Ziua egalității de șanse între femei și bărbați Agerpres, 8 mai 2016
Ziua egalității de șanse între femei și bărbați este marcată, începând cu anul 2015, la data de 8 mai, având drept scop promovarea egalității de șanse între sexe, ca parte integrantă a politicii sociale.
Cu această ocazie, autoritățile administrației publice locale pot organiza manifestări și acțiuni specifice, pentru a atrage atenția asupra discriminării și a efectelor acesteia asupra femeilor și bărbaților, iar Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune pot include în programele lor emisiuni dedicate acestei zile.
Proiectul legislativ, inițiat de senatorul UDMR, Rozalia Biro, a fost adoptat de Senat pe 9 septembrie 2014, iar de Camera Deputaților, for decizional, la 11 februarie 2015, cu 281 de voturi "pentru" și trei abțineri. Legea a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis la 6 martie 2015.
Senatorul UDMR Rozalia Biro, președintele Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități din Senat, inițiatorul acestui proiect legislativ, a declarat, la 13 martie 2015, la Oradea, că a ales această dată pentru că pe 8 mai 2003 ''a fost adoptată strategia privind egalitatea de șanse între femei și bărbați, de către Ministerul Muncii de atunci, care a devenit apoi legea 202 a egalității de șanse''. De asemenea, senatorul UDMR a susținut că acesta "este un fundament pe care putem construi ceea ce dorim noi pentru a atinge acel scop al Uniunii Europene care vorbește de egalitate între femei și bărbați. Ei au trecut de etapa egalității de șanse. Din păcate, noi suntem la stadiul când începem să facem câte ceva pentru dezvoltarea egalității de șanse între femei și bărbați'. Ea a făcut referire și la rezoluția Parlamentului European, "Egalitatea între femei și bărbați în cadrul strategiei Europa 2020", care arată că există, la nivelul Uniunii Europene, o diferență de salarizare de 17% între femei și bărbați, iar violența în familie și relele tratamente sunt în continuă creștere. De asemenea, femeile se confruntă cu un nivel de sărăcie mai mare decât al bărbaților, iar în mediul rural, lipsa locurilor de muncă este mai frecventă la femei.
AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea; editor: Irina Andreea Cristea)
http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2016/05/08/ziua-egalitatii-de-sanse-intre-femei-si-barbati-09-50-04
Comunicat de presă – UDMR:Vrem acordarea de sprijin sporit pentru familii Agerpres, 6 Mai 2016,
Viitorul comunității noastre depinde, în cea mai mare măsură, de prosperitatea familiilor. Totodată, considerăm îngrijorător faptul că statul român actual nu are soluții prin care să ușureze, să degreveze cotidianul acelora care se îngrijesc de viitorul comunității, asumându-și răspunderea creșterii a mai mult de doi copii.
'UDMR propune măsuri concrete pentru sprijinirea familiilor mari', a declarat Biro Rozalia, senator UDMR, președintele Organizației de Femei, referitor la acel capitol din programul electoral cadru al Uniunii, în care sunt formulate prioritățile în vederea îmbunătățirii situației familiilor.
'UDMR consideră de importanță cheie elaborarea unor politici de guvernare pe care să le poată implementa pe plan local și care să semnaleze, fără doar și poate, că decizionalul este preocupat de soarta și greutățile cotidiene ale celor cu familii numeroase', a subliniat Biro Rozalia.
Ea a mai adăugat că politica socială a Uniunii este fundamentată de documentul adoptat anul trecut la al 12-lea Congres al UDMR, respectiv de programul Organizației de Femei, și încurajează adoptarea unor măsuri concrete, realizabile, în vederea afirmării și prosperității comunităților locale.
'Trebuie să acordăm o atenție sporită recunoașterii în plan material și social a femeilor și tinerilor, dar să încurajăm, totodată, asumarea creșterii copiilor. Vrem ca Guvernul să aloce sprijin în vederea construirii de locuințe. Avem nevoie de o politică socială coerentă care să includă și scutiri de taxe și impozite locale', a precizat senatorul UDMR.
În scopul afirmării și rămânerii pe pământul natal, Uniunea militează pentru armonizarea vieții de familie cu cea profesională.
'Condiția de bază pentru dezvoltarea economică a unei țări este crearea de noi locuri de muncă, stimularea înființării IMM-urilor prin intermediul finanțărilor. Încurajăm înființarea locurilor de muncă cu regim part-time, munca la domiciliu și introducerea programului de lucru flexibil', a subliniat Biro Rozalia.
UDMR cere alinierea standardelor salariale pentru familiile cu venituri mici, respectiv o atenție sporită pentru familiile monoparentale și cele defavorizate. De asemenea, este necesară garantarea măsurilor de protecție socială pentru vârstnici.
'Printre prioritățile noastre se numără și pachetele de programe care vizează sprijinirea familiilor mari, cu mai mulți copii. Pentru familiile numeroase, o măsură cu adevărat eficientă, venită sub forma unei facilități suplimentare, ar fi și reducerea impozitului pe venitul personal (13% în loc de 16% în cazul familiilor cu doi copii, 8% în loc de 16% în cazul familiilor cu trei copii, iar familiile cu patru sau mai mulți copii să fie scutite de plata impozitului pe venitul personal).
Propunem, totodată, înființarea căminelor și a grădinițelor de copii, iar în cazul școlilor suntem pentru crearea infrastructurii de tip 'after school', cu program prelungit. Propunem ca familiilor numeroase, înregistrate de către administrația publică, să li se emită un 'card de familie', iar utilizatorii acestuia să beneficieze de un tratament preferențial în toate oficiile administrației publice, iar măsurile preferențiale prevăzute de acest card să scutească bugetul familiei de cheltuieli suplimentare, începând cu cele asociate consumului cultural și până la transportul în comun ', a conchis președintele Organizației de Femei a UDMR.
http://www.agerpres.ro/comunicate/2016/05/06/comunicat-de-presa-udmr-10-22-08
Violenta politică împotriva femeilor este o formă de subminare a democrației. – Andreea Paul Stiripesurse.ro, 6 mai 2016
Articol scris de Andreea Paul, Deputat PNL
Violenta politică împotriva femeilor este o formă de subminare a democrației.
Ce forme ia? De exemplu, ia forma violenței psihice prin ignorare, denigrare, discreditare, abuz, amenințare, țipete, hărțuire sau șantaj și poate merge până la forme de violență fizică. Violența politică împotriva femeilor deformează reprezentarea corectă și echilibrată a populației în decizia publică. Vă sunt străine aceste experiențe? Evident că aceste tratamente țin departe femeile de activismul politic.
Violența împotriva femeilor nu se manifestă doar în spațiul public, ci și în cel privat. Despre violența domestică se discută din ce în ce mai mult, dar deloc despre violența politică, deși este reală și se manifestă agresiv în interiorul partidelor politice și între adversarii politici, mai accentuat în timpul campaniilor electorale.
Rezultatul: reprezentarea inechitabilă a femeilor și a bărbaților în decizia politică.
La grupul de lucru dedicat 'Violenței politice împotriva femeilor" la care am participat în data de 5 mai, în cadrul Forumului Global al Femeilor Parlamentar, s-a dezbătut rolul pe care doamnele parlamentar ar trebui să și-l asume pentru protejarea femeilor de violența politică. Recomandările au fost structurate în nevoia conștientizării problemei și reacției imediate prin atitudine și cu curaj, în nevoia legiferării, a interogării guvernului cu privire la acțiunile sale în acest sens, a implicării domnilor parlamentari pentru eliminarea violenței politice împotriva femeilor în comisii, în plen și în dezbaterile publice, rolul mass-mediei, al societății civile și al partidelor politice.
La Summit-ul Mondial din anul 2016 al Forumului Global al Femeilor Parlamentar (Women in Parliaments - WIP) de la Amman, 4-5 mai, am reprezentat Parlamentul României alături de doamnele senator Gabriela Crețu și Biro Rozalia-Ibolya, precum și doamnele deputat Cornelia Negruț și Camelia Khraibani. Lucrările reuniunii, organizate în colaborare cu Camera Reprezentanţilor din Iordania si cu sprijinul OECD, s-au desfășurat la Parlamentul Iordaniei în prezența a peste 300 de femei parlamentar din peste 80 de țări, șefi de stat, oficiali guvernamentali, reprezentanți ai unor instituții internaționale și ai societății civile.
Summit-ul WIP de la Amman este primul care se desfăşoară într-o ţară din Orientul Mijlociu și Africii de Nord, pe fondul progreselor înregistrate în ultimii ani în regiune în ceea ce priveşte implicarea femeilor în procesele publice decizionale. În România, reprezentarea politică a femeilor ne poziționează pe locul 113 în lume, după ţări ca Emiratele Arabe Unite, Pakistan, Nigeria, Cambogia, Ghana sau Etiopia şi continuaţi dumneavoastră lista până la 112 ţări aflate în faţa noastră.
Pe lângă violența politică împotriva femeilor, au fost abordate teme majore legate de importanţa reprezentării paritare de gen a femeilor și barbatilor în politică (în abordările internaționale nu se mai vorbește despre egalitatea de șanse, ci despre egalitatea de gen prin succesiunea perfectă de gen pe listele electorale); participarea politică și în toate celelalte domeniile - economie, educaţie, sănătate, utilizarea instrumentelor media, dinamica partidelor politice şi formarea alianţelor; contribuţia femeilor la prevenirea conflictelor, menţinerea păcii şi soluţionarea conflictelor; soluţiile politice ale femeilor lideri la criza refugiaţilor; drepturile omului; creşterea colaborării între parlamente şi organizaţiile non-guvernamentale ale femeilor; rolul tinerilor în politică etc.
Dintre participantele care au intervenit la aceste dezbateri amintim: Dalia Grybauskaite, Președinta Lituaniei; Marie Louise Coleiro Preca, Președinta Maltei; dna. Atifete Jahjaga, Președinta Kosovo (2011-2016).
http://www.stiripesurse.ro/violenta-politica-impotriva-femeilor-o-forma-de-subminare-a-democra-iei-este-violen-a-politica_993648.html
Dostları ilə paylaş: |