Plan local de acţiune pentru dezvoltarea îNVĂŢĂMÂntului profesional şi tehnic (plai) judeţul neamţ
Yüklə 1,11 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Judeţul Neamţ 2002 2003
- Agricultură şi silvicultură 102,2 97,8
- Construcţii 6,6 7,2 7,9
- Fig. 4.1. Structura populaţiei ocupate civile pe activităţi ale economiei
- 4.2. Informaţii parţiale
- Pe domenii de specializare în anul 2010, pentru judeţul Neamţ, avem următoarea situaţie a şomajului – locuri de muncă vacante
- Structura şomajului în rândul absolvenţilor luaţi în evidenţă
- Absolvenţi şomeri 2.122 1.810 1.933
|
Tabelul 4.1 ( Sursa: DSJ Neamț) 4.1.2. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional Din analiza datelor prezentate în anexa 3 se constată că în structura populaţiei ocupate după studii şi medii de provenienţă, cea mai mare pondere o au persoanele cu pregătire medie în mediul urban (de altfel aici şi persoanele cu studii superioare îşi găsesc mai uşor un loc de muncă) iar cel mai mic număr de persoane cu studii superioare îl regăsim în mediul rural (de asemenea aici regăsim şi cel mai mare număr de persoane ocupate cu un nivel de educaţie scăzut) 4.1.3. Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionale Evoluţia populaţiei ocupate civile pe activităţi ale economiei naţionale judeţul Neamţ în mii persoane – tabelul 4.2. Pe primul loc ca pondere a populaţiei ocupate se situează agricultura, chiar dacă numărul celor cuprinşi în acest sector a scăzut, respectiv de la 102.200 de persoane (49,5%) în 2002 la 84.300 de persoane (44,13%) la sfârşitul anului 2010. Tabelul 4.2
Sursa: Ponderea este peste media la nivel de regiune NE (41,5%) şi evident peste media la nivel de ţară, în dauna celorlalte activităţi ale economiei naţionale. Fig. 4.1. Structura populaţiei ocupate civile pe activităţi ale economiei Pe poziţia a II-a se situează serviciile care la nivelul judeţului Neamţ s-au dezvoltat continuu de la 52.900 (25,6%) în 2002, la 65.900 (34,5%) în 2010. În cadrul serviciilor pe prima poziţie se află comerţul cu o pondere (în cadrul domeniului) de 39% pentru anul 2010. Şi pentru acest sector economic se constată trendul ascendent al celor cuprinşi în acest sector de activitate. Sectoarele transporturi şi tranzacţiile imobiliare vin imediat în urma comerţului, cu creşteri de 0,7 respectiv 1,5%. O creştere sensibilă se resimte în domeniul hoteluri şi restaurante, de la 1900 angajaţi în 2002 la 3200 în 2010, datorită dezvoltării zonelor turistice din judeţ. Concomitent trebuie redusă şcolarizarea în domeniile cu profil tehnic, excepţie făcând construcţiile. Structura populaţiei ocupate pe medii şi sexe are tendinţe asemănătoare ca a întregii populaţii ocupate, în sensul că are loc o migrare către mediul rural. Aceasta tendinţă este mai accentuată la femei care îşi găsesc mai greu un loc de muncă în mediul urban, şomajul fiind mai mare cu 1-2% la femei decât la bărbaţi. Bărbaţii îşi găsesc loc de muncă mai uşor, mai ales în industrie, construcţii şi muncă grea, unde numărul de angajaţi începe să devină dominant, cu excepţia industriei textile, confecţiilor şi pielăriei. De asemenea, în activităţile de prestări servicii domină femeile (în activităţile de birou sau servicii ce nu necesită efort fizic mare). Populaţia ocupată în industrie şi construcţii deţine o pondere relativ mică de 24,93%, şi se menţine la nivelul anului 2002 cu 24,8%, datorită slabei dezvoltări a industriei la nivelul judeţului. Totuşi, în domeniul construcţiilor se constată o uşoară creştere de la 3,2% în 2002 la 4,5% în 2010. Pentru IPT se constată necesitatea creșterii numărul de clase în domeniile resurse şi servicii. 4.1.4. Numărul mediu al salariaţilor şi al muncitorilor pe activităţi ale economiei naţionale Din evoluţia numărului mediu al salariaţilor pe activităţi ale economiei în perioada 2008-2010, se observă o descreştere a numărului mediu de salariaţi, respectiv de la 86.000 angajați la 74.000. Menţionez că dintre aceştia numărul femeilor era de 39.000 angajate în anul 2008, şi de 36.000 în 2010. Deşi numărul femeilor angajate este în continuare mai mic decât cel al bărbaţilor, cifrele tind spre egalizare în ultimii ani. În judeţul Neamţ se înregistrează în anul 2010 un număr de 73.579 de salariaţi, distribuiţi după cum urmează: industrie 20.196 de persoane, construcţii 5.154, servicii 26.685, din care comerţ 14.339, administraţie publică 4.335, transport 2.788, hoteluri și restaurante 1.521, intermedieri şi asigurări 1.353, agricultură şi silvicultură 2.770, sănătate 7.078, învăţământ 8.158 persoane. Descreşterea numărului mediu al salariaţilor a avut loc în domeniile industrie, agricultură şi silvicultură dar a existat o creştere importantă a numărului salariaţilor în domeniul serviciilor, ceea ce a atenuat într-o oarecare măsură efectul crizei economice la nivelul judeţului. 4.2. Informaţii parţiale 4.2.1. Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM Având în vedere evoluţia pieţii muncii din judeţul Neamţ ca urmare a crizei financiare mondiale şi pentru creşterea gradului de corelare a ofertei educaţionale cu realitatea economică din zonă – s-a realizat revizuirea PLAI de către reprezentanții ISJ şi ai AJOFM Neamţ. Activitatea de actualizare a constat în analiza impactului pe piaţa muncii a crizei financiare, a disponibilizărilor efectuate în ultimele luni şi preconizate pentru următoarea perioadă, şomajul tehnic, locuri de muncă vacante precum şi alte informaţii furnizate de partenerii sociali. În acest scop s-au realizat următoarele documente:
Pe domenii de specializare în anul 2010, pentru judeţul Neamţ, avem următoarea situaţie a şomajului – locuri de muncă vacante :
Structura şomajului în rândul absolvenţilor luaţi în evidenţă Situaţia absolvenţilor şomeri înregistraţi în perioada 2003 – 2010 în judeţul Neamţ se regăseşte în tabelul 4.3. Se constată pentru perioada analizată o scădere constantă a numărului de absolvenţilor şomeri. Tabelul 4.3 (Sursa: AJOFM Neamț)
Yüklə 1,11 Mb. Dostları ilə paylaş:
|