Particularit~[i ale examin~rii clinice {i paraclinice în psihiatria copilului {i adolescentului

10. CONSTIINTA este functia psihica sintetica, care asigura sinteza tuturor formelor de reflectare, este o stare de veghe, de prezenta în mediu, corespunzatoare zonelor de excitatie optima din scoarta. H. Ey afirma ca "a fi constient înseamna a trai particularitatea propriei existente, transpunând-o în universalitatea constiintei sale". Dupa Sutter constiinta este "sinteza activitatilor psihice la un moment dat", iar dupa Jaspers "activitatea psihica acum si aici".

10.1. Tulburarile de claritate

10.1.1. Obnubilarea (înnourare, încetosare) este o scadere de mica intensitate a claritatii, care permite conectarea unor relatii incomplete, fugare cu lumea. Lucrurile din jur sunt vag percepute, la fel si propria persoana; copilul realizeaza caracterul patologic al starii sale, depunând eforturi evidente pentru a se încadra în mediu. Apare în intoxicatii, infectii, traumatisme cranio-cerebrale, insolatii, stari post-criza epileptica.

10.1.2. Stupoarea (somn profund) apare în boli somatice grave (autointoxicatie). Bolnavul raspunde la excitanti algici puternici, se trezeste superficial si readoarme imediat.

10.1.3. Precoma presupune activitate reflexa exteroceptiva în stare de functiune, cu suspendarea reactivitatii la stimulari psihice, în meningoencefalite grave, intoxicatii acute.

10.1.4. Coma este starea de suspendare a tuturor activitatilor reflexe cu receptori deschisi în afara (osteotendinoase, reflexe la lumina si cele corneene), alaturi de totala areactivitate la excitanti psihici. Se pastreaza doar reflexele interoceptive si functiile de baza vegetative (si acestea modificate). Are diferite grade de severitate, de la coma vigila, la cea depasita.

10.2. Tulburarile de dimensiune presupun îngustarea câmpului constiintei care va cuprinde mai putine elemente, trairi, îmbracând un aspect "tubular".

10.2.1. Starea crepusculara, în varianta ei nocturna (mai benigna), dar si în cea diurna (mai grava), cuprinde eclipse paroxistice ale starii de constienta, cu durata de secunde, minute. La copil are, de obicei, un continut anxios, terifiant. Ramân în câmpul constiintei doar automatismele primare, adesea de aspect ancestral, cu ajutorul carora se deplaseaza în spatiu. Lasa amnezie ulterioara.

10.2.2. Îngustarea câmpului constiintei în insuficienta psihica primara se datoreaza nedezvoltarii structurilor morfofunctionale, iar în cea secundara este consecinta degradarii lor.

10.2.3. Monoideismul presupune concentrarea întregii activitati a bolnavului în jurul ideii delirante.

10.3. Tulburarile calitative sau dezintegrative sunt manifestate întotdeauna prin prezenta unui sindrom confuziv cu îndepartare de lumea reala, dezorientare temporo-spatiala, incoerenta în gândire si amnezie ulterioara.

10.3.1. Starea amentiala se caracterizeaza prin confuzie cu agresivitate datorata disocierii grave a functiilor psihice, cu alterarea profunda a sintezei senzoriale. Predomina confuzia în raport cu componenta deliranta.

10.3.2. Starea oniroida întruneste conditiile de patologie asimilata cu visul. Este o forma de activitate mintala automata, cu viziuni si scene animate, desi copilul este treaz. El comunica cu productiunile halucinatorii, dar este posibila comunicarea si cu cei din jur. Amnezia este partiala, producându-se la revenire o usoara dezorientare. Are totdeauna un aspect confuziv si unul delirant. Exista mai multe forme:

10.3.2.1. Onirismul toxiinfectios este un delir halucinator acut cu alterarea starii generale.

10.3.2.2. Forma hipnagogica, apare în intoxicatii, leziuni pedunculare; copilul asista pasiv la scenele de vis.

10.3.2.3. Forma paroxismului anxios apare în starile de soc emotional, isteric, epilepsie, cu eliberarea unor automatisme inferioare si acte propulsive (fuga, violenta).

10.3.3. Starea halucinator deliranta presupune un tablou emotional centrat pe anxietate. Anxietatea devine traire definitorie, întruneste conditia delirului, fara a o epuiza însa. Este o forma supraacuta care survine în delirele acute azotemice, cu o profunda alterare a starii generale. Halucinatiile sunt terifiante, însotite de frica, furie. Constiinta eu-lui este numai partial alterata.

10.3.4. Confuzia astenica este o stare confuziva simpla, general astenica, cu hipochinezie. Apare posttraumatic si poate avea o durata mai lunga (saptamâni, luni).