VII. CE-I DE FĂCUT? CE STRATEGII SE IMPUN PENTRU A DEPĂŞI BARIERILE
Modelul comunitar european este unul dintre pilonii unei strategii integrate mai vaste de combatere a excluziunii politice, ale cărei baze s-au pus încă de la Lisabona.
Se poate preciza că, în limbajul instituţional moldovenesc, conceptul de incluziune şi dezvoltare politică şi socială a intrat în uz în ultimii ani, mai cu seama odată cu semnarea Planului de Acâiuni Republica Moldova – UE. Acesta, de altfel, este unul dintre documentele definitorii pentru extirparea excluziunii politice şi apropierea ţării de standardele europene.
Deşi autorităţile moldovene negociază la ora actuală un nou acord de asociere, mai multe prevederi ale planului de acţiui nu au fost onorate până la capăt . Îndeplinirea lor în parlalel cu noile obiective care vor fi trasate în urma trecerii la un grad mai avandat de cooperare cu Uniunea Europeană, va contrubui enorm, între altele, şi la eliminarea fenomenului de excluziune politică.
Printre strategiilecare se impun, esenţial par să fie: Reforma politică şi cea constituţională care va ajusta sistemul politic moldovenesc la cel european.
Descentralizarea şi debirocratizarea administraţiei de stat.
Refacerea autonomiei locale.
Consolidarea instituţiilor care garantează democraţia, supremaţia legii, drepturile omului şi libertăţilor politice.
Cooperarea cu UE şi SUA pentru soluţionarea conflictului transnistrean.
Reorganizarea puterii judecătoreşti pe principii europene, independenţa reală a justiţiei. Încorporarea Procuraturii în sistemul judiciar.
Crearea unei pieţe mediatice competitive. Eliminarea controlului politic asupra Raduiteleviziunii publice.