Outline of research on social inclusion in moldova

CUM SUNT EXCLUŞI

Deşi Republica Moldova este catalogată de Freedom House drept o ţară parţial liberă, există partide doctrinare şi o competiţie politică autentică, toate aceste mecanisme democratice nu au funcţionat în ultimul timp, întrucât fosta guvernare PCRM a pus beţe în roate prin fraude, şantaj şi abuz de putere. Preşedintele Voronin îşi permitea, de exemplu, să dea public indicţii şi ordine primarilor sau miniştrilor, cu toate că nu are prerogative constituţională pentru asta.

Tot prin ingerinţe ilegale autorităţile comuniste au intervenit în activitatea audioviyualului public şi a sistemului judecătoresc. În consecinţă, anul trecut , Republica Moldova a fost taxată de instituţiile paneuropene pentru lacunele din justiţie, iar Freedom House consideră că aceasta e o ţară fără presă liberă.

Cu toate că, potrivit aceloraşi estimări Freedon House, Republica Moldova este cea mai coruptă ţară din Europa, în opt ani de zile, cât s-au aflat comuniştii la putere, nici un înalt demnitar nu a fost tras la răspundere pentru favoritism sau luare de mită În schimb, aproape toţi liderii opoziţiei aveau câte 2-3 dosare de urmărire penală. Zeci de oameni politică sau oponenţi ai regimului a fost arestaţi ţi a zăcut mai multe luni în închisoare. Nici una dintre acuzaţii nu s-a confirmat. Unii dintre cei persecutaţi şi întemniţaţi au fost eliberaţi numai după ce s-a pronunţat Curtea Supremă pentru Drepturile Omului de la Srabourg.

Astfel, treptat, Republica Moldova a început să degenereze într-un stat poliţienesc. Se spulberase senzaţia de siguranţă politică şi personală. Sistemul politic şi cel electoral, în urma imixtiunilor abuzive a preşedinţiei, se dereglase, producând abuzuei, injustiţie, discriminare.
1.Sistemul politic
Sistemul politic moldovenesc este mulat, sub aspect strict formal, pe calapodul european. Forma de guvernământ este republica parlamentară.

Conform specialiştilor Juan J. Linz şi Alfred Stepan, în fostele state socialiste sovietice mai degrabă s-a realizat o liberalizare a instituţiilor politice şi sociale decât o democratizare. Această realitate rezidă în faptul că Republica Moldova nu a fost în stare de a-şi determina exact interesele sale naţionale şi direcţiile concrete de dezvoltare naţională. Este nespus de dificil până în prezent de a-şi stabili chiar identitatea sa naţională şi lingvistică atât la nivel cotidian, cât şi la cel academic şi statal. La aceasta se mai poate adăuga şi confuzia şi deruta în ceea ce priveşte politica externă. Anume politica sa externă duplicitară până la începutul sec. XXI i-a adus Republicii Modova o serie de insuccese şi incertitudini. De fapt, problema eficientizării unui sistem politic se începe de la actualizarea problemelor din societate.

Făcând o retrospectivă regimului democrat, care s-a dezvoltat în Republica Moldova, trebuie de spus că în doar 10 ani sistemul democrat a funcţionat în 5 regimuri:

1) parlamentar (27 aprilie 1990 – 3 septembrie 1990);

2) semiprezidenţial / semiparlamentar (3 septembrie 1990 – 5 martie 1991);

3) prezidenţial (5 martie 1991-29 iulie 1994);

4) semiprezidenţial / semiparlamentar ( 29 iulie 1994 – 5 iulie 2000);

5. 
   parlamentar ( 5 iulie 2000 – prezent).
   

Sistemul politic, în urma unor prevederi constituţionale defectuoase, rămâne încă exlectic şi de accea generează diverse sincope şi blocaje politică. Chir şi după alegerile parlamentare din 29 iulie Republica Moldova a intrat într-a adevărată criză politică, deoarece Parlamentul nu a reuşit să aleagă şeful statului.

Acest fapt arată clar de ce până în prezent democraţia în Republica Modova nu a avut mari succese, deoarece toată energia decizională se pierdea în transformări de regimuri şi de instituţii democratice. Buna funcţionare a sistemului democrat nu avea o funcţionare eficientă, întrucât structura şi instituţiile sale nu erau deplin finisate. Pe parcursul anilor de independenţă, Republica Moldova a lucrat mult şi într-un mod dificil la crearea instituţiilor sale democratice cum ar fi: partidele politice, alegererile democratice, sistemul legislativ, drepturile omului, modul de guvernare etc.

În prezent pare că dezvoltarea acestor instituţii este în faza de încheiere: s-a stabilit, în final, care este regimul democratic; ultimele alegeri generale, conform multor specialişti autohtoni şi internaţionali, s-au petrecut conform tuturor normelor democratice; sunt garantate prin lege drepturile omului; dispunem de un sistem pluripartidist şi lista ar putea fi continuată. O posibilă refomă constuţională ar fi măsură să readucă sistemul politic pe linia de plutire.

Îne încă mult până departe.Un efort siuţinut în crearea unei funcţiuonalităţi eficiente a sistemului politic din Republica Moldova, cu toate instituţiile sale politice, trebuie depus pentru ridicarea culturii politice şi dezvoltarea societăţii civile în care, de fapt, şi rezidă democraţia durabilă.

Este evident că un factor important în atingerea acestui scop este factorul timp, şi cunoaştem care a fost societatea civilă şi cultura politică la începutul anilor ’90 şi cum s-a transformat până în prezent. De asemenea, migraţia populaţiei din n Republica Moldova are un aspect pozitiv la acest capitol schimbînd mult mentalitatea cetăţenilor noştri. Însă un rol important îl are şi condurea de vârf care ar putea atinge acest scop, peste o anumită perioadă de timp, prin programe educaţionale şi o politică de dezvoltare în acest sens.

Oricum,, competiţia politică, garantată de constituţie, nu a eliminat fenomenul excluziunii. Dimpotrivă, sfidând legislaţia în vigoare, fosta guvernare a tratat opoziţia democratică drept un duşman care trebuie eliminat, fapt care a speriat foarte mulţi cetăţeni. De aceea, mulţi dintre ei ori s-au retras din viaţa politică, ori s-au văzut constrânşi să se înregimenteze în partidul de guvernământ pentrua scăpa astfel de probleme.

2.