Plan local de acţiune pentru dezvoltarea îNVĂŢĂMÂntului profesional şi tehnic judeţul căLĂRAŞI

Cuvânt înainte

Planificarea strategică¹ a ofertei de formare profesională prin învăţământ profesional şi tehnic (IPT) are caracter naţional şi este realizată în raport cu obiectivele asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene.

Obiectivul major al planificării strategice a IPT constă în creşterea contribuţiei învăţământului profesional şi tehnic la tranziţia rapidă şi eficientă către o economie competitivă bazată pe inovare şi cunoaştere, participativă şi inclusivă.

Aspectelor mai sus menţionate le adăugăm provocările generate de fenomenul rapid al îmbătrânirii demografice, al fluxurilor migraţiei externe ceea ce ne conduce la concluzia că IPT va fi sistematic solicitat să răspundă unor nevoi, de cele mai multe ori imediate, ale angajatorilor din România.

Învăţământul profesional şi tehnic, prin obiectivele sale, este subsumat dublului rol al educaţiei: economic şi social. Prin urmare IPT nu poate răspunde, în sens restrâns, cerinţelor imediate ale unui loc de muncă, el trebuie să asigure pregătirea pentru o carieră de succes care presupune integrare socio – profesională. În aceste condiţii învăţământul profesional şi tehnic trebuie văzut ca o etapă în procesul învăţării pe parcursul întregii vieţi, care este imediat urmată de învăţarea la locul de muncă în vederea adaptării la cerinţele acestuia.

Iată de ce prognoza ofertei IPT realizată în corelare cu o cerere previzionată a forţei de muncă şi tranziţia de la şcoală la viaţa activă devin elemente strategice pentru o planificare performantă. Planificarea strategică a ofertei IPT utilizează următoarele documente:

• 
  Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ (PRAI) – realizat la nivel regional.
  
• 
  Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) – realizat la nivel judeţean.
  
• 
  Planul de Acţiune al Şcolii (PAS) – realizat de unitatea de învăţământ la nivelul comunităţii.
  

Scopul Planului Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional si tehnic si cererea sociala, în acord cu nevoile de dezvoltare judeţeană şi a resurselor umane în perspectiva anului 2013.

Cele mai importante roluri ale PLAI sunt:

• 
  să analizeze în profunzime învăţământul profesional şi tehnic judeţean;
  
• 
  să se concentreze pe problemele specifice ale sistemului de învăţământ profesional şi tehnic de la nivel judeţean;
  
• 
  să stabilească priorităţile, ţintele şi acţiunile la nivel judeţean pentru dezvoltarea învăţământului profesional si tehnic;
  
• 
  să contribuie la realizarea ţintelor stabilite la nivel regional;
  
• 
  să ofere feed back pentru planificarea ofertei IPT la nivel regional
  
• 
  să furnizeze un cadru general pentru elaborarea si armonizarea planurilor strategice ale şcolilor;
  
• 
  să faciliteze luarea deciziilor la nivel judeţean pentru restructurarea reţelei şcolilor învăţământului profesional si tehnic.
  

Anual, PLAI sunt actualizate de către CLDPS si aprobate de către Consiliul de Administraţie al ISJ.

PLAI oferă cadrul general pentru elaborarea planurilor şi programelor vizând: 

• 
   Calificările profesionale relevante pentru dezvoltarea socio-economică locală (nivel de judeţ) structurate pe domenii ocupaţionale şi nivele de calificare;
  
• 
  Măsuri de raţionalizare a reţelei şcolare ;
  
• 
  Planul de şcolarizare al şcolilor IPT;
  
• 
  Măsuri complementare de formare profesională continuă;
  
• 
  Măsuri asociate de formare profesională a elevilor cu nevoi speciale, în vederea integrării lor în sistemul general de educaţie;
  
• 
  Măsuri privind dezvoltarea  parteneriatului social şi a curriculumului în dezvoltare locală;
  
• 
  Măsuri privind susţinerea investiţiilor în infrastructură şi echipamente didactice;
  

1. Rezumat

Planul local de acţiune pentru învăţământ (PLAI) – din Judeţul Călăraşi este un document de planificare strategică a ofertei de formare profesională prin învăţământ profesional şi tehnic în perspectiva anului 2013, elaborat de către principalii actori ai pieţei muncii. Scopul planificării este acela de a asigura o mai bună corelare a ofertei de formare profesională cu cererea actuală şi viitoare de abilităţi şi competenţe pe o piaţă aflată într-un continuu proces de schimbare. Primul PLAI a fost elaborat în noiembrie 2003, având ca orizont de timp anul 2010.

Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social în IPT (CLDPS) sunt structuri manageriale consultative în sprijinul inspectoratelor şcolare judeţene. Atribuţiile CLDPS vizează, între altele:

• 
  analizează şi avizează propunerile prezentate de Inspectoratul Şcolar privind reţeaua şcolară şi planurile de şcolarizare pentru învăţământul profesional şi tehnic;
  
• 
  oferă, la nivel judeţean, cadrul organizatoric şi monitorizarea modului în care se realizează parteneriatul social în formare profesională;
  
• 
  facilitează identificarea reprezentanţilor instituţiilor cu atribuţii în realizarea consilierii, orientării şi informării privind cariera;
  
• 
  promovează proiectele iniţiate de unităţile de învăţământ ce vizează dezvoltarea resurselor umane finanţate din fonduri UE sau alte surse şi colaborează cu unităţile de învăţământ în elaborarea şi aplicarea acestora;
  
• 
  identifică şi promovează acţiuni ce vizează tranziţia  de la şcoală la locul de muncă al absolvenţilor, în vederea realizării integrării socio-profesionale a acestora;
  
• 
  participarea, prin reprezentanţii desemnaţi la cererea Inspectoratului Şcolar, în structurile instituţionale constituite în programele de dezvoltare regională şi alte programe pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic;
  
• 
  avizează componentele locale a curriculum-ului pentru învăţământul profesional şi tehnic;
  
• 
  realizează actualizarea şi monitorizarea Planului Local de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic (PLAI);
  
• 
  asistarea unităţilor şcolare pentru dezvoltarea şi implementarea PAS;
  
• 
  realizează monitorizarea Planurilor de acţiune ale şcolilor (PAS)
  

Actualizarea PLAI a fost realizată în cadrul Proiectului ”Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”. Actualizarea s-a realizat pe baza datelor disponibile din surse statistice oficiale (anuarul statistic al României 2011, date furnizate de INS) şi din surse administrative (statistici ale ISJ Călăraşi şi AJOFM Călăraşi).

Evoluţiile imprevizibile ale pieţei muncii şi economiei din ultimele luni, în condiţiile crizei economico-financiare, arată că previziunile privind cererea pieţei muncii la orizontul anului 2013 utilizate în PLAI actualizat în anul 2012 capătă un grad foarte ridicat de relativitate.

În scopul de a realiza corelarea cererii pieţei muncii prezentată în capitolul 4 cu oferta de formare profesională iniţială prezentată în capitolul 5, membrii CLDPS Călăraşi au realizat o Analiză SWOT a corelării cererii cu oferta in cap 7, după care au prezentat principalele concluzii şi recomandări necesare alcătuirii unui plan de acţiune în capitolul 9. În acest plan de acţiune s-au propus următoarele obiective specifice, alături de indicatorii de realizare următori:

Tab. Indicatori de realizare obiective specifice

Obiective specifice	Indicatori de realizare
1.1. Corelarea ofertei şcolare cu cererea existentă pe piaţa muncii prin includerea în şcolile din IPT a calificărilor de nivel 3 din domeniile identificate ca prioritare la nivel judeţean; 1.2. Evaluarea continuă privind cererea de pregătire profesională în raport cu dezvoltarea pieţei muncii şi cu tendinţele de dezvoltare economică;	1. Adaptarea ofertei la ţintele PLAI stabilite în concordanţă cu cererea previzionată a pieţei muncii.
	2. Creşterea cu 5 % a inserţiei socio-profesionale a absolvenţilor IPT, până în 2013.
	3. Asigurarea continuării studiilor, după învăţământul obligatoriu, pentru cel puţin 85% din populaţia de vârstă şcolară a judeţului cuprinsă în învăţământul IPT.
2.1. Cuprinderea elevilor din mediul rural în învăţământul IPT, a elevilor cu dificultăţi de învăţare şi a celor cu handicap. 2.2 Îmbunătăţirea calităţii procesului de pregătire profesională prin învăţământul IPT în scopul creşterii şanselor de integrare socio-profesională.	Prevenirea şi reducerea părăsirii timpurii a şcolii cu 15 % până în anul 2013.
3.1 Reabilitarea şi dotarea minimală cu echipamente didactice a şcolilor IPT din judeţ. 3.2 Îmbunătăţirea dotării cu calculatoare a unităţilor şcolare IPT şi asigurarea accesului la Internet.	1. Reabilitarea a 55% din numărul şcolilor IPT ale judeţului până în 2013.
	2. Dezvoltarea bazei materiale a şcolilor IPT din judeţ: toate şcolile IPT sa aibă dotare minimală conform domeniilor de calificare şi 50% dintre acestea să aibă dotare în concordanţă cu evoluţiile tehnologice ale domeniilor de pregătire.
4. Dezvoltarea parteneriatelor sociale active de formare profesională pe bază de acorduri pentru toate unităţile şcolare IPT;	Cel puţin un parteneriat pentru formarea profesională în fiecare şcoală ÎPT pentru fiecare domeniu de pregătire.
5 Asigurarea accesului cadrelor didactice din învăţământul IPT la programe de formare continuă specifice noilor competenţe profesionale şi atragerea de noi specialişti în domeniu;	Participarea cadrelor didactice din ÎPT la cel puţin un curs de formare profesionala continuă, anual.
6. Dezvoltarea orientării şi consilierii profesionale în scopul creşterii performanţelor educaţionale şi ratelor de tranziţie către nivele superioare de educaţie.	Extinderea serviciilor de orientare şi consiliere profesionala pentru toţi elevii din învăţământul ÎPT, până în 2013.

În urma analizelor din prezentul document, s-au desprins următoarele concluzii:

• 
  În oferta de formare profesională prin ÎPT din planul de şcolarizare realizat pentru clasa a IX-a liceu tehnologic pentru anul şcolar 2011-2012 au fost domenii nealiniate la cererea pieţei muncii, conform ţintelor stabilite prin PLAI 2009-2013, cum ar fi: construcţii instalaţii şi lucrări publice – realizat 3,2%, faţă de ţinta de 5%; economic – realizat 12,2%, faţă de ţinta de 9,0%; industrie alimentara – realizat 1,7% faţă de ţinta 4,0%; turism şi alimentaţie - realizat 10,5% faţă de ţinta 6,0%; electric – realizat 2.8%, faţă de ţinta de 6%, economic –realizat 14,2% fata de tinta 10,0%.
  

• 
  Lipsa unor furnizori autorizaţi de formare profesională continuă.
  
• 
  Existenta reţelelor şcolare tematice constituite între unităţile de învăţământ din proiectele Phare 2001, 2003 şi 2004/2006, pe de o parte, şi între unităţile de învăţământ din proiect şi celelalte unităţi de învăţământ profesional şi tehnic din judeţe, pe de altă parte, constituite cu scopul de diseminare a bunelor practici.
  
• 
  Rata de succes este în creştere în anul şcolar 2008-2009 faţă de anul şcolar 2007-2008 pentru învăţământul liceal şi se constată o scădere a ratei de succes în ceea ce priveşte învăţământul profesional şi cel postliceal şi de maiştri..
  
• 
  Există parteneriate active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.
  
• 
  Un număr mare de unităţi de învăţământ ÎPT (5) la nivelul judeţului au beneficiat de:
  

• 
  reabilitare şi dotare cu echipamente didactice şi de birotică din finanţările Phare TVET;
  
• 
  formarea personalului didactic şi managerial pe problematica schimbărilor fundamentale din curriculum-ul IPT.
  

• 
  Instrumentele de asigurare a calităţii s-au generalizat în toate şcolile ÎPT.
  
• 
  Reţea şcolară de învăţământ obligatoriu acoperă întreg teritoriul judeţului.
  

Au fost identificate însă şi aspecte pentru care se impun măsuri ameliorative:

• 
  Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED înregistrează o scădere în anul şcolar 2008-2009 faţă de anul precedent, ajungând de la 15% la 6,8% pentru învăţământul profesional, pentru învăţământul liceal ajungând de la 1,9% în anul şcolar 2007-2008 la 1% în anul şcolar 2008-2009.
  
• 
  Rata de absolvire pentru învăţământul liceal în judeţul Călăraşi este de 48,5% în anul şcolar 2008-2009 (în scădere faţă de anul anterior - 50,3%), mult mai mică faţă de cea înregistrată la nivel naţional de 59,5% şi la nivel regional 56%.,la invatamantul profesional inregistreaza o crestere in anul 2008-2009 la 43,9% fata de 2007-2008 de 31,2%, procent mai mare fata de cel inregistrat la nivel regional si judetean.
  
• 
  Număr insuficient de cabinete de orientare şcolară şi profesională şi de consilieri şcolari, acest fapt ducând la opţiunea elevilor cu predilecţie către liceul teoretic, iar după terminarea acestuia, intrarea lor în şomaj.
  
• 
  Nivel scăzut al competenţelor cheie, constatat încă de la intrarea în sistemul de ÎPT.
  
• 
  Oferta şcolară se armonizează doar parţial cu piaţa muncii, generând dezechilibre între cerere şi ofertă.
  
• 
  Datele la nivel naţional indică în anul 2009 rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie (16,6%) mai mare decât media europeană 14,4% (UE-27 – 15,3% şi UE-15 – 17%), departe de ţinta UE (benchmark) care prevede o rată medie de abandon şcolar timpuriu de maxim 10%, până în 2010. Dintre tinerii români care au părăsit timpuriu şcoala 21,5% au absolvit doar învăţământul primar şi 78%, au finalizat învăţământul secundar inferior. Dintre tinerii români care au părăsit timpuriu şcoala, 44,8% s-au angajat şi 55,2% nu s-au angajat sau s-au angajat temporar, în 2009. În ceea ce priveşte România rata de părăsire timpurie a şcolii şi formării profesionale în 2009 a fost de 17,1% pentru persoanele de sex feminin şi 15,1% pentru persoanele de sex masculin. Rata de părăsire timpurie a educaţiei şi formării profesionale a tinerilor români a fost fluctuantă între anii 2000 şi 2009 în funcţie de contextul economico - social.
  
• 
  Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA) este foarte ridicat în anul 2009 la nivel naţional faţă de media înregistrată la nivel european:
  

• 
  Pe scala generală Citire/Lectură (domeniu principal pentru evaluarea din 2009, în funcţie de care se face clasificarea finală), România ocupă poziţia 49 din 65 de ţări participante, cu un scor mediu statistic de 424, semnificativ sub media ţărilor OECD de 493;
  
• 
  Pe scala domeniului Matematică România ocupă poziţia 48 din 65 de ţări participante, cu un scor mediu statistic de 427, semnificativ sub media ţărilor OECD de 496;
  
• 
  Pe scala domeniului Ştiinţe România ocupă poziţia 47 din 65 de ţări participante, cu un scor mediu statistic de 428, semnificativ sub media ţărilor OECD de 501.
  

• 
  Populaţia în vârstă de 20-24 ani care a absolvit cel puţin învăţământul secundar superior este la nivel naţional în anul 2009 de 78,3% faţă de 78,6% cât se înregistrează la nivel european, dar destul de departe de benchmark-ul în domeniul educaţiei şi formării, ca cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puţin învăţământul secundar superior.
  
• 
  În 2009 (conf. Eurostat), rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte din România a fost de numai 1,5% în comparaţie cu media în Uniunea Europeană de 9,3%. Se constată un decalaj considerabil la nivel naţional faţă de ţinta adoptată de UE (Benchmark) pentru 2010, de cel puţin 12,5% din populaţia adultă (25-64 ani).