Tomismul, iniţiat de Toma de Aquino, consideră că toată iniţiativa mântuirii aparţine harului, care pune în mişcare libertatea umană ca pe un simplu instrument, printr-o acţiune directă şi imediată. Voinţa omului nu se opune dar nici nu execută automat, ci se lasă condusă în mod conştient. Teoria tomistă a fost exemplificată prin imaginea învăţătorului care mişcă fizic mâna elevului, dar care îşi păstrează libertatea, pentru că a acceptat liber ca să fie condus.
Molinismul este iniţiat de spaniolul Miguel de Molina (1628-1696). Faţă de teoria tomistă, el vrea să apere libertatea omului. De aceea, molinismul propune în locul graţiei tomiste care se impune, o graţie care se propune, se oferă. Molinismul susţine deci că, în faţa graţiei care i se oferă, libertatea omului se păstrează într-o stare de neutralitate.
