Programul naţional

VII. Parteneriat social

VII.1. PARTENERIAT ŞI DIALOG SOCIAL ÎN CADRUL SOCIETAŢII DEMOCRATICE

CONCEPTE - CHEIE Parteneriat Dialog social

Organizarea şi funcţionarea unei societăţi democratice se sprijină pe valori şi principii fundamentale. Dintre acestea, pluralismul implică diversitatea ideilor, punctelor de vedere, modalităţilor de asociere, de acţiune etc. Cu ce consecinţe, oare pentru funcţionarea societăţii?

Funcţionarea unei societăţi democratice fundamentată pe pluralism presupune dialog social, realizarea unor parteneriate ceea ce implică toleranţă, acceptarea diversităţii sub diferite forme, dar şi deschidere şi comunicare.

ACTIVITATE PE PERECHI

Analizaţi din perspectiva unui posibil parteneriat relaţia:

COMUNITATE


PĂRINŢI ŞCOALĂ

Precizaţi:

1. 
   obiectivele acestui parteneriat
   
2. 
   trei avantaje ale parteneriatului
   
3. 
   trei factori care pot frâna funcţionarea parteneriatului
   

CE REPREZINTĂ PARTENERIATUL?

Parteneriatul social presupune coordonarea unor parteneri sociali posibili pentru realizarea unor obiective comune prin intermediul unor acţiuni. Parteneriatul presupune implicarea partenerilor sociali (guvernul, patronatele, sindicatele) în:

• 
  Încheierea unor acorduri sociale şi aplicarea acestora
  
• 
  Realizarea unor programe de dezvoltare la diferite niveluri.
  

Parteneriate se pot realiza în şcoală, în cadrul comunităţii locale, dar şi între:

• 
  Şcoală – familie
  
• 
  Şcoală – comunitatea locală
  
• 
  Sindicate – patronat
  
• 
  Sindicate – guvern
  
• 
  O.N.G.-uri – instituţii guvernamentale.
  

Realizarea efectivă a parteneriatului presupune aspecte diferite:

• 
  Aspecte obiective care pot frâna sau, dimpotrivă care pot stimula parteneriatul social.
  
• 
  Aspecte care ţin de modul de abordare a parteneriatului social şi a relaţiilor de parteneriat de către cei care se implică în realizarea acestora, aşa cum sunt:
  

• 
  Conştientizarea existenţei unor interese comune sau care trebuie armonizate
  
• 
  Angajarea în realizarea obiectivelor propuse
  
• 
  Competenţă profesională în domeniul de activitate
  
• 
  Deschiderea către comunicare interpersonală şi dialog real
  
• 
  Disponibilitate în realizarea în fapt a parteneriatului
  
• 
  Ameliorarea metodelor de lucru
  
• 
  Exersarea lucrului în echipă.
  

Absenţa acestor aspecte legate de abordarea parteneriatului poate duce la realizarea defectuoasă a relaţiilor de parteneriat sau poate compromite ideea de parteneriat.

ACTIVITATE PE GRUPE

Completaţi Fişa de lucru 1 - “Vreau să reuşească parteneriatul în care sunt implicat!”

CE REPREZINTĂ DIALOGUL SOCIAL?

Dialogul social reprezintă un schimb de opinii, o dezbatere între reprezentanţii a două sau mai multe părţi, în vederea încheierii unui acord, unei înţelegeri, a stabilirii unui parteneriat.

Succesul în cadrul dialogului social depinde de mulţi factori.

Principalii factori pot fi identificaţi cu ajutorul schemei de mai jos.

C aracteristi-cile situaţiei sau structurii de dialog social				Calităţile persoanei implicate în dialogul social Cunoaşterea potenţialului personal, a punctelor tari, a punctelor slabe Calitatea relaţiilor interpersonale promovate: echilibrul emoţional tactul disponibilitatea faţă de dialog abilităţile de comunicare şi negociere deschiderea spre schimbare: creativitate anticiparea schimbărilor spiritul de iniţiativă
		SUCCESUL ÎN DIALOGUL SOCIAL

IMPORTANŢA DIALOGULUI SOCIAL ŞI A PARTENERIATULUI

Semnificaţia dialogului social şi a parteneriatului poate fi pusă în evidenţă prin mai multe aspecte legate de necesitatea acestora:

• 
  existenţa unor interese, obiective comune pentru diferiţi parteneri sociali
  
• 
  complexitatea unor obiective, proiecte, programe care necesită coordonarea mai multor parteneri sociali
  
• 
  relaţionarea cu mediul (fizic, social, organizaţional) a oricărei organizaţii şi intervenţia în mediu
  
• 
  asigurarea coerenţei unor procese realizate la diferite niveluri
  
• 
  implicarea în viaţa comunităţii şi participarea la îmbunătăţirea vieţii oamenilor în comunitatea din care fac parte (prin intermediul sindicatelor, altor asociaţii, a organizaţiilor care se ocupă de protecţia mediului, de interesele consumatorilor etc.).
  

APLICAŢII:

1. Ce consecinţe credeţi că ar avea pentru o societate, inexistenţa dialogului social?

2. Analizaţi o situaţie conflictuală la nivelul unei întreprinderi, prezentată de mass-media. Pornind de la această situaţie, lucraţi în grupe constituite din patru elevi şi identificaţi trăsăturile unui lider sindical, necesare pentru a purta un dialog eficient cu reprezentanţii conducerii întreprinderii. La sfârşitul activităţii pe grupe, un elev de la fiecare grup va scrie pe tablă trăsăturile identificate.

Discutaţi:

1. 
   Care sunt trăsăturile pentru care au optat cei mai mulţi elevi?
   
2. 
   Cum explicaţi acest lucru?
   

3. Comentaţi textul:

“Nici un pericol nu este mai mare pentru libertatea omului decât dogma monopolului unui grup, unei ideologii, unui sistem.”

Ralf Dahrendrof

4. Daţi un exemplu de parteneriat în care poate fi implicată şcoala voastră. Răspundeţi apoi la cerinţele prezentate.

1. 
   EXEMPLU DE PARTENERIAT
   

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
B. Precizaţi obiectivul parteneriatului. ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

C. Menţionaţi trei avantaje pentru şcoală, rezultate din parteneriatul stabilit.

a. ______________________________________________________________________

b. ______________________________________________________________________

c. ______________________________________________________________________
D. Menţionaţi trei avantaje de care beneficiază ceilalţi parteneri sociali posibili din

parteneriatul cu şcoala voastră.

a. ______________________________________________________________________

b. ______________________________________________________________________

c. ______________________________________________________________________
E. Notaţi trei efecte negative pentru şcoală în absenţa stabilirii parteneriatului

respectiv.

a. ______________________________________________________________________

b. ______________________________________________________________________

c. ______________________________________________________________________
F. Notaţi trei efecte negative pentru partenerii sociali posibili în absenţa stabilirii

parteneriatului cu şcoala voastră.

a. ______________________________________________________________________

b. ______________________________________________________________________

c. ______________________________________________________________________

EXTINDERE

Invitaţi la una din orele voastre un reprezentant al şcolii (al conducerii şcolii, organizaţiei de sindicat din scoală, un părinte, un agent economic cu care colaborează şcoala) care vă poate împărtăşi din experienţa pe care o are în stabilirea unor parteneriate. Identificaţi forme diferite de parteneriat şi rolul acestora.

FIŞA DE LUCRU 1
“VREAU SĂ REUŞEASCĂ PARTENERIATUL ÎN CARE SUNT IMPLICAT !”
INSTRUCŢIUNI: Imaginaţi-vă că sunteţi solicitat să participaţi la o întâlnire care să pună bazele unui proiect de colaborare cu parteneri diferiţi, din afara şcolii, pe o temă care vă interesează în mod deosebit (atât personal cât şi din perspectiva şcolii pe care o reprezentaţi). Discuţiile care se poartă arată că unii participanţi stăpânesc problematica, alţii nu par să o cunoască; despre unul din participanţi nu vă puteţi forma nici o părere deoarece nu participă la discuţii. Finalitatea întâlnirii de lucru este reprezentată de schiţarea proiectului în vederea colaborării propriu-zise.

Pornind de la situaţia prezentată, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. 
   Cum reacţionaţi la propunerea de colaborare?
   

________________________________________________________________________________________________________________________________________________
2. Precizaţi trei argumente în sprijinul poziţiei adoptate.

a. ______________________________________________________________________

b. ______________________________________________________________________

c. ______________________________________________________________________

3. Cu cine aţi dori să colaboraţi în proiect, pornind de la discuţiile la care aţi participat?

________________________________________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________
4. Precizaţi criteriul care a stat la baza alegerii posibililor parteneri.

________________________________________________________________________

5. Cum credeţi că trebuie abordat un parteneriat pentru ca acesta să reuşească?

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

VII.2. COMUNICAREA ÎN CADRUL PARTENERIATULUI

CONCEPTE - CHEIE Comunicare Comunicare eficientă

Funcţionarea unui parteneriat presupune stabilirea şi menţinerea unei relaţii între parteneri ceea ce implică interacţiunea dintre aceştia într-o formă care să fie satisfăcătoare pentru fiecare. Eficienţa funcţionării parteneriatului ţine, între alte aspecte, de modul de realizare a comunicării, indiferent de forma concretă în care se realizează. Realizată în forma comunicării interpersonale sau de grup, o discuţie între parteneri presupune relaţii directe, o întâlnire faţă-în-faţă între un număr mic de persoane care schimbă informaţii, îşi exprimă puncte de vedere, iau decizii cu referire la anumite probleme. Reuşita sau nereuşita comunicării influenţează deciziile luate. Semnificaţia deosebită a comunicării presupune, astfel, analiza acesteia precum şi a rolului avut în cadrul parteneriatului social.

CE ESTE COMUNICAREA?

Comunicarea este un proces care cuprinde transmiterea şi recepţionarea unui mesaj prin utilizarea unor semne, semnale, simboluri.

Analizaţi urmatoarele semnificaţii ale conceptului “comunicare”

• 
  Comunicare: “înştiinţare, ştire, veste, raport, relaţie, legătură”.
  

DEX

• 
  Comunicare: “mod fundamental de interacţiune psiho-socială a persoanelor, realizată prin limbaj articulat sau prin coduri, în vederea transmiterii unei informaţii, a obţinerii stabilităţii sau a unor modificări de comportament individual sau de grup”.
  

Dicţionar enciclopedic, vol.

Emiţător (Receptor) Receptor (Emiţător)	Verbal
Canal	Mesaj
	Nonverbal

Feed-back

Elementele procesului de comunicare sunt:

• 
  Participanţii la comunicare, cu rol de:
  

- emiţător (persoana care trimite mesajul)

- receptor (persoana care primeşte mesajul)

Participanţii îşi pot schimba rolul.

• 
  Mesajul reprezintă conţinutul comunicării: idei, sentimente etc. transpuse În semne, simboluri, respectiv în limbajul unui cod.
  

Codificat de receptor (transpus în limbajul unui cod), mesajul trebuie decodat de receptor. Semnele, semnalele, simbolurile pot fi:

- verbale (cuvintele)

- non-verbale; acestea includ:

• 
  expresia feţei
  
• 
  gesturi
  
• 
  pozitia corpului
  
• 
  distanţa, orientarea faţă de interlocutor
  
• 
  aspecte nonverbale ale vorbirii
  
  • 
    Canalul de transmitere a mesajului (vocal, auditiv, vizual, tactil)
    
  • 
    Răspunsul receptorului (feed-back) la mesajul primit de la emiţător.
    

Pentru reuşita comunicării, compatibilitatea codurilor este o condiţie fundamentală; doar în această situaţie semnificaţia acordată mesajului de participanţii la comunicare poate fi aceeaşi.

FORME DE COMUNICARE FOLOSITE ÎN CADRUL PARTENERIATULUI

Parteneriatul presupune, în primul rând, relaţii directe; pe baza acestora, comunicarea poate fi:

- interpersonală

- de grup.

Comunicarea interpersonală se poate realiza între două sau mai multe persoane aflate în situaţie de proximitate spaţială.

Comunicarea de grup se realizează în colectivităţi în care persoanele îşi desfăşoară viaţa profesională şi socială.

Parteneriatul este un cadru în care persoanele:

• 
  interacţionează
  
• 
  îşi comunică păreri, informaţii
  
• 
  îşi verifică opiniile, opţiunile
  
• 
  formulează şi acceptă critici
  
• 
  iau decizii
  
• 
  încheie acorduri
  
• 
  îşi coordoneaza acţiunile individuale.
  

CONTEXTUL COMUNICARII

Un dialog social poate avea loc în diferite contexte din punct de vedere:

• 
  Fizic (locul, mediul în care se desfăşoară); comunicarea poate fi influenţată prin:
  

- ambianţă

- culoare

- lumină

• 
  Social şi psihologic:
  

- statutul social al persoanelor

- modul de distribuire a relaţiilor de comunicare

- frecvenţa angajarii persoanelor în comunicare

• 
  Cultural; acest aspect vizează diferenţe între persoanele implicate în comunicare sub aspectul:
  

- valorilor împărtăşite

- mentalităţilor

- experienţelor anterioare

• 
  Temporal, al momentului realizării comunicării.
  

ACTIVITATE PE PERECHI

Completaţi Fişa de lucru 1 – „În ce context purtăm dialogul social ?”
“bariere” În comunicare

Comunicarea poate fi afectată de diferite obstacole, în sens figurat de “bariere”, legate de caracteristicile participanţilor la un dialog social, ale mediului în care se realizează sau ale procesului de comunicare, astfel:

• 
  Caracteristici individuale ale participanţilor:
  

- interese, aspiraţii

- personalităţile participanţilor

• 
  Caracteristici socio-culturale ale participanţilor, legate de:
  

- ocupaţie

- experienţele anterioare

- modele culturale

- status-uri sociale

- operarea cu stereotipuri

- gradul de credibilitate

- limbaj:

- efecte de polisemie, sinonimie, omonimie

- confuzii între denotaţia şi conotaţia unui cuvant

• 
  Factori de mediu: zgomot, temperatură, luminozitate etc.
  
• 
  Particularităţi ale comunicării:
  

- durata comunicării

- volumul şi densitatea mesajului

- canalul de comunicare.
Acţiunea acestor posibile bariere în comunicare, în mod separat sau cumulativ influenţează negativ un dialog social sub diferite aspecte:

- receptarea adecvată a unui mesaj

- înţelegerea reciprocă a partenerilor de dialog

- încheierea unor acorduri.

Realizarea parteneriatului şi funcţionarea reală a acestuia presupune diminuarea sau înlaturarea barierelor în comunicare.

ACTIVITATE PE GRUPE

Completaţi Fişa de lucru 2 - “Cum înlăturăm barierele într-un dialog social ?

Rolul comunicării în cadrul parteneriatului social este legat de:

• 
  Asigurarea unui sistem de relaţii şi a unui flux de informaţii între parteneri
  
• 
  Asigurarea dialogului permanent între parteneri
  
• 
  Stabilirea unor relaţii de colaborare între parteneri
  
• 
  Coordonarea activităţilor acestora.
  

A P L I C A Ţ I I

1. Participaţi la o activitate a Consiliului Elevilor. Finalitatea acesteia este definitivarea regulamentului de ordine interioară, secţiunea pentru elevi. Cu privire la dialogul realizat în acest scop, caracterizaţi:

a) contextul în care se poate desfăşura

b) posibile “bariere” în comunicare

c) căi de eliminare a “barierelor”.

2. Analizaţi urmatoarele caracteristici ale unui comunicator eficient:

- onestitatea

- preocuparea pentru succesul comunicării

- cunoaşterea subiectului discutat

- organizarea ideilor prezentate

- utilizarea adecvată a limbajului verbal şi nonverbal

- ascultarea activă şi atentă a celorlalţi participanţi la discuţie.

Cerinţe:

1. 
   Ilustraţi diecare caracteristică printr – un exemplu.
   
2. 
   Răspundeţi la întrebarea: “Sunt un comunicator eficient?” Autoevaluaţi-va caracteristicile menţionate pe o scală de la 1 la 5.
   

3. Explicaţi rolul comunicării într-un parteneriat.

Argumentaţi că funcţionarea parteneriatului nu este posibilă în absenţa

comunicării.

E X T I N D E R E

Invitaţi la una din orele voastre un reprezentant al unei organizaţii non guvernamentale sau un lider sindical care să vă prezinte:

1. 
   contextul în care au participat la dialoguri sociale. Discutaţi cum au frânat procesul ce comunicare unele aspecte legate de context
   
2. 
   rolul comunicării în derularea unor proiecte sau parteneriate
   

FIŞA DE LUCRU 1

“ÎN CE CONTEXT PURTĂM DIALOGUL SOCIAL ?”

INSTRUCŢIUNI: Completaţi tabelul de mai jos, identificând contextul adecvat unui dialog purtat de un lider sindical cu membrii organizaţiei şi avantajele contextului pentru care aţi optat.

Contextul	Specificul contextulului pentru dialog	Avantajele contextului pentru realizarea dialogului
Fizic
Social, psihologic
Cultural
Temporal

FIŞA DE LUCRU 2

“CUM ÎNLĂTURAM BARIERELE ÎNTR-UN DIALOG SOCIAL ?”
INSTRUCTIUNI: Imaginaţi-vă următoarea situaţie: Între reprezentanţi ai unei organizaţii non-guvernamentale, ai unei întreprinderi şi ai sindicatului din întreprindere se poartă un dialog pentru iniţierea unui proiect de protecţie a mediului afectat de poluarea provocată de activitatea întreprinderii. Pornind de la situaţia prezentată, raspundeţi la urmatoarele cerinţe:
1. Identificaţi 3 posibile “bariere” în dialogul purtat.

2. Precizaţi 3 consecinţe ale manifestării “barierelor” în dialog.

3. Identificaţi modalităţi de eliminare a “barierelor” în dialogul dintre cele 3 părţi.

VII.3. PARTENERII SOCIALI

CONCEPTE – CHEIE Guvern Sindicat Patronat

Realizarea dialogului social în cadrul unei societăţi democratice presupune implicarea partenerilor sociali precum şi asumarea de către aceştia a rolurilor pe care le au în cadrul societăţii. Se desprinde, astfel întrebarea “Care sunt partenerii sociali?”.

Partenerii sociali care participă la dialogul social sunt: guvernul, patronatele, sindicatele.

GUVERNUL

Ca parte în dialogul social, principalele caracteristici şi roluri ale guvernului pot fi urmărite cu ajutorul tabelului următor:

PUTEREA EXERCITATĂ	Este autoritatea publică a puterii executive
ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE	se realizează în conformitate cu prevederile: Constituţiei României Legii nr. 90 din 26 martie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor au la bază Programul de Guvernare, acceptat de Parlament
RESPONSABILITATE	asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării exercită conducerea generală a administraţiei publice
STRUCTURA	primul-ministru miniştri alţi membri stabiliţi prin lege organică
FUNCŢII	funcţia de strategie, prin care se asigură elaborarea strategiei de punere în aplicare a Programului de guvernare funcţia de reglementare, prin care asigură elaborarea cadrului normativ şi instituţional funcţia de administrare a proprietăţii statului funcţia de reprezentare, prin care asigură, in numele statului român, reprezentarea pe plan intern şi extern funcţia de autoritate de stat
ROLURI ÎN CADRUL DIALOGULUI SOCIAL	promovează actele normative care reglementează dialogul social, organizarea şi funcţionarea partenerilor sociali consultă partenerii sociali cu privire la diferite probleme dezbate împreună cu partenerii sociali măsurile care pot fi întreprinse pentru realizarea obiectivelor economice şi sociale

COMENTAŢI TEXTUL

„În îndeplinirea atribuţiilor sale, Guvernul cooperează cu organismele sociale interesate”. (Constituţia României, Art. 101. (3))

PATRONATELE

Principalele caracteristici şi roluri ale patronatelor pot fi urmărite cu ajutorul tabelului următor:

SPECIFICUL PATRONATELOR	sunt organizaţii ale patronilor sunt constituite ca persoane juridice, fără scop patrimonial
ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE	se realizează în conformitate cu: Legea nr. 356/2001 - Legea patronatelor Legea nr. 130/1996 (republicată)
RESPONSABILITATE	reprezintă interesele comunităţii private de afaceri
CONFEDERAŢII PATRONALE REPREZENTATIVE	CONPIROM Consiliul Naţional al Întreprinderiilor Private Mici si mijlocii Consiliul Naţional al Patronilor din România Confederaţia Natională a Patronatului Român Confederaţia patronală U.G.I.R. 1903 Uniunea Generală a Industriaşilor din România Patronatul Naţional Român Uniunea Naţională a Patronatului Român
ROLURI ÎN CADRUL DIALOGULUI SOCIAL	negociază, încheie şi execută contractul colectiv de muncă participă în cadrul structurilor de dialog social, a instituţiilor tripărtite pentru: - informare, consultare reciprocă - adaptarea unor măsuri - căutarea unor soluţii pentru diferite probleme

SINDICATELE

Principalele caracteristici şi roluri ale sindicatelor pot fi urmărite cu ajutorul tabelului următor:

SPECIFICUL SINDICATELOR		sunt organizaţii constituite pentru apărarea şi promovarea intereselor membrilor de sindicat, pe diferite planuri: profesional economic social cultural, sportiv
ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE		se realizează în conformitate cu: Legea nr. 54/2003 cu privire la Sindicate Legea nr. 130/1996 (republicată)
RESPONSABILITATE		apară şi promovează drepturile si interesele membrilor de sindicat
CONFEDERAŢII SINDICALE REZENTATIVE		Confederaţia Sindicatelor Democratice din România Confederaţia Sindicală Cartel Alfa Blocul Naţional Sindical CNSLR Frăţia Confederaţia Sindicală "Meridian”
ROLURI ÎN CADRUL DIALOGULUI SOCIAL		negociază, încheie şi execută contractul colectiv de muncă participă în cadrul structurilor de dialog social, a instituţiilor tripărtite pentru: - informare, consultare reciprocă - adaptarea unor măsuri - căutarea unor soluţii pentru diferite probleme

APLICAŢII

1. Imaginaţi-vă că îndepliniţi succesiv următoarele roluri sociale: angajator, angajat.

Cerinţe:

1. 
   Identificaţi 3 avantaje si 3 riscuri asumate ca angajator
   

Avantaje	Riscuri

b) Identificaţi 3 avantaje şi 3 dezavantaje pe care le aveţi ca angajat

Avantaje	Dezavantaje

2. Mentionaţi 3 aspecte esenţiale pentru asumarea corectă a rolurilor de către partenerii sociali participanţi la un dialog social

a. ________________________________________________________________

b. ________________________________________________________________

c. ________________________________________________________________

EXTINDERE

Invitaţi la una din orele voastre un lider sindical şi/sau un reprezentant al patronatelor cu care să purtaţi o discuţie referitoare la raporturile dintre sindicate şi patronate.

NOTĂ - Se pot pune în discuţie:

• 
  raporturile dintre sindicate şi angajatori conform Legii nr. 53/2003 (Noul Cod al Muncii)
  
• 
  declanşarea şi soluţionarea conflictelor de muncă (conform Legii nr. 168/1999)
  
• 
  aspecte legate de contractul colectiv de muncă (conform Legii nr. 130/1996 - republicată)
  
• 
  protecţia muncii (conform Legii nr. 90/1996)
  

FIŞĂ DE LUCRU 1

"Un dialog între partenerii sociali"

INSTRUCŢIUNI: Imaginaţi-vă un dialog social între reprezentanţi ai Guvernului, sindicatelor şi patronatelor; tema dialogului; "Posibilităţi de creare de noi locuri de muncă".
Cerinţe:
1. Menţionaţi 3 posibile interese comune ale partenerilor implicaţi în dialog

____________________________________________________________________

____________________________________________________________________

____________________________________________________________________

2. Identificaţi câte un aspect specific pe care l-ar susţine partenerii sociali participanţi la dialog, potrivit rolului lor:

a. Reprezentanţii Guvernului ___________________________________________

___________________________________________________________________

b. Reprezentanţii Patronatelor ___________________________________________

___________________________________________________________________

c. Reprezentanţii Sindicatelor __________________________________________

____________________________________________________________________
3. Care ar fi implicaţiile realizării dialogului social în absenţa participării sindicate-lor ?

________________________________________________________________________________________________________________________________________________

VII.4. INSTITUŢII PENTRU DIALOG SOCIAL

CONCEPTE – CHEIE Instituţie tripartită Instituţie bipartită

Dialogul social între parteneri se realizează în diferite domenii: ocuparea forţei de muncă, formarea profesională, asigurările sociale şi de sănătate, soluţionarea conflictelor de muncă. Funcţionarea dialogului social la diferite niveluri (naţional, sectorial şi teritorial) se realizează într-un cadru normativ şi institutiţional creat în acest scop. În acest sens, pot fi menţionate instituţiile tripartite şi instituţiile bipartite.

INSTITUŢIILE TRIPARTITE

Instituţiile tripartite (sistemul instituţional tripartit) presupun participarea guvernului, patronatelor şi sindicatelor; partenerii:

• 
  participă la:
  

• 
  dezbateri, negocieri pe diferite probleme
  
• 
  elaborarea şi/sau aplicarea unor politici sociale
  

• 
  pot avea rol:
  

• 
  consultativ
  

decizional.
Instituţia tripartită principală care funcţionează la nivel naţional este Consiliul Economic şi Social (C.E.S.).

Caracterizarea Consiliul Economic şi Social poate fi urmărită cu ajutorul tabelului următor:

ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE	se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 109/1997
MISIUNE	asigură climatul de pace socială
STRUCTURA	27 de membri: 9 membri din partea guvernului 9 membri din partea organizaţiilor patronale reprezentative 9 membri din partea organizaţiilor sindicale reprezentative
ACTIVITATE	presupune dezbateri, negocieri, consultări referitoare la: proiecte de acte normative iniţiate de guvern şi parlament probleme economice şi sociale măsuri, programe iniţiate de guvern aplicarea unor acorduri internaţionale se concretizează în: avize consultative la proiectele de acte normative propuneri, recomandări, analize formarea unor puncte de vedere

În România funcţionează, de asemenea, numeroase alte instituţii tripartite. O parte dintre acestea sunt prezentate în Anexă.

ACTIVITATE PE PERECHI

Citiţi Anexa care prezintă alte instituţii tripartite de dialog social din România

INSTITUŢII BIPARTITE	Instituţiile bipartite: presupun participarea sindicatelor şi patronatelor asigură cadrul de realizare a dialogului social la nivel: naţional de ramură de unitate

Instituţii bipartite reprezentative pot fi urmărite cu ajutorul următorului tabel:

COMISIILE PARITARE PENTRU CONTRACTELE COLECTIVE DE MUNCĂ	sunt organizate la nivel naţional, de ramură şi de unitate rezolvă probleme legate de aplicarea contractelor colective de muncă
COMISIILE PARITARE DIN CADRUL ADMINISTRAŢIEI PUBLICE	funcţionează pe baza H.G. nr. 1086/2001 rolul acestora: stimularea participării şi consultării la nivelul funcţionarilor publici
COMITETELE DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ LA NIVELUL UNITĂŢILOR	funcţionează potrivit Ordinului Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale nr. 187/1998 asigură implicarea salariaţilor la elaborarea şi aplicarea măsurilor referitoare la protecţia muncii
COMISIA NAŢIONALĂ DE DIALOG SOCIAL	funcţionează potrivit Ordinului nr. 124/1999 în cadrul Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap rezolvă probleme specifice persoanelor cu nevoi speciale
COMITETUL PENTRU NATO	are rol de a susţine guvernul în acţiunile pe care le întreprinde pentru aderarea României la NATO

Se remarcă existenţa unor instituţii şi mecanisme care asigură cadrul legal de informare şi consultare a salariaţilor în probleme care îi privesc direct. Este cazul:

• 
  Comisiilor paritare pentru contractele colective de muncă
  
• 
  Comitetelor de sănătate şi securitate în muncă la nivelul unităţilor.
  

Contractele colective de muncă:

• 
  sunt reglementate de Legea nr. 130/1996 (republicată)
  
• 
  reprezintă convenţii încheiate între patron/organizaţie patronală şi salariaţi (reprezentaţi prin sindicate) cu privire la:
  

• 
  condiţiile de muncă
  
• 
  salarizare
  
• 
  dreptul şi obligaţiile părţilor, rezultate din raporturile de muncă
  

• 
  se pot încheia la diferite niveluri, astfel:
  

• 
  la nivel naţional, contractul:
  

• 
  are prevederi minimale
  
• 
  cuprinde clauze care produc efecte pentru toţi salariaţii încadraţi în unităţile din ţară
  

• 
  la nivel de ramură, contractul cuprinde clauze care produc efecte pentru salariaţii încadraţi în unităţile din ramura respectivă
  
• 
  la nivelul unui grup de unităţi, contractul cuprinde clauze care produc efecte pentru salariaţii grupului respectiv de unităţi
  
• 
  la nivel de unitate, contractul produce efecte pentru salariaţii unităţii.
  

ACTIVITATE PE GRUPE

Completaţi Fişa de lucru – "Cum percepem activitatea instituţiilor pentru dialog social?"

Existenţa cadrului legislativ şi instituţional este nu doar o realitate, dar şi o premisă pentru realizarea dialogului social. Funcţionarea efectivă a dialogului social presupune însă, numeroase aspecte care trebuie îmbunătăţite, aşa cum sunt:

• 
  dezvoltarea dialogului social bipartit
  
• 
  îmbinarea dialogului social cu dialogul civic; este esenţială, în
  

acest sens, constituirea societăţii civile în partener de dialog,

alături de sindicat şi de patronate.

APLICAŢII

1. Imaginaţi-vă că reprezentaţi o organizaţie sindicală, la negocierea contractului de muncă la nivel de ramură.

Cerinţe:

1. 
   Menţionaţi 2 prevederi pe care le consideraţi indispensabile din perspectiva salariaţilor ale căror interese profesionale şi economico-sociale le apăraţi.
   
2. 
   Menţionaţi 2 prevederi propuse de patronate pe care trebuie să le acceptaţi deoarece reprezintă obligaţii ale salariaţilor care derivă din raporturile de muncă.
   

2. Construiţi 3 argumente pentru a evidenţia semnificaţia contractului de muncă pentru un angajat.

1. 
   __________________________________________________
   
2. 
   __________________________________________________
   
3. 
   __________________________________________________
   

3. Precizaţi, cu referire la instituţiile de dialog social:

a) trei puncte tari ale acestora

a.1 ________________________________________________

a.2 ________________________________________________

a.3 ________________________________________________

b) trei posibile puncte slabe ale acestora

b.1 ________________________________________________

b.2 ________________________________________________

b.3 ________________________________________________

EXTINDERE

Invitaţi la una din orele voastre un reprezentant al unei organizaţii de sindicat pentru a vă împărtăşi din experienţa participării la dialogul social în cadrul unor structuri bipartite sau tripartite.

ANEXĂ – ALTE INSTITUŢII TRIPARTITE

COMISII DE DIALOG SOCIAL DE LA NIVELUL MINISTERELOR	funcţionează potrivit H.G. nr. 314/2001 realizează dezbateri, consultări privind: iniţiativele economico-sociale luate de ministere măsurile de restructurare a regiilor autonome măsurile de reconversie a forţei de muncă
COMISII DE DIALOG SOCIAL DE LA NIVELUL PREFECTURILOR	funcţionează potrivit H.G. nr. 314/2001 rezolvă probleme identificate la nivel local
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ	funcţionează potrivit Legii nr. 145/1998 responsabilităţi: gestionează fondul de şomaj aplică măsuri pentru: ocuparea forţei de muncă asigurarea protecţiei sociale
CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE	funcţionează potrivit Legii nr. 145/1998 responsabilităţi: administrează fondul de asigurări sociale de sănătate stabileşte şi aplică politica şi strategia în domeniul asigurărilor sociale de sănătate
CASA NAŢIONALĂ DE PENSII ŞI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE	funcţionează potrivit Legii nr. 19/2000 atribuţii: gestionează sistemul public de pensii administrează alte drepturi de asigurări sociale (indemnizaţii, ajutoare)
CONSILIUL PENTRU ATESTARE ŞI STANDARDE OCUPAŢIONALE	funcţionează potrivit H.G. nr. 779/1999 atribuţii: stabileşte standardele ocupaţionale acreditează instituţiile care au drept de elaborare a standardelor stabileşte modalităţile de certificare stabileşte metodologia de evaluare a competenţelor profesionale pe baza standardelor ocupaţionale acreditează instituţiile care pot realiza evaluarea
CONSILIUL NAŢIONAL DE FORMARE PROFESIONALĂ A ADULŢILOR	funcţionează în conformitate cu legea nr. 132/1999 atribuţii: promovează politici şi strategii de formare profesională coordoneaza şi acreditează furnizorii de formare profesională
COMISIA NAŢIONALĂ DE PROMOVARE A OCUPĂRII FORŢEI DE MUNCĂ	funcţionează conform Legii nr. 76/2002 atribuţii: face propuneri cu privire la: ocuparea forţei de muncă combaterea şomajului