Plan local de acţiune pentru dezvoltarea îNVĂŢĂMÂntului profesional şi tehnic judeţul căLĂRAŞI

3.2. Informaţii parţiale.

3.2.1 Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate

Perioada 2007-2013 este marcată de procesul de integrare în UE. Din această perspectivă, firmele din judeţ se vor confrunta cu o presiune concurenţială sporită pe piaţa internă şi pentru a valorifica oportunităţile de participare pe piaţa UE. Noi firme şi investiţii de capital străin vor fi atrase în judeţ. Dincolo de avantajul conjunctural (care se va reduce în timp) al preţului relativ scăzut al forţei de muncă, competitivitatea firmelor va fi condiţionată într-o măsură din ce în ce mai mare de creşterea valorii adăugate prin eforturi susţinute de inovare şi segmentare pentru cucerirea şi păstrarea pieţei, cu accent pe tehnologie, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare adecvate. Nevoile de competitivitate ale firmelor vor conduce şi la dezvoltarea şi diversificarea pieţei de servicii pentru afaceri (“business to business”): servicii de consultanţă, financiare, comerciale etc., dar şi alte servicii pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor activităţi auxiliare producţiei şi contractate cu firme specializate – de ex. de întreţinere şi reparaţii (mentenanţă), service pentru produsele vândute, etc.

3.2.2. Cercetarea -dezvoltarea.

U
Tab 3.2.2.

Numărul salariaţilor din activităţile de cercetare-dezvoltare			Nr.salariaţi în cercetare-dezvoltare la 10000 pers. ocupate civile		Totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare - Mii lei (RON) -
	2009	2010	2009	2010	2009	2010
România	42420	39065	50,4	46,7	2356907	2413467
Regiunea Sud Muntenia	3676	3543	31,7	30,7	220772	240751
Calarasi	302	304	31,2	30,3	8215	9832

Sursa: INS, Anuarul statistic 2011
nul dintre factorii ce potenţează competitivitatea este dezvoltarea sectorului de cercetare-dezvoltare. Din păcate, sectorul de cercetare-dezvoltare are încă slabe legături cu mediul economic, neavând o contribuţie semnificativă la dezvoltarea economică regională. În viitor, odată cu dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, a clusterelor industriale şi a clusterelor bazate pe cercetare, este necesară accelerarea procesului de transfer tehnologic.

3.2.3. Industria

A doua ca ramură economică dominantă a economiei judeţului, este bazată în mare parte pe activităţi tradiţionale, având următoarea structură:

• prelucrarea produselor agro-alimentare;

• confecţionarea produselor textile;

• producerea şi prelucrarea celulozei şi hârtiei;

• fabricarea materialelor de construcţii;

• prelucrarea lemnului;

• metalurgie;

• construcţii metalice şi produse din metal;

• substanţe şi produse chimice.

Judeţul Călăraşi la nivel de regiune poate fi considerat un judeţ mediu industrializat. În anul 2010 industria prelucrătoare deţine ponderea predominantă ( 99,8 %) în producţia industrială a judeţului cu activităţi preponderente în industria alimentară (61,2%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (11,5%) fabricarea hârtiei şi produselor din hârtie (9,7%), fabricarea altor produse din minerale nemetalice (9,1%).

I
Tab. 3.2.3. Structura producţiei industriale în anul 2010 - %

Ramurile industriei	Călăraşi
Industria extractivă	0,2
Industria prelucrătoare:	99,8
- alimentară	61,2
- fabricarea produselor textile	1,9
- fabricarea articolelor de îmbrăcăminte	11,5
- fabricarea hârtiei şi a prod. din hârtie	9,7
- tipărirea şi reprod. pe suport a înreg.	3,0
- fabricarea subst. şi a prod. chimice	1,8
- fabr. prod. din cauciuc şi mase plastice	0,1
- fabr. altor prod. din minerale nemetalice	9,1
- industria metalurgică	0,1
- industria construcţilor metalice şi a produselor din metal inclusiv maşini , utilaje şi instalaţii	1,1
- fabricarea autovehiculelor de trans. rutier, a remorcilor şi semiremorcilor	0,1
- fabricarea de mobilă	0,2
- total	100,0

ndustria extractivă cu o pondere de 0,2% se concretizează în alte activităţi extractive ( 0,2% ). Conform analizei din Planul de Dezvoltare Regională (PDR) al judeţului 2007-2013, o caracteristică deosebită a economiei regiunii şi judeţului este că aici sunt reprezentate aproape toate ramurile industriei . Dezvoltarea culturii industriale şi competitivitatea crescândă a întreprinderilor au determinat ca sectoarele industriei orientate spre fabricarea de: produse alimentare, confecţionarea articolelor de îmbrăcăminte, celulozei şi hârtiei, materialelor de construcţii şi construcţiilor metalice, să cunoască un progres care prin rezultatele obţinute (mărirea productivităţii, noi locuri de muncă) au contribuit la îmbunătăţirea climatului economic şi social al zonelor în care s-au dezvoltat. Această situaţie, generată de dinamica crescătoare a procesului de

privatizare, de restructurarea şi orientarea întreprinderilor spre cerinţele economiei de piaţă, indică existenţa în cadrul judeţului a unui potenţial şi a unor oportunităţi reale de dezvoltare.

3.2.4. Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu

Tab. 3.2.4.

Reteaua de cai ferate la 31.12.2010	Total
^Linii de cale ferată – total Linii cu ecartament normal din care - cu o cale ^- cu două căi Linii cu ecartament normal electrificate Densitatea liniilor la 1000 Km² teritoriu Densitatea liniilor electrificate la 1000 Km² teritoriu	^188 188 56 132 147 36,9 28,9

Lungimea liniilor de cale ferată de folosinţă publică în exploatare la 31.12.2010, în judeţul Călăraşi este 188km. Reţeaua de cale ferată în exploatare este alcătuită în totalitate din linii cu ecartament normal (29,8% linii cu ecrtament normal cu o cale şi 70,2% linii cu ecartament normal cu două căi).

În raport cu suprafaţa judeţului, reţeaua de cale ferată de folosinţă publică în exploatare are o densitate de 36,9 km la 1000 kmp teritoriu. Magistrala cu lungimea cea mai mare care traversează judeţul este aceea care asigură legătura cu principala poartă maritimă a ţării - Constanţa.

T
PONDEREA DRUMURILOR PUBLICE

ransport rutier

D
Fig. 3.2.4. Sursa: INS Anuarul Statistic 2010

rumurile publice la sfârşitul anului Drumurile publice la sfârşitul anului 2010 totalizau 1324 km, din care 500 km drumuri naţionale (37,8% din lungimea drumurilor publice), 674 km drumuri judeţene (50,9% din lungimea drumurilor publice) şi 150 km drumuri comunale (11,3% din lungimea drumurilor publice). Din punct de vedere al felului de acoperământ, reţeaua de drumuri publice la sfârşitul anului 2010 avea următoarea structură :

- 534 km drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi din beton ciment, asfaltice de tip greu şi mijlociu, pavate cu piatră cioplită (40,3% din total drumuri publice);

- 332 km drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere (25,1%);

- 262 km drumuri pietruite (19,8%);

- 196 km drumuri de pământ (14,8%)

^{Programul de Dezvoltare Rurală (Banca Mondială)}

Pentru finanţare prin acest program, la nivel naţional, pe baza criteriilor economice, sociale şi instituţionale au fost alese 5 regiuni. Procesul a fost continuat la nivelul regiunii Sud Muntenia cu selecţia unui judeţ pilot din cadrul căruia au fost, de asemenea, selectate 20 de comune. Procesul a avut la bază competiţia deschisă. Populaţia vizată în faza I a fost cea care locuieşte în 100 de comune pilot din cele 5 judeţe. În 15 din cele 20 de comune selectate din judetul Călărași au fost realizate proiecte vizând reabilitări de drumuri comunale: Alexandru Odobescu, Dor Mărunt, Dorobanţu, Dragoş Vodă, Ileana, Independenţa, Mânăstirea, Nicolae Bălcescu, Roseţi, Săruleşti, Sohatu, Ştefan cel Mare, Ştefan Vodă, Tămădău, Valea Argovei). În comunele Nicolae Bălcescu, Cuza Vodă, Dor Mărunt, Dorobanţu, Independenţa, Al. Odobescu, Roseţi, Săruleşti, Sohatu, Ştefan cel Mare, Ştefan Vodă, Tămădău Mare, Ulmu, Vâlcelele, Dragoş Vodă au fost realizate subproiecte. Pe domeniul de modernizare a drumurilor comunale valoarea investiţiilor realizate prin Programul de Dezvoltare Rurală a fost de 6, 369 milioane USD.

Obiective :

• îmbunătăţirea vieţii şi standardului de trai în zonele rurale;

• dezvoltarea capacităţii administraţiei publice şi a comunităţilor de a iniţia, planifica şi conduce investiţii locale într-o manieră participativă şi transparentă;

• realizare lucrări de infrastructură (reabilitări de drumuri de pământ).

<sup>Proiecte finanţate din fonduri post-aderare.

Consiliul Judeţean Călăraşi este iniţiatorul şi beneficiarul a trei proiecte privind modernizarea şi reabilitarea drumurilor judeţene, finanţate din Fondul European de Dezvoltare Regională şi prin cofinanţarea beneficiarului. Aceste proiecte vor fi finalizate astfel:

- în decembrie 2011 “Modernizarea şi reabilitarea drumului judeţean DJ 301 tronsonul Fundeni – Budeşti km.13+000-km.36+578” ( valoarea totală a contactului de finanţare, exclusiv TVA = valoarea grant de 36030148 lei + valoarea cofinanţarii beneficiarului de 7765598 lei);

- în februarie 2012 “Îmbunătăţirea accesului la reţeaua rutieră europeană de transport TEN-T7 în judeţul Călăraşi, prin reabilitarea şi modernizarea DJ 201B, km.19+000-km.39+950, pe traseul limită judeţ Ialomiţa-Valea Argovei şi DJ 303, km.26+294-km.48+278 Valea Argovei-M</sup>ânastirea” <sup>(valoarea totală a contactului de finanţare, exclusiv TVA = valoarea grant de 36974362 lei + valoarea cofinanţarii beneficiarului de 7969990 lei);

- în mai 2012 “Modernizarea şi reabilitarea drumului judeţean DJ 303 tronsonul Călăraşi-Valea Argovei km.0+000-km.26+294” ( valoarea totală a contactului de finanţare, exclusiv TVA = valoarea grant de 45705001 lei + valoarea cofinanţarii beneficiarului de 9852531 lei).

În perioada 2009-2012 va putea fi implementat proiectul comunei Nana în valoare de 3.800.000 lei privind construirea a 22 de</sup> poduri şi podeţe pe străzi în comună, proiect declarat eligibil conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 7/2006 dar care nu a avut finanţarea asigurată la momentul evaluării ca eligibil. Legătura cu principala poartă maritimă a ţării - Constanţa şi accesul spre aceasta peste Fluviul Dunărea (TEN-T 18), este asigurat de podul feroviar rutier Feteşti – Cernavodă şi de podul rutier Giurgeni – Vadu Oii. Proiectul „Trecere frontieră Călăraşi (Ro) – Silistra (BG)” în valoare de 6,5 milioane Euro va avea ca rezultat îmbunătăţirea infrastructurii de transport, în cadrul unei strategii de dezvoltare comună pentru judeţul Călăraşi şi Municipalitatea Silistra- Bulgaria. Finalizat în anul 2007, proiectul a avut ca obiective: construirea unui Punct de control trecere frontieră Călăraşi (Ro) – Silistra (Bg); înfiinţarea unei linii noi de transport internaţional de mărfuri şi călători; reabilitarea Drumului Naţional 3 pe segmentul Chiciu-intersecţie cu DN3B. Linia de transport nou creată a devenit operabilă în program normal de lucru în trimestrul I al anului 2008. Proiectul oferă o alternativă modernă de transport mărfuri şi călători pentru traversarea fluviului Dunărea, îmbunătăţind astfel schimburile economice şi circulaţia în regiunea transfrontalieră. Activităţile întreprinse permit traficul greu şi deschiderea trecerii de frontieră traficului internaţional. În judeţ nu funcţionează nici un aeroport civil pentru transport aerian de marfă şi călători, dar cel mai mare aeroport din România (aeroportul Otopeni) este amplasat la minimum 60 Km şi maximum 120 Km de oraşele din judeţ. Judeţul va beneficia din ce în ce mai mult de avantajele oferite de noua autostradă Constanţa – Bucureşti – Oradea, parte a reţelei pan-europeană de transport TEN-T 7.

Transport naval

Reţeaua hidrografică a judeţului permite transportul naval pe singura cale de navigaţie existentă în judeţ - fluviul Dunărea. Principală arteră de navigaţie europeană, Dunărea (TEN-T 18), asigură şi facilitează prin intermediul porturilor fluviale Olteniţa şi Călăraşi schimburile comerciale cu ţările europene riverane. Infrastructura nesatisfăcătoare a porturilor fluviale şi reducerea treptată a activităţii acestora, sunt factorii care au contribuit la scăderea gradului de utilizare a potenţialului existent.

^{Alimentare cu apă}

Majoritatea localităţilor judeţului sunt alimentate cu apă în sistem centralizat, sursele de alimentare fiind apele de suprafaţă şi subterane. În judeţul Călăraşi, la sfârşitul anului 2009, existau 77 localităţi (municipii, oraşe, comune, sate) dotate cu instalaţii de alimentare cu apă potabilă, 6 localităţi aveau instalate conducte de canalizare publică (2 municipii, 2 oraşe, 2 comune). Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile, la 31.12.2009, era de 1073,3 km, cu 322,3 km în creştere faţă de situaţia existentă la sfârşitul anului 2004. În municipii şi oraşe se regăsesc 29,9% din lungimea totală simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile. O caracteristică generală a reţelelor de alimentare cu apă potabilă în special a celor din mediul urban o constituie vechimea şi gradul avansat de uzură a acestora, cu implicaţii majore în ceea ce priveşte asigurarea necesarului şi calitatea apei potabile destinată consumului populaţiei. La sfârşitul anului 2009, ponderea lungimii străzilor dotate cu reţele de distribuţie a apei potabile, faţă de lungimea totală a străzilor reflectă un grad redus de echipare a străzilor cu reţele de distribuţie a apei potabile în oraşele Budeşti (39,4%), Lehliu Gară(32,3%) şi Fundulea (1,3%).

^{În judeţul Călăraşi se desfăşoară în momentul de faţă:}

a. Programul SAMTID – Proiectul ‘‘Reabilitarea sistemului de alimentare cu apa în judetul Călărași’’ în valoare de 7.430.086,21 Euro din cadrul PROGRAMULUI PHARE 2002 a fost implementat în perioada ianuarie 2005 – septembrie 2007. Finanţarea acestuia s-a realizat prin Programul PHARE– 2.544.550,07 Euro, cofinanțare națională 848.183,36 Euro, respectiv alte surse 4.037.352,78 Euro. Proiectul derulat în judeţul Călăraşi a fost un proiect pilot, la nivel de ţară derulându-se în alte 4 judeţe.

Conform cerinţelor Programului a fost înfiinţată, în anul 2003, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ECOAQUA, din care fac parte consiliile locale din cele 5 localităţile urbane din judeţ împreună cu Consiliul Judeţean Călăraşi, iar în anul 2004 a fost înfiinţat operatorul regional pentru furnizarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare, S.C. ECOAQUA S. A. Călăraşi, la care acţionar principal, în afara localităţilor urbane din proiect, este Consiliul Judeţean Călăraşi.

Din punct de vedere al obiectivelor la nivelul localităţilor implicate în proiect, situaţia se prezintă astfel:

Călărași – valoarea investiţiilor - 3.504.747 Euro

<sup>- reţea distributie 41 km

- înlocuire pompe Chiciu – 2 buc.</sup>

- uzină – 1 buc.

- montat debitmetre

^{- reabilitare staţie clorinare}

Oltenița – valoarea investiţiilor - 173.619 Euro

- reţea distribuţie – 28 km

- înlocuire pompe – 2 buc.

Lehliu – Gara – valoarea investiţiilor - 593.025 Euro

- reţea distribuţie – 9,2 km

- înlocuire pompe – 4 buc.

- staţie clorinare

- deznisipat puţuri forate – 2 buc.

- automatizare staţie pompare

Budesti – valoarea investiţiilor - 447.203 Euro

- reţea distributie – 6,4 km

- foraje noi – 2 buc.

- staţie clorinare

- înlocuire pompe – 2 buc.

Operatorului regional i-au fost concesionate prin delegare de gestiune, furnizarea serviciilor de distribuţie a apei potabile şi preluare a apelor uzate în municipiile Călăraşi, Olteniţa şi oraşele Lehliu-Gară şi Budeşti. Din anul 2005 s-a afiliat acestui operator şi municipiul Urziceni din judeţul Ialomiţa.

Proiectul definitivat prin Programul SAMTID se va continua cu o nouă aplicaţie ce se va derula în perioada 2008-2013 - ^{„Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă/ apă uzată în judeţul Călăraşi”, proiect depus la data de 20 noiembrie la} Bruxelles. În data de 11 decembrie 2007, Comisia Europeană deja a derulat o misiune de evaluare la faţa locului, iar proiectul propus spre finanţare din Fondul de Coeziune, în valoare de 99,5 milioane Euro, a fost evaluat pozitiv. Proiectul a fost pregătit cu asistenţă tehnică asigurată prin Măsura ISPA 2003/RO/16/P/PA/013-4 – Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor în sectorul de apă potabilă şi apă uzată din România; aceasta a elaborat Master Plan-ul aferent perioadei 2007-2026 pentru domeniul ape-ape uzate la nivelul judeţului Călăraşi precum şi Studiul de fezabilitate (inclusiv documentaţia tehnică) pentru aplicaţia pe Programul Operaţional Sectorial de Mediu – Axa Prioritară 1 – Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă-uzată.

În prezent proiectul “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, în judeţul Călăraşi” este în curs de execuţie, fiind finanţat de Uniunea Europeană. Valoarea proiectului este de 440395303 lei şi are termen de finalizare în decembrie 2013. Proiectul constă în investiţii pentru tratarea şi distribuţia apei potabile şi colectarea şi tratarea apelor uzate, care vor fi implementate în municipiile Călăraşi şi Olteniţa, în oraşele Lehliu Gară, Budeşti şi Fundulea din judeţul Călăraşi şi în municipiul Urziceni din judeţul Ialomiţa. Managementul serviciilor de apă şi apă uzată este în responsabilitatea Operatorului Regional SC ECOAQUA SA Călăraşi.

Alimentarea cu gaze naturale

Judeţul Călăraşi este stăbătut de patru magistrale de gaz ce alimentează:

- Olteniţa venind din Bucureşti prin Budeşti, Vasilaţi;

^{- Saint Gobain trecând prin Dor Mărunt, Lehliu, Dragoş Vodă;}

- Drajna – Feteşti, magistrală paralelă cu Autostrada 2;

- Slobozia – Călăraşi, tronsonul Drajna – Ştefan Vodă.

^{În momentul de faţă mai multe localităţi sunt racordate la sistemul naţional de distribuţie a gazelor naturale: municipiul Călăraşi} – are atât abonaţi casnici cât şi industriali, Drajna – are mari consumatori industriali (S.C. COLAS S.A., S.C.ROMAGRO S.R.L.., S.C.NUTRICOM S.A.), staţie cu ieşire pentru sat Drajna; comuna Modelu – are abonaţi casnici cât şi unul industrial (S.C. AVICOLA S.A.), comuna Belciugatele – consumator industrial Staţiunea Didactică Experimentală şi blocurile de locuinţe ale angajaţilor, Fundulea – abonaţi casnici (blocul angajaţilor ICDA Fundulea) şi industriali, şi Olteniţa – există sistem centralizat de alimentare cu energie termică la care sunt racordaţi şi abonaţi casnici. Lungimea totală a conductelor de distribuţie a gazelor naturale, la 31.12.2009 a fost de 171,2 km, mai mare cu 83,3 km faţă de cea existentă la 31.12.2005 (87,9 km) .

Pentru alimentarea cu gaze naturale a Fabricii de Sticlă – Călăraşi aparţinând concernului Saint-Gobain a fost construită o conductă de transport gaze naturale care s-a cuplat în zona Urziceni în conducta DN 800 şi în refularea staţiei de comprimare Urziceni. Instalaţia asigură un debit max. de 7.000 Nmc/h, la o presiune minimă de 6 bari la intrarea în SRMP-ul societăţii.

Exista premisele racordării la sistemul national de distributie a unor consumatori aflati pe raza teritorială a localităţilor de pe acest traseu: Lehliu-Gară (consumator industrial racordat: S.C. PRIO BIOMBUSTIBIL S.A.), Dor Mărunt, Al. Odobescu, Vlad-Ţepeş, Cuza-Vodă, Independenţa, Borcea, Ştefan cel Mare. În momentul de faţă municipiul Olteniţa este racordat la conductele de transport gaze de înaltă presiune DN 800 Isaccea – Bucureşti şi DN 500 Urziceni – Bucureşti, în nodul tehnologic Afumaţi. Totodată se va putea extinde furnizarea de gaze şi în localităţile din partea de sud a municipiului Bucureşti (Budeşti, Fundeni, Plătăreşti, Sohatu, Vasilaţi, Nana, Luica, Curcani, Mitreni, Şoldanu). Existenţa celor patru magistrale oferă perspectiva dezvoltării sistemului de alimentare cu gaze, oportunitate ce determină, dar şi depinde în mare măsură de apariţia în zonă a unor consumatori industriali a căror alimentare să permită şi racordarea populaţiei la acest sistem. Extinderea Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale, în această zonă, va permite relansarea şi revigorarea activităţilor economice ce solicită utilizarea gazelor.

Reţelele de telecomunicaţii

Caracterizat de o evoluţie pozitivă pe perioada ultimilor ani atât din punct de vedere al ariei de acoperire cât şi din punct de vedere calitativ, sistemul de telecomunicaţii judeţean asigură în prezent un acces sporit şi rapid al locuitorilor judeţului la reţeaua naţională şi internaţională de telecomunicaţii.

3.2.5 Agricultura

Evoluţia agriculturii în perioada 1990 – 2010

P

Fig. 3.2.5. Sursa: INS, Anuarul statistic 2010

otenţialul natural, economic şi uman de care dispune judeţul Călăraşi face ca agricultura să constituie un sector de bază în economia judeţului, aceasta fiind susţinută atât de ponderea populaţiei ocupate (50%), cât şi de ponderea suprafeţei agricole (de 83,5%) din total suprafaţă judeţ. Pentru judeţul Călăraşi, agricultura – ramură care asigură hrana populaţiei şi importante cantităţi de materii prime pentru industria alimentară şi nealimentară – este una dintre cele mai importante resurse ale dezvoltării, cu condiţia să devină competitivă în privinţa calităţii produselor şi nivelului preţurilor.

Suprafaţa agricolă

În contextul manifestării unei tendinţe de reducere a populaţiei ocupate pe ansamblul economiei, ponderea populaţiei ocupate în agricultură a crescut de la 48,5% în anul 1991 la 51,5 în anul 2005 şi a scăzut cu 50% în 2010. Suprafaţa agricolă a judeţului de 425054 hectare, înregistrată la sfârşitul anului 2010, a fost cu 1031 hectare mai mică decât cea înregistrată în anul 2009.

Menţinându-se aproximativ la acelaşi nivel de-a lungul perioadei 1990 – 2010, aceasta reprezintă circa 84% din suprafaţa totală a judeţului, 2,9 % din suprafaţa agricolă a ţării, locul 9 în rândul judeţelor. ^{În anul de referinţă structura suprafeţei agricole a fost următoarea: 96,6% teren arabil, 2,2% păşuni şi fâneţe şi 1,2% vii, livezi} şi pepiniere viticole. ^{Suprafaţa arabilă, la sfârşitul anului 2010, a fost de 410677 hectare, mai mică decât cea din anul precedent (-3988 ha). S-au} înregistrat scăderi de suprafeţe, faţă de anul 2009, la vii şi pepiniere viticole (-402 ha) şi creşteri la fâneţe (+72 ha), la păşuni (+3231 ha), la livezi şi pepiniere pomicole (+56 ha).

În perioada analizată sectorul privat a cunoscut o evoluţie ascendentă datorită schimbărilor intervenite după 1989 în regimul de proprietate al pământului, în sistemul de exploatare productivă şi a forţei de muncă ocupată în agricultură. Ca efect al aplicării legii fondului funciar, circa 94% din suprafaţa agricolă a fost transferată în proprietate privată. Suprafaţa agricolă deţinută de sectorul privat, la sfârşitul anului 2010, au fost de 399482 ha şi a reprezentat 94,0% din suprafaţa totală agricolă. Comparativ cu sfârşitul anului anterior, în 2010, suprafaţa agricolă deţinută de sectorul privat a crescut cu 4426 ha. Structura suprafeţei agricole din sectorul privat a fost apropiată de cea totală, datorită ponderii însemnate deţinute de acest sector. ^{Suprafaţa arabilă deţinută de sectorul privat, la sfârşitul anului 2010, a fost de 386318 ha, cu 2072 ha mai mare faţă de} cea din anul precedent. Scăderi ale suprafeţelor deţinute de sectorul privat s-au înregistrat la vii şi pepiniere viticole (-358 ha) , la celelalte categorii de folosinţă s-au înregistrat creşteri comparativ cu sfârşitul anului 2009. La sfârşitul anului 2010, pe ansamblul agriculturii, parcul de tractoare şi maşini agricole principale, includea: 4519 tractoare, 3733 pluguri pentru tractoare, 1087 cultivatoare mecanice, 2566 semănători mecanice, 987 combine autopropulsate pentru recoltat cereale, 276 prese de balotat paie şi fân, 95 maşini de stropit şi prăfuit cu tracţiune mecanică.

3.2.6 Silvicultura

^{În perioada} 2002^-2010, suprafaţa ^{fondului forestie a înregistrat o uşoară creştere(+0,6 ha) în anul 2010 comparativ cu anul 2002, o scădere a volumului de lemn} recoltat, în condiţiile unei creşterii a suprafeţei împădurite şi reîmpădurite.

3.2.7 Turismul

Riveranitatea judeţului Călăraşi la Dunăre creează o atractivitate turistică deosebită, dar insuficient exploatată. Numărul mare de ostroave cu un pitoresc nemaiîntâlnit, ramificarea cursurilor principale prin braţe unice, creează atât un cadru natural ce predispune la relaxare, cât şi condiţii propice pentru practicarea vânătorii şi a pescuitului sportiv. În acest sens amintim cele trei rezervaţii naturale: Rezervaţia forestieră Ciornuleasa, Rezervaţia avifaunistică Iezer – Călăraşi, ostroavele: Haralambie, Ciocăneşti, Şoimul (devenite rezervaţii naturale conform H.G. 2151/2004 şi statutului dat de Academia Română). Punerea în valoare a Dunării, cu ostroavele ei sălbatice, cu flora şi fauna „deltaice”, a lacurilor şi bălţilor pline cu peşte, la care se adaugă pădurile de foioase valorificate în cele 40 de fonduri de vânătoare constituite pe teritoriul judeţului, toate pot contribui la dezvoltarea unui sector de turism sportiv, într-un cadru natural şi ecologic inedit.

Judeţul dispunea la sfârşitul anului 2010 de o infrastructură turistică cu o capacitate de cazare 534 de locuri repartizate pe următoarele tipuri de unităţi turistice:

^{Tab. 3.2.7. STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE CAZARE TURISTICĂ}

	^2002	^2003	^2004	^2005	^2006	^2007	^2008	^2009	^2010
Unităţi de cazare turistică – ^total din care:	^7	^8	^8	^7	^9	^8	^8	^8	^11
^- Hoteluri	3	^3	^3	^3	^3	^3	^2	^1	^1
- Hanuri şi moteluri	^2	^2	^2	^2	^3	^2	^3	^3	^4
^- Pensiuni turistice	^2	^1	^1	^1	^2	^1	^1	^1	^1
^- Pensiuni agroturistice	^-	^2	^2	^1	^1	^2	^2	^2	^2
^- Hosteluri	^-	^-	^-	^-	^-	^-	^-	^1	^1

^{Judeţul Călăraşi beneficiază de un potenţial turistic ce permite dezvoltarea unor forme diverse de turism: cultural,} turism verde şi agroturism.

Existenţa acestor resurse precum şi conştientizarea insuficientei lor exploatări au stat la baza iniţativei comune româno-bulgare concretizată în proiectul cu titlul “ TURISM TRANSFRONTALIER LA DUNĂREA DE JOS” finanţat prin Programul PHARE CBC 2005 ^{România Bulgaria. Materialele elaborate în cadrul proiectului, şi anume: “Stategia de dezvoltare a turismului în zona} transfrontalieră Călăraşi – Silistra” şi “Ghidul turistic” sunt rezultatul eforturilor grupurilor de lucru român şi bulgar care, prin ^{activitatea de informare, documentare, inventariere şi clasificare, sub coordonarea unui expert român în probleme de turism şi a} unuia în probleme de patrimoniu cultural şi istoric, au realizat cele două documente, primele de acest gen şi la acest nivel al documentării din judeţul Călăraşi şi Municipalitatea Silistra. La activităţile proiectului au fost invitaţi să participe reprezentanţi ai mediului de afaceri din domeniul turistic de pe ambele maluri ale Dunării, urmând ca aceştia, fructificând rezultatele proiectului, să se implice în dezvoltarea propriilor afaceri. Consiliul Judeţean Călăraşi şi Primăria Municipalităţii Silistra, autorităţi publice locale, au iniţiat acest proiect în scopul dinamizării şi dezvoltării activităţii sectorului turistic precum şi a sectoarelor economico- culturale conexe.

Principalele obiective cultural - istorice şi de viaţă spirituală existente în judeţul Călăraşi

• Biserica fostei Mănăstiri Negoeşti - monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserica este ctitorie din anii 1648-1649 a domnitorului Matei Basarab şi a soţiei sale Elina. A fost renovată în anul 1777 (s-au refăcut ferestrele, zidul împrejmuitor şi s-au reparat chiliile). Restaurată în anul 1850.

• Biserica fostei Mănăstiri Plătăreşti - monument istoric şi de arhitectură religioasă. Mănăstirea a fost înfiinţată în 1642 de Matei Basarab, soţia sa Elina şi alţii. Cuprinde biserica Sf. Mercurie, construită între 1642-^{1646. Este un monument remarcabil prin clara compoziţie a formelor arhitecturale şi picturi murale interioare.}

• Mănăstirea Sf. Gheorghe din Radu Negru este situată la 10 km est de Călăraşi, la 123 km S-E de Bucureşti. ^{A fost înfiinţată în 1991 cu hramul "Sf. Mucenic Gheorghe", fiind ctitorită de localnici din cărămidă pe temelie de} piatră. Arhitectura este în stil bizantin, exteriorul fiind marcat de un brâu din cărămidă roşie presată.

<sup>Monumentele de arhitectură:

• Catedrala Ortodoxă Sf. Nicolae este monument de arhitectură religioasă. Edificiul a fost construit în anul</sup> 1838;

• Palatul Prefecturii este monument de arhitectură laică. Clădirea a fost construită în anul 1897 în stil neoclasic.

• Primăria Călăraşi – clădire construită în perioada 1886-1887;

• Sediul Arhivelor Naţionale - clădire construită în anul 1897;

• Muzeul DUNĂRII DE JOS – clădire construită la sfârşitul sec. XIX ;
<sup>Situri arheologice:

• Balta Coslogeni (comuna Dichiseni) - aparţine culturii Hamangia şi Bolintineanu;</sup>

• Măriuţa – La movilă - este aşezare şi necropolă eneolitică;

• Sultana – Malul Roşu – aşezare eneolitică aparţinând culturii Gumelniţa (mil. IV î.e.n.);

• Păcuiul lui Soare - ruinele unei cetăţi bizantine din secolul X;

<sup>Concluziile relevante rezultate din analiza acestui domeniu sunt:

• grad redus de valorificare a potenţialului turistic;</sup>

• grad redus de utilizare a capacităţilor de cazare;

• posibilitatea practicării majorităţii formelor de turism;

• necesitatea creşterii numărului de unităţi de cazare turistică;

3.2.8. Dezvoltarea durabilă. Mediul.

După anul 1990 condiţiile de mediu au început să fie gradual îmbunătăţite prin creşterea investiţiilor de protecţie a mediului, îmbunătăţirea şi aplicarea legislaţiei în domeniu şi prin reducerea şi chiar stoparea întreprinderilor poluante. În prezent, sursele de emisie a poluanţilor atmosferici din judeţul Călăraşi pot fi caracterizate ca având, în general, un impact mediu sau redus asupra calităţii aerului, datorat în principal, restructurării economice în mai multe sectoare de activitate, precum şi extinderii utilizării gazelor naturale drept combustibil de către societăţile comerciale, ca şi pentru încălzirea rezidenţială şi instituţională. Deşi pe teritoriul judeţului nu mai există obiective industriale majore, în ultimii ani a crescut contribuţia surselor de tip urban la poluarea aerului. Acest fenomen este generat de intensificarea traficului rutier, menţinerea şi extinderea sistemelor proprii pentru încălzirea rezidenţială, creşterea volumelor de deşeuri spitaliceşti, extinderea reţelelor de staţii de distribuţie a carburanţilor. Aceste tipuri de surse pot genera, în anumite condiţii de emisie, meteorologice şi/sau în anumite perioade ale anului, creşterea concentraţiilor de poluanţi peste valorile limită pentru protecţia receptorilor, în arii mai mult sau mai puţin extinse.

Starea atmosferei pe teritoriul judeţului Călăraşi a fost evaluată pe baza aspectelor referitoare la poluarea de impact produsă de dioxid de sulf, dioxid de azot, amoniac, hidrogen sulfurat, fenol, particule sedimentabile şi particule în suspensie, calitatea precipitaţiilor atmosferice, situaţia emisiilor de gaze cu efect de seră. Impurificarea aerului în aşezările urbane din judeţul Călăraşi se datorează în principal activităţilor industriale, traficului rutier, emisiilor de noxe datorate încălzirii locuinţelor cu sisteme proprii bazate pe utilizarea combustibililor solizi precum şi eroziunii eoliene care determină antrenarea de particule de pe sol. Analizând flora sălbatică din judeţul Călăraşi, din punct de vedere al poluării, se poate concluziona că pericolul esenţial în dispariţia acesteia îl constituie erbicidele care se administrează pe canale, diguri, căi de acces în câmp, păduri, zone de baltă de către unele societăţi. Pentru judeţul Călăraşi, în special pentru municpiile Călăraşi şi Olteniţa, o problemă deosebită o constituie alimentarea cu apă deoarece sursa de apă utilizată exclusiv este aceea a Fluviul Dunărea. În aceste condiţii, cele două localităţi sunt dependente de fluctuaţiile calităţii apelor Dunării, alimentarea cu apă a celor două localităţi fiind compromisă în situaţii de poluări accidentale.

Starea tehnică necorespunzătoare a staţiilor de tratare a apelor uzate menajere şi industriale precum şi folosirea unor tehnologii depăşite determină existenţa unei poluări biologice şi microbiologice avansate a Fluviului Dunărea – Braţul Borcea. Datorită gradului scăzut de industrializare, zonele agricole din judeţ sunt mai puţin afectate de factorii poluanţi caracteristici acesteia, în schimb suportă acţiunea unor factori de mediu limitativi, cum sunt: eroziunea, sărăcia în substanţe nutritive şi poluarea chimică, factori ale căror efecte negative sunt evidente în productivitatea agricolă şi calitatea mediului de trai.

Folosirea pe scară largă a substanţelor chimice pentru tratarea solurilor şi a culturilor în contextul practicării de-a lungul timpului a unei agriculturi intensive, a influenţat negativ calitatea apelor subterane, gradul de poluare al acestora fiind destul de ridicat. ^{O problemă deosebită o constituie de asemenea şi depozitarea deşeurilor menajere şi nemenajere, judeţul dispunând de un} număr redus de locuri de depozitare ecologică a acestora. Până în prezent, în cadrul judeţului nu există un sistem complex şi modern care să poată realiza colectarea, valorificarea, eliminarea deşeurilor. Activitatea de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor se realizează în localităţi urbane, cu dotări şi utilaje rudimentare