Exerciţii
Completaţi în tabelul de mai jos avantajele şi dezavantajele pe care le-ar implica apariţia în viaţa voastra a unui copil în momentul actual, peste cinci ani, peste zece şi peste 20 de ani.
Aplicaţie
Lucru in perechi (fată şi baiat):
Imaginaţi-vă că sunteţi părinţii unui copil de un an.
Alcatuiţi un buget real care să cuprindă toate cheltuielile necesare unui trai decent al familiei voastre.
Discutaţi cu alte echipe bugetele constituite.
Ce statut socio-profesional credeţi că ar trebui să aveţi pentru a acoperi suma rezultată în bugetul constituit?
Teme de reflecţie:
-
Schimbările trasăturilor familiei au fost determinate de factori precum dezvoltarea guvernării centralizate, expansiunea oraşelor şi a metropolelor, industrializarea, emanciparea femeii, serviciul în cadrul unor organizatii din afara sferei de influenţă a familiei. Aceste schimbări tind să producă o evoluţie pe plan mondial către sistemele nucleare familiale, eliminând formele de familie largită şi alte tipuri de grupuri constituite pe relaţii de rudenie.
-
Majoritatea ţărilor prezintă o diversitate de forme de familie.
-
Viaţa de familie este departe de a fi întotdeauna un tabou al fericirii şi armoniei.”Faţa nevazută” a familiei constă din abuzul sexual şi violenţa domestică ce o însoţeşte adesea. Majoritatea abuzurilor sexuale pot fi imputate bărbaţilor şi par sa fie legate de unele tipuri de comportament violent de care unii bărbaţi se fac răspunzători.
-
Căsătoria a încetat să mai fie (dacă a fost vreodată) condiţia obligatorie pentru o experienţă sexuală normală; pentru ambele sexe, ea nu mai constituie baza activităţii economice. Cu siguranţă că varietatea formelor de relaţii sexuale şi sociale va înflori şi mai mult. Căsătoria şi familia rămân instituţii bine determinate, care trec prin frământări şi presiuni majore.
Aplicaţie
Metoda de evaluare
Închipuiţi-vă că sunteţi la vârsta la care este mama/tatal vostru în prezent. Descrieţi familia voastră la vârsta respectivă, daca există (statut profesional, social, proprietati, relatia cu soţia/soţul şi familia acesteia/acestuia, numarul de copii – dacă există -, relaţia cu aceştia, vacanţe, posibilităţi şi preferinţe în petrecerea timpului liber, hobby-uri etc.).
Comentaţi împreună cu colegii cât de realiste sunt previziunile voastre. Vârsta
|
Avantaje
|
Dezavantaje
|
Momentul actual
|
|
|
Peste cinci ani
|
|
|
Peste zece ani
|
|
|
Peste 20 de ani
|
|
| III. Managementul schimbării
III.1. Managementul conflictului
III.1.1. Strategii de abordare a conflictului
Conflictul este o realitate a vieţii cotidiene pe care fiecare dintre noi a întâlnit-o de una sau mai multe ori şi care ne influenţează în permanenţă. Într-un fel sau altul cu toţii suntem implicaţi în conflicte. Abordarea ordonată şi sistematică a acestora este o necesitate cu atât mai importantă cu cât nevoile şi temerile care ne conduc în situaţiile conflictuale nu sunt conştientizate de toţi cei implicaţi. Oricine poate să trateze situaţiile conflictuale astfel încât comportamentul „atacatorului” să nu se accentueze şi respectul faţă de propria persoană să nu fie lezat.
Exerciţii
Lucru în perechi: Cu ce conflicte vă confruntaţi voi în viaţa de zi cu zi, la şcoală, acasă, în cercul de prieteni sau în alte situaţii? Imaginaţi modalităţi de rezolvare a conflictelor identificate.
Precizări pentru profesor: Discuţia elevilor trebuie moderată cu atenţie, „conflictul” fiind o temă sensibilă; în discuţie vor fi urmate regulile de moderare a focus grupului, atenţia concentrându-se pe strategii de rezolvare a conflictelor şi mai puţin pe descrierea amănunţită a tipurilor de conflicte.
În domeniul explicării şi managerierii conflictului se vehiculează teorii, idei şi principii diverse, mai mult sau mai puţin reale şi realiste. Există însă o serie de idei pe care ar trebui să le înţeleagă fiecare dintre noi pentru creşterea capacităţii personale de a face faţă conflictelor care ne afectează:
-
Conflictul este o parte firească a vieţii de zi cu zi, inerentă în relaţiile interumane.
-
Conflictul poate fi tratat pe căi pozitive sau negative.
-
Abordat printr-o gândire pozitivă, conflictul poate avea rezultate creative, poate fi o forţă pozitivă pentru creşterea personală şi schimbarea socială.
-
Abordat printr-o gândire negativă, conflictul poate avea rezultate distructive atât fin punct de vedere emoţional, spiritual cât şi fizic.
-
Conflictul poate deveni o sursă de maturizare şi învăţare, ajută la descoperirea propriilor valori şi credinţe, la sănătatea mentală individuală.
-
Capacităţile de management al conflictului pot fi învăţate; prin practică putem îmbunătăţi comunicarea, negocierea, facilitarea, medierea conflictelor.
-
Modul în care definim o problemă determină dacă şi cum o vom rezolva cu cât definim mai clar problema, cu atât mai uşor vom găsi o soluţie).
-
Într-un conflict, sentimentele sunt importante; câteodată nu ajungem la motivele conflictului şi nu-l putem rezolva până când nu luăm în considerare sentimentele neconştientizate.
Oameni diferiţi adoptă strategii diferite pentru rezolvarea conflictelor. Aceste strategii se învaţă de obicei în copilărie şi par să funcţioneze automat la un nivel „preconştient” facem ceea ce pare natural în astfel de situaţii, dar de fapt aplicăm o strategie personală învăţată şi, deoarece a fost învăţată, o putem oricând schimba învăţând metode noi şi mai eficiente de rezolvare a unui conflict. Modul în care acţionăm într-un conflict este afectat de importanţa obiectivelor noastre personale şi de cât de importantă este considerată relaţia respectivă. În funcţie, în principal, de aceşti doi factori, pot fi identificate mai multe strategii de a ne descurca în cadrul unor conflicte.
Exerciţii
Brainstorming: Identificaţi elemente ale unor strategii de abordare a conflictelor. Cum aţi acţiona voi dacă aţi participa, direct sau indirect, la un conflict?
Precizări pentru profesor: Exerciţiul are ca scop identificarea nu atât a strategiilor exacte de abordare a conflictelor (aşa cum sunt ele enunţate mai jos) ci mai degrabă a elementelor care compun aceste strategii, elemente care vor constitui baza, prin grupare, a definirii strategiilor de mai jos. Elevii vor fi stimulaţi să explice, cu propriile cuvinte, modalităţi de abordare a unor conflicte diverse pe care le-au utilizat sau le-ar utiliza ei înşişi.
Cinci strategii de bază în abordarea conflictelor:
Renunţare
Aceasta implică să renunţaţi şi la obiective şi la relaţie şi, în concluzie, evitaţi acea persoană şi problema. Acţionaţi ca o broască ţestoasă , atunci când obiectivul nu este important nu consideraţi necesar să păstraţi o relaţie cu cealaltă persoană.
Forţare
Aceasta implică faptul că trebuie să va îndepliniţi obiectivele oricât ar costa, cerându-i celeilalte persoane să vă lase să vă urmaţi calea, oricât de mult ar afecta relaţia. Atunci când obiectivul este foarte important şi relaţia mai puţin, ca de exemplu când vreţi să cumpăraţi o maşină la mâna a doua, vreţi să acţionaţi ca un rechin şi să forţaţi. Nu forţaţi o persoană pe care o veţi reîntâlni curând.
Aplanare
Aceasta implică renunţarea la obiective pentru a menţine relaţia la cel mai ridicat nivel posibil. Când obiectivul nu are mare importanţă pentru dumneavoastră, iar relaţia are o importanţă considerabilă, este posibil să preferaţi să acţionaţi ca un ursuleţ şi să nivelaţi asperităţile. Când un coleg ţine deosebit de mult la o chestiune de care vouă nu prea vă pasă, a nu ridica probleme este o idee bună. Când faceţi acest lucru să îl faceţi cu umor. Din când în când, pentru a aplana un conflict este nevoie să vă cereţi scuze. Spunând „Îmi pare rău” nu spuneţi de fapt „Am greşit”. Expresia „îmi pare rău” informează cealaltă persoană că vă pare rău de situaţia creată. Când consideraţi că interesele celeilalte persoane sunt mai puternice decât ale voastre aplanaţi conflictul şi acordaţi prioritate celeilalte persoane.
Compromis
Aceasta înseamnă să renunţaţi la o parte din obiectivele voastre şi să sacrificaţi ceva din relaţie pentru a ajunge la o înţelegere. Când şi obiectivele şi relaţia sunt la fel de importante pentru voastre, se pare că nici voi, nici cealaltă persoană nu puteţi obţine ceea ce doriţi şi ar trebui să negociaţi ca vulpe. Când, de exemplu, există o cantitate o cantitate limitată de bani şi amândoi doriţi, ca angajaţi, o creştere semnificativă de salariu, a negocia pentru se ajunge la un compromis pare cea mai bună soluţie pentru a rezolva conflictul.
Confrunare
Aceasta înseamnă să iniţiaţi negocieri prin care şi voi şi ceilalţi implicaţi în conflict să ajungeţi la îndeplinirea obiectivelor şi să păstraţi şi relaţia l acel mai înalt nivel posibil. Când oamenii realizează că vor lucra sau vor fi împreună în acelaşi mediu pentru o perioadă mai mare de timp, îşi dau seama că e necesar să se susţină reciproc şi să coopereze în problemele curente. Este suficientă o înţelegere pentru a satisface ambele părţi şi pentru a îndepărta tensiunile şi sentimentele negative dintre voi şi celălalt. Când şi obiectivele şi relaţia sunt extrem de importante pentru voi, acţionai ca o bufniţă. Faceţi faţă conflictului. Negociaţi pentru a rezolva problema. Gândiţi-vă la soluţii care să vă ofere şi vouă şi celuilalt ceea ce doriţi şi prin care să păstraţi o relaţie amicală.
Fiecare strategie de conflict ocupă locul său. Nici unul nu poate fi un dinozaur specializat care ştie să aplice perfect o singură metodă de a rezolva un conflict, pentru că situaţiile din viaţa cotidiană sunt extrem de diverse şi cer soluţii diverse. Aşadar, cel mai bine este să fim capabili să alegem la momentul oportun strategia care se potriveşte cel mai bine situaţiei date. Pentru a fi eficient în rezolvarea unui conflict trebuie să ne diversificăm modul de a acţiona, trebui să de putem adapta continuu.
Exerciţii
Se formează cinci echipe. Fiecare va avea ca simbol un animal din cele de mai sus: broasca ţestoasă, rechinul, ursuleţul, vulpea şi bufniţa şi va trebui să imagineze câte un conflict pentru rezolvarea căruia va fi adoptată strategia pe care o reprezintă simbolul său (broasca ţestoasă – renunţare, rechinul – forţare, ursuleţul – aplanare etc.). După stabilirea şi aplicarea strategiei un purtător de cuvânt va expune în faţa celorlalte echipe situaţia imaginată şi soluţionarea ei.
Propunere de activitate extraşcolară/modalitate de evaluare:
Conflictul are aspecte foarte variate, de la o simplă discuţie în contradictoriu între amici la forme extrem de degenerate şi extinse, cum ar fi conflictele între state sau chiar războaiele mondiale. Evoluţia acestor conflicte este una diversă, de la o soluţionare rapidă fără urmări importante la confruntări armate care au durat perioade foarte lungi şi au avut repercusiuni grave umane şi materiale.
Se vor constitui echipe care vor studia unul sau mai multe dintre subiectele următoare:
-
evoluţia unor conflicte reale de mari proporţii, modul în care acestea au escaladat de la divergenţe în politica internă a statelor la conflicte mondiale; vor fi urmărite strategiile utilizate în rezolvarea conflictelor dar elevii pot expune şi alte modalităţi (argumentate) de abordare a conflictelor respective;
-
sursele apariţiei unor eventuale conflicte şi posibilitatea de soluţionare a acestora;
-
negocierile de pace care au urmat celor două războaie mondiale; avantajele învingătorilor şi evoluţia învinşilor;
-
importanţa O.N.U. în evitarea izbucnirii unor conflicte armate grave.
Se pot constitui portofolii, pot fi utilizate tehnicile de investigaţie specifice jurnalisticii, studiul de caz şi lucrul în echipă. Studiul trebuie să pună accentul mai puţin pe aspectele strict istorice (care sunt, însă, indispensabile) şi mai mult pe implicaţiile sociale determinate de anumite tehnici de abordare a conflictelor şi, mai ales, pe modalităţi noi, mai eficiente, de rezolvare acestora.
III.1.2. Medierea conflictelor
Exerciţii
Brainstorming cu elevii clasei:
Uneori conflictele dintre părţi se pot rezolva mai bine atunci când intervine un mediator. Oare ce trbuie să facă un mediator de conflicte, astfel ca acestea să se rezolve mai uşor şi în avantajul ambelor părţi? Profesorul înregistrează toate opiniile fără a le aprecia sau califica.
Dostları ilə paylaş: |