Vocea interioară se va auzi doar dacă eşti tăcut. (Yoga Swami)

Voinţa raţională şi iraţională 10.8

Vorbirea este instrumentul acestei lumi prezente. Liniştea este misterul lumii ce va veni. (Sfântul Isaac Sirul)

Vorbirea de rău este asemenea uciderii aproapelui. (Augustin Păunoiu)

Vorbirea/ A întrebat un frate pe Avva Pimen: Mai bine este a vorbi sau a tăcea? I-a răspuns lui bătrânul: Cel ce

vorbeşte pentru Dumnezeu, bine face; şi cel ce tace pentru Dumnezeu, tot bine face.

A şti să taci, e o virtute mai mare decât a şti să vorbeşti. (Sfântul Ambrozie al Mediolanului)

A vorbi despre păcat este considerat retrograd şi demodat. 8.20

A zis acestea, şi după aceea le-a spus: Lazăr, prietenul nostru, a adormit; Mă duc să-l trezesc. Deci I-au

zis ucenicii: Doamne, dacă a adormit, se va face bine. Iar Iisus vorbise despre moartea lui, iar ei cre-

deau că vorbeşte despre somn ca odihnă. Deci atunci Iisus le-a spus lor pe faţă: Lazăr a murit.

Şi Mă bucur pentru voi, ca să credeţi că n-am fost acolo. Dar să mergem la el. (Ioan 11.11-15)

Am răbdare când e vorba de prostie, însă nu cu cei care sunt mândri de ea. (Edith Sitwell)

Avva Pimen către Avva Ammun: Dacă nu poti păzi tăcerea e mai bine să vorbeşti după cuvintele

bătrânilor, iar nu după cărţi.

Beţivii nu vorbesc de băutură. (Emile Zola)

Biserica este singurul loc unde cineva îmi vorbeşte fără să fiu nevoit să-i răspund. (Charles de Gaulle)

Bună parte din vorbirea meşteşugită consistă în a şti cum să minţi. (Erasmus)

Buzele celor fără minte vorbesc mereu de alţii; iar cuvintele celor înţelepţi se vor cumpăni.

(Ecclesiasticul 21.27)

Caracterul celui care vorbeşte este acela care convinge, nu vorba. (Menandru)

Care e diferenţa dintre un filosof şi un creştin? Unul este discipol al Greciei, celălalt al cerului. Unul care

umblă după glorie, celălalt după mântuire. Unul mânuitor al vorbelor, celălalt al faptelor bune.

Unul care clădeşte şi altul care dărâmă. Unul iubitor de greşeală, celălalt duşman al ei. Unul care

strică adevărul şi altul care-l restabileşte, lămurindu-l. Unul care fură şi altul care păzeşte să nu

se fure. (Tertulian)

Căci însăşi existenţa lui Dumnezeu nu este câtuşi de puţin combătută prin faptul că nu poate fi demonstra-

tă, deoarece ea stă neclintită pe un teren mult mai sigur. Este vorba despre o chestiune de revelaţie.

(Arthur Schopenhauer)

Căci, mai ales, spunea el, prin aceea se deosebeşte prietenul de linguşitor; unul vorbeşte numai ce ştie

că place, pe când celălalt nu ezită să spună şi cuvinte care supără. De aceea Sfântul Vasile cel

Mare îl numeşte pe adevăratul prieten bărbat înţelept, şi spune despre el că dacă ar locui într-o

ţară îndepărtată, şi chiar dacă ochii mei nu l-ar vedea niciodată, tot prieten l-aş socoti. Aşa spunea

şi Euripide. (Din emisiunea “Cuvântul care zideşte” de la postul de radio “Trinitas”. Multe din învă-

ţăturile care nu au trimitere la CD-uri au fost luate din această emisiune, realizată de părintele

Narcis Stupcanu, precum şi din alte emisiuni transmise de acelaşi post de radio.)

Când citeşti Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să îţi spui mereu: “Vorbeşte cu mine şi despre mine.”

(Soren Kierkegaard, filosof şi teolog danez)

Când vorbesc rău, să-i lăsăm să vorbească, şi noi să facem ce e bine. (Lorenzo de Medici)

Cea mai importantă şi cea mai neglijată dintre toate conversaţiile este convorbirea cu sine însuşi.

(Oxenstierna)

Cei care nu se amăgesc cu vorbe deşarte vor trebui să se întoarcă la Evanghelie şi, sprijiniţi pe experienţa

vieţii, să mărturisească cinstit rolul ei unic în dezvoltarea societăţii omeneşti. (William James,

fiziolog, psiholog şi unul dintre cei mai vestiţi pedagogi de peste ocean)

Cei ce vorbesc cel mai mult despre progres îl măsoară în cantitate şi nu în calitate. (George Santayana)

Cei cu adevărat curajoşi vorbesc puţin despre curaj. (Octavian Paler)

Cel care tace se pregăteşte să vorbească în viaţa de apoi. (Sfântul Isaac Sirul)

Cel ce se roagă vorbeşte cu Dumnezeu. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Cercetaţi Scripturile, că ele vorbesc despre Mine! 11.18

Cine ştie să asculte are mai mulţi prieteni decât cel care vorbeşte. (Sfinţii Părinţi)

Copacii sunt efortul nesfârşit al Pământului de a vorbi cu cerul. (Rabindranath Tagore)

Copilul imită tot ceea ce vede. Totul îi este pildă în formarea obiceiurilor, gesturilor, apucăturilor, vorbirii

şi caracterului său. (Samuel Smiles)

Creştinismul este o religie absolută, dar, vorba lui Gandhi, are un cusur: e prea perfect! Poţi să-l imiţi, im-

perfect, dar una e imitarea şi alta e participarea care te face să te realizezi în tine, prin el, în mod total.

(Petre Ţuţea)

Cu cât creşti şi devii mai mare şi mai important prin creaţiile tale, cu atât îi priveşti cu mai mult respect şi

cu mai mare smerenie pe creatorii dinaintea ta. La vârsta voastră (a studenţilor cărora le vorbea),

ziceam: Eu. Eu eram cel mai mare. Când am împlinit vârsta de 25 de ani, am început să zic: Eu şi

Mozart. Astăzi, pot să spun doar: Mozart. (Charles François Gounod)

Cum a fost lucrat pomul, arată rodul lui; aşa şi cuvântul arată gândul cel din inima omului. Să nu lauzi pe ni-

meni înainte de a vorbi cu el, căci cuvântul este piatra de încercare a omului. (Ecclesiasticul 27.6, 7)

Dacă lipseşte vrăjmaşul, atunci lipseşte desigur şi cununa biruinţei, căci nu poate fi vorba de biruinţă dacă

nu este şi cineva învins. (Sfântul Grigorie de Nyssa)

Dacă nu poţi vorbi cu copiii despre Dumnezeu, vorbeşte cu Dumnezeu despre ei.

(Părintele Arsenie Boca)

Dacă taci atunci când trebuie să vorbeşti, să ştii că eşti fricos. (Abraham Lincoln)

Dacă vezi pe cineva păcătuind, nu vorbi, nici nu judeca, nici nu-l urî pentru ca nu cumva să cazi şi tu în

acelaşi păcat. Zi mai bine: Eu sunt mai rău decât acesta. (Sfântul Efrem Sirul)

Darul vorbirii în limbi 1.2

Dă-mi, Doamne, să vorbesc ceea ce vrei să auzi de la mine. (Sfântul Ioan Scărarul)

De aceea le vorbesc în pilde, că, văzând, nu văd şi, auzind, nu aud, nici nu înţeleg. (Matei 13.13)

De ce vorbiţi deşertăciuni şi nu împliniţi ceea ce vi s-a poruncit? (înecarea sfântului) Eu văd ceea ce voi nu

puteţi vedea. Iată, de faţă stau în slavă cei ce au venit să mă primească. Şi aşa a fost încununat

de îngeri în mucenicia sa Sfântul Sava de la Buzău la anul 372.

De obicei oamenii care ştiu puţin sunt foarte vorbăreţi, în timp ce aceea care ştiu multe spun puţin.

(Jean Jeacques Rousseau)

De-a lungul istoriei, ceea ce a făcut ca răul să triumfe a fost inerţia celor care ar fi putut acţiona, indiferenţa

celor care aveau mai multă minte, tăcerea vocii justiţiei când conta cel mai mult. (Haile Selassie)

Deci Domnul Iisus, după ce a vorbit cu ei, S-a înălţat la cer şi a şezut de-a dreapta lui Dumnezeu. Iar ei,

plecând, au propovăduit pretutindeni şi Domnul lucra cu ei şi întărea cuvântul, prin semnele care

urmau. Amin. (Luca 16.19, 20)

Despre trei lucruri nu te grăbi să vorbeşti: despre Dumnezeu, până ce nu-ţi întăreşti credinţa în El; despre

păcatul altuia, până ce nu-l cunoşti pe al tău; şi despre ziua de mâine, până ce nu se luminează de ziuă.

(Sfântul Nicolae Velimirovici)

Dumnezeiasca Scriptură nu vorbeşte în zadar şi la întâmplare, ci chiar o silabă, chiar un semn are ascuns

în el comoara. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Dumnezeu vorbeşte cu omul prin energiile Sale necreate, din care omul se împărtăşeşte,

şi prin care-L cunoaşte pe Dumnezeu. 8.15

E mai bine să taci din gură şi să-i laşi pe ceilalţi să creadă că eşti prost, decât să vorbeşti şi să înlături

orice îndoială. (Mark Twain)

E mai bine să taci şi să fii luat de prost decât să vorbeşti şi să confirmi că eşti. (Abraham Lincoln)

Eu spun adevărul. Şi ştiu despre ce vorbesc. De asta sunt o ameninţare. (Snoop Dogg)

Există oameni care vorbesc cu o clipă înainte de a fi gândit. (Jean de la Bruyère)

Fă bine cât poţi de mult şi vorbeşte despre asta cât poţi de puţin. (Charles Dickens)

Fără Dumnezeu, omul rămâne un biet animal raţional şi vorbitor, care vine de nicăieri şi merge spre

nicăieri. (Petre Ţuţea)

Fără îndoială la ziua Judecăţii nu vom fi întrebaţi ce-am citit, ci ce-am făcut; nici dacă vom vorbi cu dibă-

cie, ci dacă am trăit cum se cuvine. (Părintele Arsenie Boca)

Fericit cel care vorbeşte la urechea care ascultă. (Sfinţii Părinţi)

Frumoasă e tăcerea în faţa vorbelor nelegiuite. (Origen)

Gramatica este logica vorbirii. (Richard C. Trench)

Hai mai bine despre copilărie să povestim, căci ea este veselă şi nevinovată şi drept vorbind, acesta-i

adevărul. (Ion Creangă)

Iar Petru şi cei ce erau cu el erau îngreuiaţi de somn; şi deşteptându-se, au văzut slava Lui şi pe cei doi băr-

baţi stând cu El. Şi când s-au despărţit ei de El, Petru a zis către Iisus: Învăţătorule, bine este ca noi

să fim aici şi să facem trei colibe: una Ţie, una lui Moise şi una lui Ilie, neştiind ce spune. Şi, pe când

vorbea el acestea, s-a făcut un nor şi i-a umbrit; şi ei s-au spăimântat când au intrat în nor. Şi glas

s-a făcut din nor, zicând: Acesta este Fiul Meu cel ales, de acesta să ascultaţi! (Luca 9.32-35)

Iar ţinta poruncii este dragostea din inimă curată, din cuget bun şi din credinţă nefăţarnică, de la care unii

rătăcind s-au întors spre deşartă vorbire, (I Timotei 1.5, 6)

Inteligenţa nu este vorbire şi raţionament de logică; este pătrundere şi convingere. (Thomas Carlyle)

Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru handicapurile mele, căci prin ele am ajuns la mine însămi, la El, şi am pu-

tut să dau la iveală opera mea. [Scriitoarea americană Helen Keller (1880-1968). Când avea 19 luni, a

rămas fără auz şi văz, în urma unei boli, pierzându-şi apoi şi capacitatea de a vorbi. Cinci ani mai târziu

şi-a început educaţia cu Anne Sullivan, care a învăţat-o numele obiectelor prin apăsarea în palmă a alfa-

betului surdo-muţilor. În cele din urmă, Keller a învăţat să citească şi să scrie în alfabetul Braille.

A scris mai multe cărţi, printre care şi Povestea vieţii mele.]

Împărăţia lui Dumnezeu nu stă în vorbe, ci în fapte. (Sfinţii Părinţi)

În multe medii a devenit nepotrivit, aproape obscen, să vorbeşti de Dumnezeu. (Teologul Olivier Clément)

Îngerii nu au nevoie de limbă şi de auz, ci îşi transmit unii altora propriile lor gândiri şi hotărâri, fără să ros-

tească nici măcar un cuvânt. (Sfântul Ioan Damaschin)

Înţeleptul trebui să rezolve orice problemă cu vorba, nu cu arma. (Terenţiu)

Învaţă-te să vorbeşti mult cu tine însuţi şi cu Dumnezeu, iar cu oamenii, puţin. Cu cât vei vorbi mai pu-

ţin cu oamenii, cu atât vei vorbi mai mult cu Dumnezeu. (Mitropolitul Filaret)

La omul cinstit, ca şi la câinele tăcut, nu vocea e de temut, ci tăcerea. (Aristotel)

Lacrimile sunt vorbele sufletului. (Mitropolitul Antonie Plămădeală)

Mai bine este să taci şi să fii, decât să vorbeşti şi să nu fii. (Sfântul Ignatie Teoforul)

Martorul mincinos va pieri, iar omul care ascultă va putea vorbi totdeauna. (Solomon 21.28)

Mediocritatea poate vorbi, dar numai geniul observă. (Benjamin Disraeli)

Minciuna se naşte din vorbă multă şi din glumă prostescă. Dar acesta este doar un singur aspect al

minciunii. (Sfântul Ioan Scărarul)

Natura este o staţie de radio nelimitată, prin care Dumnezeu ne vorbeşte tot timpul, doar să alegem

postul. (George Washington Carver)

Nebunul scoate ochii cu dojenile lui şi darul celui pizmaş face ochii să lăcrimeze. Mai înainte ca să vor-

beşti, învaţă, şi mai înainte de boală te îngrijeşte. (Ecclesiasticul 18.18)

Nicio oglindă nu reproduce cu atâta fidelitate chipul şi asemănarea omului, ca felul său de a vorbi.

(Ben Jonson)

Nu dispreţui vorba celor bătrâni, că şi ei au învăţat de la părinţii lor. Că de la ei vei învăţa înţelepciunea şi

îndemânarea de a da răspuns bun la nevoie. (Ecclesiasticul 8.9)

Nu este vorba de a avea suficient timp, ci despre a-ţi face suficient timp. (Rachael Bermingham)

Nu lua seama la nimeni când este vorba de paguba sufletului tău şi să nu te ruşinezi pentru pierderea ta.

(Ecclesiasticul 4.24)

Nu spune puţine cuvinte în vorbe multe, ci mult în vorbe puţine. (Pitagora)

Nu umbla după ştiri din viaţa lumească pentru că din aşa ceva nu vei avea niciun folos, după cum spune

psalmistul: “Să nu grăiască gura mea lucruri omeneşti.” Căci cel căruia îi place să vorbească bucuros

despre treburile oamenilor păcătoşi, acela repede trezeşte în sine pofte spre plăceri. Mai curând fii

dornic să cunoşti viaţa oamenilor drepţi, căci aceasta îţi va fi de mare ajutor. (Sfântul Vasile cel Mare)

Nu vocea este cea care îţi comandă o poveste, ci urechea. (Italo Calvino)

Nu vorbi de fericirea ta, cu omul care este mult mai nefericit decât tine. (Plutarh)

Nu vorbi de rău, chiar dacă ai văzut cu ochii tăi. (Părintele Arsenie Papacioc)

O mare piedică în calea progresului omenirii este faptul că oamenii nu ascultă pe aceia care vorbesc pru-

dent, ci pe aceia care strigă mai tare. (Arthur Schopenhauer)

Orgoliul este o fiară care trăieşte în peşteri şi în pustii: vanitatea dimpotrivă, ca un papagal, sare din cracă

în cracă şi pălăvrăgeşte în lumina mare a zilei. (Gustave Flaubert)

Oriunde este iubit Hristos, eu mă simt în mijlocul fraţilor mei. În Hristos, toţi sunt una şi vorbesc aceeaşi

limbă. (Sunt cuvintele unui vestit hindus convertit la creştinism, în secolul trecut, pe numele său Sadhu

Sundar Singh)

Păcatul este o faptă, o vorbă sau o dorinţă contra legii veşnice. (Fericitul Augustin)

Păziţi-vă deci de vorbele cârtitoare şi deşarte şi feriţi limba voastră de clevetire, fiindcă vorba cea mai

tainică nu va trece fără pedeapsă şi gura mincinoasă aduce sufletului moarte. (Cartea înţelep-

ciunii lui Solomon 1.11)

Pentru a judeca drept, nu asculta numai toate vocile, ci ascultă şi toate tăcerile. (R. Wurmbrand)

Peştii se prind cu undiţa, iar oamenii cu vorba. (William Shakespeare)

Prima cauză de prăbuşire a diavolului a fost trufia, prin care a meritat să fie numit şarpe, iar prăbuşirea a

doua a urmat din cauza invidiei. Între cele două prăbuşiri el încă putea să se ridice şi să vorbească cu

oamenii în tovărăşie cu ei, dar hotărârea dreaptă a Domnului l-a aruncat atât de jos, încât de aici înco-

lo n-a mai putut să privească în sus şi nici să meargă cu statura dreaptă, ci să se târască pe pământ

umilit şi să se hrănească din lucrarea viciilor pământeşti. La început era vrăjmaş ascuns al omului, dar

Dumnezeu l-a dat pe faţă ca fiind duşman primejdios, să nu mai poată face rău omului prin prietenii

înşelătoare. (Sfântul Ioan Casian)

Prima şi probabil singura carte care merită să fie studiată de toţi este Biblia. Vorbesc în cunoştinţă de

cauză: Studiaţi Scripturile! (John Quincy Adams)

Procedează astfel încât fapta ta să ţină locul cuvântului, şi vorbeşte în aşa fel încât cuvântul să ţină locul

faptei. (Sfântul Isidor Pelusiotul)

Profesorul mediocru vorbeşte. Profesorul bun explică. Profesorul foarte bun demonstrează. Profesorul

eminent inspiră. (William Arthur Ward)

Roagă-te în mod regulat. În felul acesta tu vorbeşti cu Dumnezeu şi Dumnezeu cu tine.

(Sfântul Ciprian al Cartaginei)

Rugăciunea este vorbirea inimii cu Dumnezeu. (Evagrie Ponticul)

Rugăciunea, vorbirea minţii noastre cu Dumnezeu. 8.6

Să păstrăm măsură, atât la vorbe, cât şi la ascultare. (Sfântul Vasile cel Mare).

Să ştiţi, iubiţii mei fraţi: orice om să fie grabnic la ascultare, zăbavnic la vorbire, zăbavnic la mânie.

(Iacob 1.19)

Şi dacă trâmbiţa va da sunet nelămurit, cine se va pregăti de război? Aşa şi voi: Dacă prin limbă nu veţi

da cuvânt lesne de înţeles, cum se va cunoaşte ce aţi grăit? Veţi fi nişte oameni care vorbesc în vânt.

(I Corinteni 14.8, 9)

Şi dându-i-se voie, Pavel, stând în picioare pe trepte, a făcut poporului semn cu mâna. Şi făcându-se mare

tăcere, a vorbit în limba evreiască, zicând: Bărbaţi fraţi şi părinţi, ascultaţi acum, apărarea mea

faţă de voi! (Faptele Apostolilor 21.40, 22.1)

Şi privind la cer, a suspinat şi a zis lui: Effatta! ceea ce înseamnă: Deschide-te! Şi urechile lui s-au deschis,

iar legătura limbii lui îndată s-a dezlegat, şi vorbea bine. (Marcu 7.34, 35)

Tace cu adevărat doar cine ştie vorbi. (Jean-Paul Sartre)

Tăcerea este profundă ca şi eternitatea; vorbirea este superficială ca şi timpul. (Thomas Carlyle)

Un orator bun dar cu viaţă imorală este un pericol social. (Cicero)

Un plan fără acţiune nu este un plan. Este un discurs. (T. Boone Pickens)

Un zâmbet sau o vorbă bună spusă unui bătrân este a-i dărui o zi mai mult de viaţă. (Vasile Conta)

Unii tac din înţelepciune, alţii din prostie. Oricum ar fi, tăcerea lor vorbeşte. (Dimitrie Cantemir)