Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte

(Marcu 1.15)

Tăcerea, la vremea potrivită, este o virtute. (Sfinţii Părinţi)

Trecutul e noaptea – iar amintirile, candele care cu vremea se sting. (Octavian Goga)

Un om oarecare, din seminţia lui Levi, şi-a luat femeie din fetele lui Levi. Femeia aceea a luat în pântece şi

a născut un băiat şi, văzând că e frumos, l-a ascuns vreme de trei luni. Dar, fiindcă nu putea să-l mai do-

sească, a luat mama lui un coş de papură şi l-a uns cu catran şi cu smoală şi punând copilul în el l-a aşe-

zat în păpuriş, la marginea râului. Iar sora copilului pândea de departe ca să vadă ce are să i se întâmple.

Atunci s-a pogorât fata lui Faraon la râu să se scalde, şi roabele ei o însoriră pe malul râului. Şi văzând

coşul în păpuriş, ea a trimis pe una din roabele sale să-l aducă. Şi, deschizându-l, a văzut copilul: era un

băiat care plângea. Atunci i s-a făcut milă de el fetei lui Faraon şi a zis: "Acesta este dintre copiii Evrei-

lor". Iar sora copilului a zis către fata lui Faraon: "Voieşti să mă duc să-ţi chem o doică dintre evreice,

ca să alăpteze copilul?" Fata lui Faraon i-a zis: "Du-te!" Şi s-a dus copila şi a chemat pe mama pruncului.

Atunci fata lui Faraon i-a zis: "Ia-mi copilul acesta şi mi-l alăptează, că eu am să-ti plătesc! " şi a luat fe-

meia copilul şi l-a alăptat. După ce a crescut copilul, doica l-a dus la fata lui Faraon şi i-a fost ca fiu şi

i-a pus numele Moise, pentru că îşi zicea: "Din apă l-am scos!" (Ieşirea 2.1-10)

Un om poate înfrunta nespus de multe, câtă vreme se poate înfrunta pe el însuşi. (Axel Munthe)

Unirea tuturor românilor într-un singur stat numai atunci va fi statornică şi garantată prin istoria mai departe

a lumii, dacă va răspunde tuturor dorinţelor impuse prin noua concepţie a vieţii, prin duhul vremilor

noi. (Vasile Goldiş)

Va veni vremea când fizicienii ne vor învăţa să-L cunoaştem mai bine pe Dumnezeu. (Patriarhul Daniel)

Vine vremea, a sosit ziua! Cel ce cumpără sămânţă să nu se bucure şi cel ce vinde să nu plângă, căci

mânia vine peste toată mulţimea lor! (Iezechiel 7.12)

Zis-a Avva Antonie: Va veni vremea când oamenii vor înnebuni, şi când vor vedea pe cineva că nu înne-

buneşte se vor ridica asupra lui zicând: El este nebun pentru că nu este asemenea nouă.

Zis-a Avva Moise: De nu se va uni fapta cu rugăciunea, în zadar se osteneşte omul, iar puţină vreme

este osteneala şi de-a pururea odihna, cu darul lui Dumnezeu Cuvântul. Amin!

Zis-a Avva Teodor: Mulţi din vremea aceasta au ales odihna, înainte de a le-o da lor Dumnezeu.

Zis-a Unul: "Iată, la anul pe vremea asta am să vin iar pe la tine şi Sarra, femeia ta, va avea un fiu". Iar

Sarra a auzit din uşa cortului, de la spatele lui. (Facerea 18.10)

Zis-a un bătrân: În vremea când îţi faci rugăciunea, înantea lui Dumnezeu stai şi cu însuşi Dumnezeu

vorbeşti.

Vremelnic/ Apoi a sosit Iacov la Isaac, tatăl său, căci acesta trăia încă la Mamvri, în Chiriat-Arba, adică la Hebron

în pământul Canaanului, unde locuiseră vremelnic Avraam şi Isaac. (Facerea 35.27)

Deci, dar, nu mai sunteţi străini şi locuitori vremelnici, ci sunteţi împreună cetăţeni cu sfinţii şi casnici ai

lui Dumnezeu, zidiţi fiind pe temelia apostolilor şi a proorocilor, piatra cea din capul unghiului fiind

însuşi Iisus Hristos. (Efeseni 2.19, 20)

Existăm vremelnic prin ceea ce luăm din jur, dar vom trăi veşnic prin ceea ce dăruim.(Douglas Lawson)

În lumea aceasta vremelnică nu există stare de fericire deplină. (François Rabelais)

Mulţimea pruncilor la cei nelegiuiţi nu este de nici un folos; din mlădiţele lor spurcate nu se va înfige rădă-

cină în adânc şi nu vor avea temei nezdruncinat. Chiar dacă se vor îmbrăca vremelnic întru ramuri,

fiind fără temeinicie, se vor zgudui de vânt şi se vor dezrădăcina de puterea vijeliei.

(Cartea înţelepciunii lui Solomon 4.3, 4)

Omul este deopotrivă măreţie şi umilinţă, cer şi pământ, vremelnicie şi nemurire, moştenitor al pământu-

lui dacă priveşte pe cele de sus, dar şi moştenitor al întunericului dacă priveşte doar spre cele de jos.

(Sfântul Grigorie de Nazianz)

Patria este biserica noastră vremelnică, aşa cum biserica este patria noastră eternă. (Henri Lacordaire)

Prin credinţă, Avraam, când a fost chemat, a ascultat şi a ieşit la locul pe care era să-l ia spre moştenire

şi a ieşit neştiind încotro merge. Prin credinţă, a locuit vremelnic în pământul făgăduinţei, ca într-un

pământ străin, locuind în corturi cu Isaac şi cu Iacov, cei dimpreună moştenitori ai aceleiaşi făgădu-

inţe; căci aştepta cetatea cu temelii puternice, al cărei meşter şi lucrător este Dumnezeu. (Evrei 11.8-10)

Vuietul lui Dumnezeu 6.10

Zadarnic vei vrea să-l înveţi pe cel ce nu e dornic să fie învăţat, dacă nu-l vei fi făcut mai întâi dornic de a învăţa.

(Jan Amos Comenius)

Zadarnic/ Acţiunea fără cunoaştere este inutilă, iar cunoaşterea fără acţiune este zadarnică. (Abu Bakr)

Ba, ceea ce ar fi şi mai grav, însăşi crearea omului şi înzestrarea lui cu toate darurile s-ar dovedi fără de nici

un rost. Însă, fiindcă nici toate aceste lucrări ale lui Dumnezeu şi nici toate aceste daruri care provin de la

El nu pot fi socotite zadarnice şi fără rost, atunci în chip necesar trebuie legată de dăinuirea veşnică a

sufletului şi prelungirea vieţii trupeşti, precum şi corolarul ei firesc, învierea.

(Atenagora Atenianul, filosof creştin din secolul al doilea)

Căci Hristos nu m-a trimis ca să botez, ci să binevestesc, dar nu cu înţelepciunea cuvântului, ca să nu ră-

mână zadarnică crucea lui Hristos. Căci cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar

pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu. (I Corinteni 1.17, 18)

Când nu îţi găseşti liniştea în tine însuţi, zadarnic o cauţi altă parte. (François de la Rochefoucauld)

Cu cei ce urau pacea, făcător de pace eram; când grăiam lor, se luptau cu mine în zadar. (Psalmi 119.7)

Da, Iov îşi deschide gura zadarnic şi, neştiind ce spune, înmulţeşte cuvintele fără rost. (Iov 35.16)

Dar toate sunt deşertăciuni; tot omul ce viază. Deşi ca o umbră trece omul, dar în zadar se tulbură. Strân-

ge comori şi nu ştie cui le adună pe ele. (Psalmi 38.8-10)

De n-ar zidi Domnul casa, în zadar s-ar osteni cei ce o zidesc; de n-ar păzi Domnul cetatea, în zadar ar

priveghea cel ce o păzeşte. În zadar vă sculaţi dis-de-dimineaţă, în zadar vă culcaţi târziu, voi care

mâncaţi pâinea durerii, dacă nu v-ar da Domnul somn, iubiţi ai Săi. (Psalmi 126.1, 2)

Dumnezeiasca Scriptură nu vorbeşte în zadar şi la întâmplare, ci chiar o silabă, chiar un semn are

ascuns în el comoara. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Făţarnicilor, bine a proorocit despre voi Isaia, când a zis: "Poporul acesta Mă cinsteşte cu buzele, dar ini-

ma lor este departe de Mine. Şi zadarnic Mă cinstesc ei, învăţând învăţături ce sunt porunci ale

oamenilor". (Matei 15.7-9)

Iar dacă se propovăduieşte că Hristos a înviat din morţi, cum zic unii dintre voi că nu este înviere a morţi-

lor? Dacă nu este înviere a morţilor, nici Hristos n-a înviat. Şi dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este

atunci propovăduirea noastră, zadarnică este şi credinţa voastră. (I Corinteni 15.12-14)

Împrejurarea este foarte importantă în acţiunile omeneşti, astfel încât ceea ce ar fi cel mai bine de făcut

acum, mâine ar fi zadarnic şi rău. (Axel Oxenstierna)

În multele tale îndeletniciri nu te ţine de lucrurile zadarnice, că ţi s-au descoperit destule din cunoştinţele

omeneşti. (Eccelsiasticul 3.22)

În zadar ar fi împiedicat trupul de mustrarea şi desfrâul sufletului spre atingerea ţelului final al înclinărilor şi

dorinţelor, zadarnică activitatea raţiunii, zadarnică funcţionarea minţii, zadarnică înţelepciunea, drepta-

tea, practicarea oricărei virtuţi, promulgarea şi controlarea oricărei legi; cu un cuvânt, zadarnică ar fi

tot ce poate fi măreţ şi frumos în viaţa oamenilor şi pentru oameni. (Atenagora Atenianul)

Înmulţitu-s-au mai mult decât perii capului meu cei ce mă urăsc pe mine în zadar. (Psalmi 68.5)

Numai binecuvântarea Domnului îmbogăţeşte, iar truda zadarnică nu aduce spor. (Solomon 10.22)

"Poporul acesta Mă cinsteşte cu buzele, dar inima lor este departe de Mine. Şi zadarnic Mă cinstesc ei,

învăţând învăţături ce sunt porunci ale oamenilor". (Matei 15.8, 9)

Sufletul celui leneş pofteşte, însă în zadar. Numai sufletul celor silitori este îndestulat. (Solomon 13.4)

Unde domneşte dreptatea, armele sunt zadarnice. (Jacques Amyot)

Zis-a Avva Ilie: De nu va căuta mintea cu trupul, în zadar este osteneala, căci de iubeşte cineva necazul,

mai pe urmă i se face lui spre bucurie şi odihnă.

Zis-a Avva Moise: De nu se va uni fapta cu rugăciunea, în zadar se osteneşte omul, iar puţină vreme

este osteneala şi de-a pururea odihna, cu darul lui Dumnezeu Cuvântul. Amin!

Zaheu Vameşul 11.10

Zăpada nu rupe niciodată ramurile salciei. (Proverb japonej)

Zăpada/ Dacă februarie este încărcat de zăpadă, o vară frumoasă se prevesteşte. (Proverb enlegleesc)

Dacă m-aş spăla cu zăpadă şi mi-aş curăţi mâinile cu leşie, atunci Tu tot m-ai cufunda în noroi, încât şi

veşmintele mele s-ar scârbi de mine. (Iov 9.30,31)

Faţa Lui s-a făcut albă ca lumina şi hainele străluceau ca zăpada. 12.9

Precum este zăpada în timpul verii şi ploaia la seceriş, aşa nu-i place celui nebun cinstea. (Solomon 26.1)

S-a depărtat şi norul de la cort şi iată Mariam s-a făcut albă de lepră, ca zăpada. Şi când s-a uitat Aaron

la Mariam, iată era leproasă. (Numerii 12.10)

Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. (Psalmi 50.8)

Şi iată s-a făcut cutremur mare, că îngerul Domnului, coborând din cer şi venind, a prăvălit piatra şi şedea

deasupra ei. Şi înfăţişarea lui era ca fulgerul şi îmbrăcămintea lui albă ca zăpada. Şi de frica lui s-au

cutremurat cei ce păzeau şi s-au făcut ca morţi. (Matei 28.2-4)

Şi în mijlocul sfeşnicelor pe Cineva asemenea Fiului Omului, îmbrăcat în veşmânt lung până la picioare şi în-

cins pe sub sân cu un brâu de aur. Capul Lui şi părul Lui erau albe ca lâna albă şi ca zăpada, şi ochii

Lui, ca para focului. (Apocalipsa 1.12-14)

Zis-a Domnul iarăşi: "Bagă-ţi mâna în sân!" Şi când a scos-o din sân, iată mâna lui era albă ca zăpada de

lepră. Şi i-a zis din nou Domnul: "Bagă-ţi iarăşi mina în sân!" Şi şi-a băgat Moise mâna în sân; şi când

a scos-o din sân, iată, era iar curată, ca tot trupul său. (Ieşirea 4.6, 7)

Zâmbetul este fericirea care se află chiar sub nasul tău. (Tom Wilson)

Zâmbetul/ Cel care zâmbeşte în loc să se înfurie va fi întotdeuna mai puternic. (Proverb japonez)

Dacă are nevoie de tine, te va linguşi cu fel de fel de vorbe şi-ţi va zâmbi şi-ţi va da nădejde.

(Ecclesiasticul 13.8)

Dragostea trebuie să se desfăşoare în tăcere, ca să se audă zâmbetul spiritului. (Petre Pandrea)

Îţi zâmbeşte mieros, dar ţi-o coace-n dos. (Proverb italian)

Nebunul, când râde, îşi înalţă glasul, iar omul cuminte abia va zâmbi. (Ecclesiasticul 21.22)

Zâmbeşte, chiar dacă zâmbetul tău este trist, pentru că mai trist decât un zâmbet trist e faptul de a nu

mai şti să zâmbeşti. (Mahatma Gandhi)

Tandreţea nu este un sentiment, este o calitate a privirii, o calitate a ascultării, a atingerii, a zâmbetului.

(Jacques Salomé)

Umorul este zâmbetul filosofiei. (Okakura Kakuzo)

Un zâmbet cald este limbajul universal al bunătăţii. (William Arthur Ward)

Un zâmbet sau o vorbă bună spusă unui bătrân este a-i dărui o zi mai mult de viaţă. (Vasile Conta)

Zâmbeşte şi vei avea prieteni. Încruntă-te şi vei avea riduri. (George Eliot)

Zâmbetele sunt sărutările sufletului. (Minna Thomas Antrim)

Zâmbim pentru că suntem fericiţi, dar zâmbetul în sine ne face totodată să ne simţim fericiţi.

(Michael Lewis)

Zborul/ Ca păsările care zboară. Aşa Domnul Savaot va ocroti Ierusalimul, îl va acoperi, îl va mântui, îl va cruţa, îl

va libera". Întoarceţi-vă către Acela de Care adâncul vă desparte, copii ai lui Israel! (Isaia 31.5, 6)

Cine zboară ca norii şi ca porumbiţa spre sălaşul ei? (Isaia 60.8)

Cu spatele te va umbri pe tine şi sub aripile Lui vei nădăjdui; ca o armă te va înconjura adevărul Lui. Nu te

vei teme de frica de noapte, de săgeata ce zboară ziua, de lucrul ce umblă în întuneric, de molima ce

bântuie întru amiază. Cădea-vor dinspre latura ta o mie şi zece mii de-a dreapta ta, dar de tine nu se

vor apropia. (Psalmi 90.4-7)

Dacă vrei să zbori ca un fluture, nu te zbate ca un cocoş. (Proverb chinezesc)

Eu nu am căutat, în toată viaţa mea, decât esenţa zborului! Zborul – ce fericire! (Constantin Brâncuşi)

Însă trebuie să ne ferim să întindem mâinile prea tare şi să le ridică cât mai sus, ca să nu ajungem în stare

de fierbinţeală şi de extaz, de la care este numai un pas până la înşelare de sine şi amăgire drăcească.

Mâinile trebuie întinse moderat, ca duhul să rămână în linişte, smerenie şi umilinţă; trebuie să dăm trupu-

lui poziţia celui atârnat pe cruce, iar nu poziţia celui ce zboară spre cer. Capul să fie plecat în jos, iar

mâinile ridicate. (Din cartea “Tâlcuiri la Patericul egiptean”, pagina 31, a Sfântului Ignatie Briancianinov)

Întoarceţi-vă cu mintea şi inima voastră spre cer şi nu veţi fi prinşi de diavol. Pasărea, cu cât zboară mai sus,

cu atât este mai ferită de primejdii. (Sfântul Tihon din Zadonsk)

Întocmai ca vulturul care îndeamnă la zbor puii săi şi se roteşte pe deasupra lor, întinzându-şi aripile, a luat

pe Israel şi l-a dus pe penele sale. (Deutoronom 32.10)

Mică este între cele zburătoare albina, dar rodul ei întrece orice dulceaţă. (Ecclesiasticul 11.3)

Nu te vei teme de frica de noapte, de săgeata ce zboară ziua, de lucrul ce umblă în întuneric, de molima ce

bântuie întru amiază. Cădea-vor dinspre latura ta o mie şi zece de-a dreapta ta, dar de tine nu se vor

apropia. (Psalmi 90.5-7)

Precum vrabia zboară şi rândunica se înalţă în văzduh, tot aşa blestemul fără pricină nu nimereşte.

(Solomon 26.2)

Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a patra. Apoi a zis Dumnezeu: "Să mişune apele de vietăţi, fiinţe cu

viaţă în ele şi păsări să zboare pe pământ, pe întinsul tăriei cerului!" Şi a fost aşa. (Facerea 1.19, 20)

Şi am văzut un înger stând în soare; şi a strigat cu glas puternic, grăind tuturor păsărilor care zboară spre înal-

tul cerului: Veniţi şi vă adunaţi la ospăţul cel mare al lui Dumnezeu, ca să mâncaţi trupuri de împăraţi şi tru-

puri de căpetenii de oşti şi trupurile celor puternici, şi trupurile cailor şi ale călăreţilor lor, şi trupurile tutu-

ror celor slobozi şi celor robi, şi ale celor mici şi celor mari. (Apocalipsa 19.17, 18)

Şi am zis: Cine-mi va da mie aripi ca de porumbel, ca să zbor şi să mă odihnesc? (Psalmi 54.6)

Şi femeii i s-au dat cele două aripi ale marelui vultur, ca să zboare în pustie, la locul ei, unde e hrănită acolo

o vreme şi vremuri şi jumătate de vreme, departe de faţa şarpelui. (Apocalipsa 12.14)

Şi fiinţa cea dintâi era asemenea leului, a doua fiinţă asemenea viţelului, a treia fiinţă avea faţă de om, iar a pa-

tra fiinţă era asemenea vulturului care zboară. Şi cele patru fiinţe, având fiecare din ele câte şase aripi,

sunt pline de ochi, de jur împrejur şi pe dinăuntru, şi odihnă nu au, ziua şi noaptea, zicând: Sfânt, Sfânt,

Sfânt, Domnul Dumnezeu, Atotţiitorul, Cel ce era şi Cel ce este şi Cel ce vine. (Apocalipsa 4.7, 8)

Şi iarăşi am ridicat ochii şi am privit şi iată un sul de carte care se înălţa în zbor. Şi a grăit către mine, zicând:

"Ce vezi tu?" Şi am zis: "Văd un sul de carte care zboară, lung de douăzeci de coţi şi lat de zece". Şi el

mi-a tâlcuit: "Acesta este blestemul care se răspândeşte peste faţa a tot pământul, căci orice fur va fi ni-

micit de aici şi orice am care jură strâmb va fi pierdut. I-am dat drumul", zice Domnul Savaot, "şi se va

duce în casa furului şi în casa celui care jură strâmb pe numele Meu şi va rămâne în ea şi va nimici

lemnele şi pietrele ei". (Zaharia 5.1-4)

Şi pe când vorbeam în rugăciunea mea, iată un om, Gavriil, pe care l-am văzut în vedenia mea cea de la în-

ceput, în zbor grăbit, s-a apropiat de mine pe la vremea jertfei de seară. Şi a venit şi mi-a grăit zicând:

"Daniele, chiar acum am sosit ca să-ţi deschid mintea. Când tu ai început să te rogi, poruncă mi-a fost

dată şi eu am venit ca să-ţi vestesc, căci tu eşti un om iubit de Dumnezeu. Ia aminte la cuvânt şi înţelege

vedenia! (Daniel 9.21-23)

Teamă şi cutremur au venit asupra mea şi m-a acoperit întunericul. Şi am zis: Cine-mi va da mie aripi ca

de porumbel, ca să zbor şi să mă odihnesc? Iată m-aş îndepărta fugind şi m-aş sălăşlui în pustiu.

(Psalmi 54.5-7)

Zgomotul nu dovedeşte nimic: uneori găina face un ou şi cotcodăceşte de parcă ar fi ouat o planetă întreagă.

(Mark Twain)

Zgomotul va ajunge până la marginea pământului, căci Domnul deschide procesul neamurilor; intră la judecată cu

tot trupul şi pe cei nelegiuiţi îi va da sabiei", zice Domnul. (Ieremia 25.30)

Zgomotul/ Aurul nu poate face zgomotul ce-l face arama. (Proverb indian)

Avem nevoie să Îl găsim pe Dumnezeu, iar Dumnezeu nu poate fi găsit în zgomot şi agitaţie.

(Maica Tereza)

Adevărata măsură după care se judecă orice putere: cât de bine a făcut pe lume, nu după cât zgomot

a făcut. (Alexandru Vlahuţă)

Bătălia cu zgomotele parazitare. 7.3

Binele nu face zgomot şi zgomotul nu face bine. (Proverb)

Butoaiele goale fac gălăgie multă. (Sofocle)

Calomnia nu este altceva decât “zgomotul” pe care îl fac cei nebuni. (Diogene din Sinope)

Domnul Savaot te va cerceta cu tunet, cutremur şi zgomot mare, uragan şi vijelie şi flăcări de foc

mistuitor! (Isaia 28.6)

Englezilor nu le place muzica, dar în mod sigur le place zgomotul produs de muzică. (Thomas Beecham)

"Eu am poruncit sfintei Mele oştiri, zice Domnul, chemat-am pe vitejii mâniei Mele, pe cei ce se veselesc

de slava Mea". Ascultaţi acest zgomot surd în munţi, vuiet al unui neam fără de număr; auziţi această

zarvă de împărăţii, de neamuri adunate; Domnul Savaot cercetează oştirea gata de luptă.

(Isaia 13.3, 4)

Fericirea tace şi se ascunde; numai nefericirea este militantă şi zgomotoasă. (Duiliu Zamfirescu)

Glasul cel plin de veselie al lirei a încetat, chiotele zgomotoase nu mai sunt, încetat-a glasul harpei. La

cântec nu se mai bea, şi amar este vinul pentru băutor. Cetatea pustiită este în ruină, intrarea fiecă-

rei case este închisă. (Isaia 24.8-10)

Inteligenţa este ca un râu; cu cât este mai adânc, cu atât face zgomot mai puţin. (Proverb englezesc)

Mânia zgomotoasă înfurie, mânia mută îngrozeşte. (Carmen Sylva, poetă şi prima regină a României)

Mult zgomot pentru nimic! (William Shakespeare)

Muzica de film este zgomot… chiar şi mai dureroasă decât sciatica mea. (Thomas Beecham)

Orice ciocnire provoacă un zgomot sau o scânteie. Zgomotul călăuzeşte, scânteia luminează.

(Alexandre Dumas)

Strategia fără tactică este cel mai lung drum spre victorie. Tactica fără strategie este zgomotul de

dinaintea înfrângerii. (Lao Tse)

Şi când vei auzi un zgomot, ca şi cum ar veni pe vârful arborilor dumbrăvilor, atunci să porneşti, căci

atunci a pornit Domnul înaintea ta, ca să lovească oştirea Filistenilor". Şi a făcut David cum i-a

poruncit Domnul şi a lovit pe Filisteni de la Ghibeon până la Ghezer. (II Regi 5.24, 25)

Ziarele/ Ca jurnalist de gen unic, / El scurt răspunde la-ntrebări: / Articolele-s cugetări / Şi cugetările nimc.

(Păstorel Teodoreanu)

Ce mai spun gazetele, nene? Mofturi. (Ion Luca Caragiale)

Cel ce nu citeşte este mai bine educat decât cel ce citeşte doar ziare. (Thomas Jefferson)

Dacă nu citeşti ziarele eşti neinformat, dacă le citeşti, eşti dezinformat. (Mark Twain)

Deosebirea dintre literatură şi ziaristică este că a doua este de necitit, în timp ce literatura e necitită.

(Oscar Wilde)

Editorii de ziar sunt oameni care separă grâul de pleavă şi apoi tipăresc pleava. (Adlai Stevenson)

Fereastra spre lume poate fi acoperită cu un ziar. (Stanislaw Jerzi Lec)

Fericiţi sunt cei care nu citesc ziare, analfabeţii, neimplicaţii, căci au bun-simţ. Pentru a ne simţi deplin mul-

ţumiţi, trebuie să trăim mai simplu. Lectura ziarelor a făcut să crească numărul proştilor. (Lev Tolstoi)