Particularit~[i ale examin~rii clinice {i paraclinice în psihiatria copilului {i adolescentului

8.1.4.8. Ergoschizisul este dezorganizarea armoniei miscarilor.

8.1.4.9. Scrisul particular, cu majuscule, "în oglinda", sau productiunile plastice cu caracter patologic sunt incluse în grupul parachineziilor.

8.2. Tulburarile activitatii cu caracter impulsiv se particularizeaza prin aspectul lor brusc, neasteptat, imprevizibil, fiind explicate de bolnav ca un impuls vag spre actiune. Impulsul este un act psihomotor cu caracter imperativ, cu debut si sfârsit brusc, fiind imprevizibil si incontrolabil. Uneori impulsul se însoteste de o tulburare a constiintei, care explica amnezia consecutiva, partiala sau totala. Apar ca si consecinta a unor trairi afective puternice si pot avea implicatii medico-legale.

8.2.1. Dromomania este fuga impulsiva a copiilor care renunta cu usurinta la conditiile comode de viata de acasa, cu un motiv real nesemnificativ, dar care îi aduce într-o stare de tensiune. Exista regret ulterior. Vagabondajul constituie tot o parasire a domiciliului, dar cu o stare permanenta, continua, deliberata si voluntara, nu sub imperiul impulsului. Vagabondajul este caracteristic psihopatilor, care nu au capacitate de insertie socio-familiala; este considerat delict si se pedepseste de lege.

8.2.2. Ticurile sunt miscari ale diferitelor grupe musculare care se produc repetat, intempestiv si rapid, ajungând în forma extrema pâna la descarcari fonatorii, sau respiratorii. Dispar în somn, pot fi controlate voluntar (partial), se accentueaza la emotii. Constituie o forma monosimptomatica de nevroza a scolarului mic.

8.2.3. Clastomania apare la personalitatile dizarmonice impulsive, care, la conflicte minore rup, sfâsie totul în jur.

8.2.4. Dipsomania este tendinta impulsiva de a bea, de a consuma alcool, mult controversata la adult si mai rar întâlnita la copil.

8.2.5. Piromania apare, de regula, la copiii cu retard psihic usor care sunt fascinati de foc.

8.2.6. Cleptomania se defineste ca o impulsiune de a subtiliza unele obiecte, de obicei lipsite de valoare, care se vor restitui, ulterior, pagubasului.

8.2.7. Jocul patologic de noroc este introdus de sistemele actuale de clasificare a bolilor mintale în capitolul tulburarilor activitatii cu caracter impulsiv, la fel ca unele forme ale suicidului.

8.3. Tulburarile activitatii instinctive. Activitatea instinctiva este forma cea mai elementara de activitate, având un dinamism propriu. Componentele ei sunt înnascute, se repeta legic, sunt îndreptate spre satisfacerea unor nevoi fundamentale ale speciei. Asigura un comportament adaptativ, care nu trebuie învatat si merge dincolo de constient, ca o rezerva de adaptare, chiar si în stare de confuzie.

8.3.1. Instinctul alimentar

8.3.1.1. Bulimia presupune o exagerare, o motivatie alimentara crescuta, care apare în disfunctii diencefalice, manie, sindromul Kleine-Levin. Potomania priveste consumul exagerat de lichide.

8.3.1.2. Diminuarea instinctului alimentar poate avea diferite intensitati:

8.3.1.2.1. Anorexia simpla apare în nevroze.

8.3.1.2.2. Anorexia mentala este o entitate clinica de granita care vizeaza pierderea poftei de mâncare, însotita, adesea de pervertirea instinctului alimentar, tulburari de schema corporala si semne grave de deficit somato-endocrin (secundare).

8.3.1.2.3. Refuzul alimentar total si sitofobia apare la deliranti, la bolnavi cu halucinatii gustative care determina delir de persecutie (otravire).

8.3.1.3. Pica presupune o pervertire a instinctului alimentar, bolnavul consumând lucruri necomestibile (anorexie mentala, insuficienta psihica).

8.3.2. Instinctul de aparare poate fi:

8.3.2.1. Exagerat, atunci când pacientul cere protectie, se teme sa ramâna singur, se teme de boala (în nevroze).

8.3.2.2. Diminuat când exista ideatie de inutilitate si autolitica (depresie), sau când pericolul real nu poate fi apreciat (retard mintal, psihoze, stari confuzive).

8.3.2.3. Pervertit, la vârstnici (senilitate), manifestându-se prin avaritie, lacomie.

8.3.3. Instinctul de reproducere

8.3.3.1. Exagerarea lui se numeste nimfomanie la femei si satiriazis la barbati. Apare în psihopatii, în stari de excitatie de tip maniacal.

8.3.3.2. Diminuarea lui apare în stari caracterizate prin inhibitie, sau prin saracirea vietii psihice. La fel, poate apare în intoxicatiile sistemului nervos central. Poarta numele de impotenta la barbati si frigiditate la femei.

8.3.3.3. Perversiuni

8.3.3.3.1. Ipsatia, masturbatia apare la copiii mai mari, aflati în nevoie de consum afectiv. Apare cu caracter trecator în pubertate, ca un joc cu organele genitale, pâna la declansarea ejaculatiei, a orgasmului. Devine patologica daca se prelungeste peste aceasta perioada, deconcentrând individul de la alte activitati, daca primeste caracter impulsiv obsedant si duce la epuizare.

8.3.3.3.2. Pedofilia este atractia fata de copii, ca o nevoie instinctiva, de satisfacere a nevoilor sexuale; când este vorba de copiii proprii, se numeste incest.

8.3.3.3.3. Zoofilia presupune atractia instinctiva fata de animale (copii de pastori).

8.3.3.3.4. Necrofilia este atractia fata de cadavre.

8.3.3.3.5. Voyerismul tine de satisfacerea sexuala prin privirea actului sexual, sau contemplarea organelor genitale externe ale unei alte persoane.

8.3.3.3.6. Exhibitionismul este placerea de a-si expune organele genitale în prezenta sexului opus, în locuri publice, în scop de satisfacere sexuala. Apare la copiii cu insuficienta psihica, sau cu organizare dizarmonica a personalitatii.

8.3.3.3.7. Homosexualismul sau lesbianismul presupune raport sexual cu persoane de acelasi sex, de cele mai multe ori, copiii fiind victimele unor perversi sexuali adulti si având rol pasiv.

8.3.3.3.8. Travestismul este bucuria de a purta îmbracamintea sexului opus.

8.3.3.3.9. Narcisismul presupune atractia amoroasa fata de propria persoana.

8.3.3.3.10. Sadismul este aberatia unui act sexual normal, caracterizata prin faptul ca individul nu ajunge la satisfactie decât daca poate produce durere partenerului, spre deosebire de masochism unde exista nevoia celui în cauza de a i se produce durerea.

8.3.3.11. Incestul este modalitatea aberanta de satisfacere erotica între parinti si copii sau frati si surori. Este de cele mai multe ori consecinta vietii familiale în conditii de promiscuitate, incultura si amoralitate. Este mai frecvent la tati decât la mame si reflecta o structura psihopatica erotica, impulsiva sau obsedanta a acestuia. Este necesar examenul psihiatric si psihologic pentru a evalua starea sanatatii mintale a individului si implicit pentru a diagnostica o boala psihica în vederea stabilirii discernamântului (insuficienta psihica primara sau secundara, schizofrenie)..