Plan local de acţiune pentru dezvoltarea îNVĂŢĂMÂntului profesional şi tehnic (plai) judeţul neamţ

In ceea ce priveşte productivitatea muncii, se constată o evoluţie schimbătoare la nivel judeţean, domeniile care au înregistrat o creştere în 2010 fiind industria extractivă, comerţul, energia electrică şi servicii colective. Explicaţia acestei creşteri ar fi că, deşi cifra de afaceri a scăzut în aceste domenii, ponderea personalului din unităţile locale a scăzut mult mai semnificativ (cu aprox. 7% în comerţ 18% în construcţii şi 28% în industria extractivă tab.3.1).
3.1.3. Firmele din judeţ - dinamica, repartiţia sectorială şi pe clase de mărime
Tabelul 3.2

Număr de unităţi locale active pe activităţi (secţiuni CAEN Rev. 2)	Total	din care pe clase de mărime
		0-9	10-49	50-249	>250
Total judeţ	8864	7835	861	148	20
Industrie extractivă	19	14	5	-	-
Industrie prelucrătoare	1358	1038	232	75	13
Energie electrică şi termică, gaze, apa calda şi aer condiţionat	9	4	3	2	-
Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare	39	29	6	3	1
Construcţii	835	702	115	17	1
Comerţ, reparaţii auto	3417	3131	263	23	-
Transport, depozitare şi activităţi de poştă şi curierat	580	535	40	4	1
Hoteluri şi restaurante	564	514	46	4	-
Informaţii şi comunicaţii	174	157	15	2	-
Tranzacţii imobiliare, închirieri, servicii	1047	986	50	9	2
Învăţământ	52	47	5	-	-
Sănătate şi asistenţă socială	106	98	8	-	-
Servicii colective, sociale şi personale	205	189	16	-	-
Diverse activităţi	459	391	57	9	2

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Neamţ
Conform tabelului 3.2 în judeţul Neamţ la nivelul anului 2010, se constată că cele mai multe firme activează în domeniul serviciilor, în special al comerţului, tranzacţiilor imobiliare, construcţiilor şi în domeniul industriei prelucrătoare. Se constată, de asemenea o scădere a numărului de unităţi active faţă de anul precedent, urmare a efectelor crizei economice şi financiare. Aceeaşi tendinţa de scădere se manifestă şi în cazul investiţiilor brute ale unităţilor locale active (mai puţin cu 11% faţă de 2009).
3.1.4. Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii
Urmare a crizei economice şi financiare, în anul 2010 investiţiile brute în economie au scăzut faţă de anul precedent. Subdomeniile în care s-au înregistrat scăderi semnificative sunt: industria prelucrătoare (aprox. 32%), transporturi (53%), comerţ (24%), sănătate (28%).

Ca pondere în totalul de investiţii brute se constată o creştere a investiţiilor brute în hoteluri şi restaurante (de la 2,19% la 5,68%), în domeniul energetic(de la 0,26% la 1,16%) şi în tranzacţii imobiliare (de la 8,88% la 12,81%).

3.2. Informaţii parţiale

3.2.1. Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate

Perioada prezentă este marcată de procesul de integrare în Uniunea Europeană, precum şi de efectele crizei economice şi financiare. Din această perspectivă, firmele din judeţul Neamţ se confruntă cu o presiune concurenţială sporită pe piaţa internă şi cea europeană.

Dincolo de avantajul conjunctural (care se va reduce în timp) al preţului relativ scăzut al forţei de muncă, competitivitatea firmelor este condiţionată într-o măsură din ce în ce mai mare de creşterea valorii adăugate prin eforturi susţinute de inovare şi segmentare pentru cucerirea şi păstrarea pieţei, cu accent pe tehnologie, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare adecvate.

Nevoile de competitivitate ale firmelor vor conduce şi la dezvoltarea şi diversificarea pieţei de servicii pentru afaceri (“business to business”): servicii de consultanţă, financiare, comerciale etc., dar şi alte servicii pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor activităţi auxiliare producţiei şi contractate cu firme specializate - de exemplu activităţi de întreţinere şi reparaţii (mentenanţă), service pentru produsele vândute, etc.

3.2.2. Cercetare – dezvoltare

Unul dintre factorii ce influenţează în mod direct competitivitatea este dezvoltarea sectorului de cercetare-dezvoltare. Din păcate, sectorul de cercetare-dezvoltare are încă legături cu mediul economic insuficient dezvoltate, neavând o contribuţie semnificativă la dezvoltarea economică regională. În viitor, odată cu dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, a zonelor industriale şi a producţiei bazate pe cercetare, este necesară accelerarea procesului de transfer tehnologic.

În judeţul Neamţ se constată insuficienta dezvoltare a sectorului cercetare, dezvoltare, inovare (CDI), nr. de cercetători la 10.000 de persoane ocupate civile, deşi în creştere, este foarte mic (aprox. 22% din media regională în 2010) tab.3.3.

Tabelul 3.3

	2005	2006	2007	2008	2009	2010
Regiunea Nord-Est	29,3	31,9	32,9	33,4	33,5	24,6
Neamţ	9,2	9,5	6,1	7,8	9,5	5,4

Sursa: INS – Baza de date TEMPO
De asemenea, cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare sunt aproape nesemnificative ca procent din cheltuielile totale (în mii lei) la nivelul Regiunii Nord-Est (3% - 2010) şi sunt în scădere faţă de 2005 – tab.3.4.

Tabelul 3.4

	2005	2006	2007	2008	2009	2010
Regiunea Nord-Est	65.326	107.503	163.561	214.619	157.865	158.149
Neamţ	5.345	6.894	5.704	3.865	4.573	4.787

Sursa: INS – Baza de date TEMPO
3.2.3. Industria

În judeţul Neamţ industria este reprezentată prin următoarele ramuri: industria chimică, industria metalurgică, industria prelucrării lemnului, industria uşoară, industria materialelor de construcţii şi industria alimentară. Indicii producţiei industriale pe judeţul Neamţ în procente (luna corespunzătoare din anul precedent = 100) tab.3.5.

Tabelul 3.5

An	Ian.	Feb.	Mar.	Apr.	Mai	Iun.	Iul.	Aug.	Sept.	Oct.	Noi.	Dec.
2007	86,2	113,7	126,5	100,3	101,7	95,8	102,8	93,4	93,4	96,6	87,8	99,1
2008	94,4	96,4	85,1	86,7	98,6	91,5	87,9	98,8	92,6	94,5	82,8	77,9
2009	n/a	63,9	67	79	58,1	64,8	81,6	82,3	76	77	76,3	67,2
2010	70,3	83,6	100,5	96,9	110,5	120,3	102,5	107,9	116,9	129,5	145,7	159,6
2011	153,8	142,8	112,2	120,9	127,1	124,7	110,6	84,2	104,6	95,8	95,4	75,2

Sursa: Buletine Statistice Lunare ale Judeţelor pe anii 2007-2011, INS

Analizând datele din tabelul de mai sus, se poate constata că producţia industrială este în scădere, începând chiar din 2007. O revenire uşoară se poate constata din mai 2010 până în iulie 2011, dar dat fiind faptul că indicii producţiei industriale se calculează raportându-se la aceeaşi lună a anului anterior, putem trage concluzia ca nivelul producţiei, chiar cu aceasta creştere, este inferioară celei din perioada 2006-2007.

3.2.4. Infrastructura de transport, tehnica edilitară, de comunicaţii şi de mediu
In cea ce priveşte infrastructura de transport, judeţul Neamţ este caracterizat printr-o infrastructura relativ dezvoltată. Lungimea drumurilor publice din judeţ este de 1867 de km, din care 423 de km sunt drumuri naţionale. Procentul drumurilor modernizate este destul de scăzut, fiind de 25,1% pentru total drumuri publice și 97,1% din drumuri naţionale. Densitatea drumurilor publice este de 31,7 km drum/100 km² teritoriu, valoare uşor scăzută faţă de media regională de 36,7 de km drum/100 km² teritoriu. În cazul infrastructurii de transport pe căi ferate se constată o diferenţă semnificativă între densitatea căilor ferate la nivel de judeţ (29,3 km/1000 km² teritoriu) şi cea la nivel regional (43,9 km/1000 km² teritoriu).

Din totalul de 349 de localităţi, la nivelul anului 2010, 50 sunt conectate la sistemul de distribuţie a apei potabile (14,3% din total localităţi şi aprox. 45% din populaţia judeţului), doar 16 localități au sistem propriu de canalizare (4,5%), 16 sunt conectate la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale (4,5%) şi doar 2 în care se distribuie energie termică (0,5%).

În ceea ce priveşte comunicaţiile, numărul abonamentelor de telefonie fixă era de 88.429 în anul 2010. Acest indicator a avut o evoluţie sinusoidală în perioada de timp analizată cu un maxim în anul 2009 şi o scădere cu 2,5% faţă de 2005, tab.3.6.

Tabelul 3.6

Nr. de abonamente telefonice în reţea fixă	2005	2006	2007	2008	2009	2010
	90.691	83.398	82.704	95.677	102.312	88.429