Semnalele sunt apoi multiplexate şi transformate în semnale numerice. Blocurile corespunzătoare sunt de obicei înglobate într-un subsistem numit placă de achiziţie, conectată la sistemul de calcul
Semnalele sunt apoi multiplexate şi transformate în semnale numerice. Blocurile corespunzătoare sunt de obicei înglobate într-un subsistem numit placă de achiziţie, conectată la sistemul de calcul.
a) După modul de obţinere al energiei de măsurare:
a) După modul de obţinere al energiei de măsurare:
Prezintă variaţii neprevizibile, valorile pe care le ia în diverse momente de timp fiind întâmplătoare. Aceste mărimi nu pot fi caracterizate decât în sens probabilistic cu ajutorul metodelor statistice.
Prezintă variaţii neprevizibile, valorile pe care le ia în diverse momente de timp fiind întâmplătoare. Aceste mărimi nu pot fi caracterizate decât în sens probabilistic cu ajutorul metodelor statistice.
Valoarea medie (componenta continuă) a unei mărimi aleatoare, într-un anumit interval de timp t1-t2 este dată de relaţia (1.2), iar valoarea efectivă de relaţia (1.3).
(1.2)
(1.3)
unde t2-t1 reprezintă timpul de integrare sau timpul de măsură.
Are proprietatea că valorile pe care le ia la anumite momente, se repetă după intervale egale de timp. Astfel pentru o mărime periodică, valoarea sa instantanee (momentană), x(t), satisface relaţia:
Are proprietatea că valorile pe care le ia la anumite momente, se repetă după intervale egale de timp. Astfel pentru o mărime periodică, valoarea sa instantanee (momentană), x(t), satisface relaţia:
(1.4)
Mărimea periodică poate fi descrisă în domeniul timp ca funcţie de amplitudine, frecventa, perioada si fază. Analiza în domeniul frecventa a acestor mărimi se face cu ajutorul seriei Fourier, rezultând un spectru de frecvente discret.
Valoarea medie (componenta continuă) a unei mărimi periodice este:
Valoarea medie (componenta continuă) a unei mărimi periodice este:
(1.5)
Un alt parametru utilizat pentru caracterizarea mărimilor periodice este valoarea efectivă:
(1.6)
Să se determine valoarea medie şi valoarea efectivă a semnalului periodic din Fig.1.5.
Să se determine valoarea medie şi valoarea efectivă a semnalului periodic din Fig.1.5.
Este acea mărime periodică a cărei valoare medie pe o perioadă este nulă.
Este acea mărime periodică a cărei valoare medie pe o perioadă este nulă.
Cele mai întâlnite mărimi (semnale) alternative în domeniul electric sunt prezentate în Fig.1.6.
Un semnal periodic oarecare poate fi descompus într-o sumă formată dintr-un semnal continuu egal cu valoarea medie și un semnal alternativ (Fig.1.7).
Un semnal periodic oarecare poate fi descompus într-o sumă formată dintr-un semnal continuu egal cu valoarea medie și un semnal alternativ (Fig.1.7).
Semnalul continuu se numește componenta continua a semnalului
Semnalul alternativ se numeste componenta alternativă a semnalului.
Semnalele periodice nu pot fi caracterizate prin valoarea lor instantanee deoarece acestea își schimba valoarea și sensul în timp.
Semnalele periodice nu pot fi caracterizate prin valoarea lor instantanee deoarece acestea își schimba valoarea și sensul în timp.
Pentru caracterizarea cantitativă a semnalelor alternative în tehnică se folosește valoarea lor efectivă.
La definirea valorii efective a semnalelor alternative s-a ajuns punând condiia de echivalenta între acțiunea curentului alternativ și a curentului continuu care ar circula în același circuit în același interval de timp.
Valoarea efectiva a curentului alternativ este numeric egala cu intensitatea curentului continuu care, străbătând același rezistor ca și curentul alternativ, produce aceeași cantitate de căldură în timp de o perioadă.
Astfel, cantitatea de căldură dezvoltată în timp de o perioadă T la trecerea curentului alternativ i(t) prin rezistorul R se exprima prin relaia:
