Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritară 5

Cotnari - este situată în partea de nord-vest a judeţului, la 64 de km. de municipiul Iaşi pe drumul naţional 28B şi la aproximativ 10 km. de oraşul Hârlău. Este o zonă importantă din punct de vedere turistic prin resursele turistice de care dispune.

Dintre obiectivele turistice antropice pot fi menţionate: Biserica Sf. Paraschiva (sat Cotnari) şi Cetatea traco-getică "Dealul Cătălina" (sat Cotnari).

La acestea se adăugă şi o serie de obiective naturale precum viile din zona Cotnari sunt legate de numele marelui voievod Ştefan cel Mare, care a constuit poduri şi pavat drumuri pentru a uşura transportul vinului precum şi pivniţe adânci pentru păstrarea acestuia. În lucrarea sa "Descriptio Moldaviae", Dimitrie Cantemir spunea "şi vinul cel mai bun se face la Cotnari şi îndrăznesc să-l consider superior tuturor celorlalte vinuri din Europa". Vinul emblemă este Grasa de Cotnari, care în 1900, la Expoziţia Mondială din Paris a fost premiat cu o medalie de aur şi de atunci a dobândit numele de "Floarea României". Alte soiuri de vinuri din podgoria Cotnari sunt:

- Fetesca albă - vin demidulce sau dulce;

- Tămâioasa Românescă (Busuioacă de Moldova) - vin dulce aromat;

- Frâncuşă (Ţârţară) - vin alb, sec nervos, cu o bună aciditate;

- vin sortiment - plasat în categoria vinurilor demidulci şi dulci cu următoarea combinaţie: (30% Grasă, 30% Fetaească Albă, 30% Frâncuşă, 10% Tămâioasă românescă).

Există de altfel şi un mic muzeu în care sunt expuse unelete primitive de fabricare a vinurilor şi alte materiale scrise despre vie.

La Cotnari vizitatorii se pot bucura de degustări de vinuri alături de tot felul de mâncăruri tradiţionale, tipice zonei.

Aceste resurse pot fi valorificate prin dezvoltarea turismului viticol, care în prezent este slab valorificat. Promovarea unei asemenea forme de turism va fi stimulată şi de punerea în practică a unui traseu naţional aflat în prezent în fază de propunere, intitulat "Drumul vinului ", un segment al acestuia vizând şi partea de NE a ţării, incluzând şi podgoria Cotnari.

Deleni - amplasat la numai 7 km. de oraşul Hârlău, comuna este renumită pentru calitatea aerului şi a apei, livezile de pomi fructiferi şi viţa de vie, ce fac parte din zona Cotnari - Hârlău precum şi pentru salba de lacuri. Având în vedere şi prezenţa vestigiilor istorice şi arheologice putem considere că localitatea prezintă suficiente atuu-uri pentru a fi dezvoltată ca staţiune de inters local.

În forajul Deleni - Hârlău se găsesc izvoare de apă minerală similare cu cele de la Nicolina. Acestea sunt ape clorosodice si clorocalcice, uşor radioactive, cu o mineralizatie foarte ridicată, variind între 57,78 g/kg şi 63,69 g/kg, din care 25,11- 43 g/kg NaCl şi 16-30 g/kg CaCI2, la care se adaugă conţinuturi reduse de NaCI2, SO4Ca şi Ca(CO3H)2.

Satul Pârcovaci din componenţa comunei dispune de izvoare de ape minerale precum şi de un climat favorabil pentru amplasarea în zonă a unui obiectiv sanatorial şi construirea şi amenajarea unor căsuţe de vacanţă destinate curei de reconfortare.

În localitatea Deleni există izvorul “Deleni Fierbătoarea”, administrat de R.A. Apemin.

Aerul curat este datorat prezenţei pădurii de pe Dealul lui Holm, cu rolul complex pe care îl are în ameliorarea climatului şi regimului hidrologic al apelor, protecţia solului, precum şi pentru potenţialul turistic şi de agrement. Prezenţa pădurii a influenţat pozitiv mediul menţinând şi conservând cât mai aproape de starea naturală multe din componentele acestuia. Pădurile ce se extind din zona Hârlău pot fi valorificate prin realizarea unor spaţii de cazare de tip camping /căsuţe de vacanţă precum şi a unor unităţi de alimentaţie publică în vederea dezvoltării turismului de agrement şi sfârşit de săptămână precum şi a turismului de tranzit, având în vedere proximitatea faţă de artera rutieră DN 28B). Ele sunt completate de importante suprafeţe ocupate de vii şi livezi.

În afară de prezenţa apelor minerale şi a masivelor împădurite dintre obiectivele turistice naturale mai pot fi menţionate:

- două parcuri dendrologice în localitatea Maxut:

• Domeniul Ghica Polizu de 1‚5 ha;

• Domeniul Ghica (Spitalul de copii Deleni) cu suprafaţa 3,50 ha;

- parc de agrement la cota 518 m pe Dealul lui Holm în localitatea Poiana;

- lac pentru pescuit sportiv în localitatea Poiana.

Ca mărturie a bogatului trecut istoric stau numeroasele vestigii istorice şi de arhitectură care conferă zonei un plus de atractivitate. Dintre acestea pot fi menţionate: Ansamblul Curţii Boieresti (Feredeni), Ansamblul Cantacuzino-Deleanu (Deleni), Hanul din sec. XVIII (Deleni) şi Schitul Lacuri (Schitul Deleni-Sihăstria) din Codrul Delenilor cu Biserica Sf.Nicolae (Deleni).

La acestea se adaugă şi practicarea meşteşugurilor, respectiv vase din ceramică neagră - de la Deleni care nu fac decât să sporească farmecul şi imaginea zonei.

Toate acestea presupun rezolvarea unor probleme prioritare. Pe de o parte de este vorba de accesibilitate ceea ce impune dezvoltarea căilor de acces (DJ 281 Belceşti-Bahlui, DC 144 Bahlui-Cotnari, DC 135 Cotnari-Horodiştea) către aceste obiective şi îndeosebi dezvoltarea accesibilităţii către zona Cucuteni - Băiceni, relativ izolată în prezent datorită stării precare a drumurilor.

Inexistenţa şi/sau starea proastă a spaţiilor de cazare poate fi într-o oarecare măsură compensată prin dezvoltarea agroturismului, respectiv crearea unor pensiuni turistice, agroturistice şi clasificarea acestora pentru a putea fi incluse în circuitul turistic. Turismul rural poate atrage turişti pentru aerul curat, consumul de alimente proaspete şi preparatele dîn gastronomia ţărănească, pentru utilizarea apelor minerale în scopuri balneo-terapeutice (cura internă şi externă), pentru cunoaşterea şi chiar studierea obiectivelor istorice şi arheologice (muzeu, biserici monument istoric, aşezări ce aparţin epocii neolitice). Prin aceasta, dorindu-se satisfacerea dorinţelor clienţilor-turişti prin seviciile oferite acestora, turismul rural constituie un factor de dezvoltare economică şi deci posibilitatea relansării economice a comunei

Pe scurt, se poate spune că zona deţine un potenţial natural şi, mai ales, antropic deosebit, necesar pentru îndeplinirea unui turism complex: cultural şi religios, ştiinţific, de odihnă şi recreere, climateric, agroturism. Datorită vestigiilor arheologice unice în ţară şi chiar în străinătate, zona este vizitată de turişti şi specialişti români şi de peste hotare.

ZONA STRUNGA – MICLĂUŞENI - TREI IAZURI – MIRCEŞTI

Zona atrage atenţia îndeosebi datorită potenţialului balneoclimateric al staţiunii Strunga. Valorificarea presupune în primul rând atragerea de resurse financiare în vederea dezvoltării unei baze moderne de tratament pe principiul "totul sub acelaşi acoperiş" şi a dotărilor în scop terapeutic, în prezent inexistente.

Singura staţiune de tratament balneo-climateric din regiune, necesită amenajarea unor spaţii de cazare corespunzătoare.

Din acest motiv, apar ca necesare:

- repararea şi reamenajarea vilelor şi pavilioanelor existente

- gruparea tuturor modulelor terapeutice în prezent dispersate în staţiune şi comună;

- echiparea cu aparatură completă care să înlocuiască aparatele uzate şi învechite, cu module de balneaţie, de hidrokinetoterapie modernă, sală de gimnastică medicală, fitness

- amenajarea pădurii limitrofe ca parc balnear;

Datorită prezenţei parcurilor (unul natural de 8,5 ha cu bănci şi umbrare şi unul turistic de 5 ha cu arbori exotici şi seculari) şi a iazului natural, precum şi a amfiteatrului natural Poiana care poate fi amenjat pentru desfăşurarea unor spectacole în aer liber, Strunga poate deveni un important punct de atracţie pentru odihnă şi agrement. La aceasta se adăugă şi existenţa în zonă a altor obiective turistice la Hăbăşeşti şi Fedeleşeni. În acest scop se impune realizarea unor dotări de agrement: motel, sat de vacanţă, club (discotecă, sală de spectacole), terenuri de sport polifunţionale şi a unor dotări de alimentaţie publică şi comerciale.

Relansarea şi promovarea festivalului naţional "Trandafir de la Moldova" dublat de atractivitatea cadrului natural şi microclimatul specific poate conduce la creşterea fluxului turistic care a înregistrat o scădere în ultimii ani şi promovarea regiunii. Dezvoltarea pensiunilor agroturistice şi clasificarea acestora contribuie nu doar la asigurarea spaţiilor de cazare, dar şi la păstrarea caracterului rustic al zonei şi evitarea fenomenului de urbanizare. Dezvoltarea agroturismului în zonă este stimulată şi de prezenţa unor importante suprafeţe de vii şi livezi, precum şi a fermelor vegetale şi de creştere a vacilor, ceea ce oferă posibilitatea de a oferi turiştilor produse alimentare, naturale şi prospete.

Prin amenajări corespunzătoare pot fi valorificate şi izvoarele hidrominerale din localitatea Criveşti - Gura Văii ce prezintă interes balnear.

Complementar turismului de agrement şi în scop balneo-climateric poate fi promovat şi turismul cultural prin valorificarea obiectivelor cu valoare istorică şi arhitecturală, respectiv Palatul Miclăuşeni, casa-muzeu a lui Vasile Alecsandri, prin semnalizarea lor corespunzătoare şi includerea lor în trasee cu caracter cultural (spre exemplu: Tg. Frumos - Strunga - Miclăuşeni - Mirceşti). Se poate amenaja la Mirceşti o tabără (chiar o taberă tematică, cu caracter literar) pentru elevi având în vedere prezenţa cadrului natural deosebit (Lunca Mirceşti, parcurile dendrologice) şi altor obiective antropice din zonă.

Tot în scop de agrement se impune dezvoltarea punctului turistic Trei Iazuri situat pe DN 28 în apropiere de Strunga.

Zona poate fi mai bine pusă în valoare şi prin includerea ei într-o serie de trasee cum ar fi:

- Strunga - Miclăuşeni - Mirceşti - Codrii Paşcanilor;

- Strunga - Tg. Frumos - Iaşi (retur);

- Strunga - Tg Frumos - Ruginoasa - Paşcani - Tg. Neamţ - Vânători Neamţ (retur)

ZONA DOBROVĂŢ

Localitatea poate fi dezvoltată ca punct de atracţie pentru turişti având în vedere existenţa obiectivelor turistice naturale şi antropice necesare pentru îndeplinirea de funcţii turistice complexe (religios, sportiv, odihnă şi recreere, agrement, agroturism).

Problema spaţiilor de cazare poate fi parţial rezolvată şi prin dezvoltarea în zonă a agroturismului, care ar contribui la sporirea farmecului regiunii, mai ales că aici continuă să se practice meşteşugurile tradiţionale (ţesutul covoarelor, pielărie, blănărie, etc) care pot fi valorificate prin comercializarea obiectelor artizanale şi participarea la târguri şi expoziţii locale sau naţionale.

Pădurea reprezintă o importantă resursă naturală a comunei, atât pentru produsele pe care le oferă (resurse forestiere,cinegetice ş.a.) cât şi pentru rolul complex pe care îl are în ameliorarea climatului şi regimului hidrologic al apelor, protecţia solului, precum si pentru potenţialul turistic şi de agrement. În afară de aerul curat, ca factor natural de cură, zona poate fi promovată şi pentru efectuarea de drumeţii. Amplasată pe drumul judeţean 241 între Pietrărie şi comuna Dobrovăţ, face legătura cu zona Bucium - Repedea - Poieni la nord şi cu zona Bârnova - Dumbrava la sud prin pădurea Dobrovăţ. Prezenţa rezervaţiilor forestiere şi a pârâului Dobrovăţ oferă posibilitatea practicării vânătorii şi a pescuitului.

Valorificarea cadrului natural deosebit de plăcut, poate fi completată cu valorificarea posibilităţilor turistice oferite de obiectivele naturale (Rezervaţii forestiere: Poieni şi Pietrosu, Parcul dendrologic Domeniul Coroanei Dobrovăţ) şi antropice, respectiv Mănăstirea Dobrovăţ. Aceasta a fost ridicată în anul 1503 de câtre domnitorul Ştefan cel Mare şi este foarte interesantă şi valoroasă din punct de vedere istoric si artistic. Din ansamblul ei de construcţii nu s-a mai păstrat pânâ astăzi decât biserica. lnteriorul ei a fost pictat pe un fond albastru de Voroneţ la anul 1529, în timpul lui Petru Rareş.

ZONA PAŞCANI – MOŢCA

Zona prezintă potenţial pentru dezvoltarea :

- turismului de tranzit - important nod de cale ferată aflat pe axele de penetraţie spre Iaşi, Carpaţii Orientali, Bucureşti, Delta Dunării, Marea Neagră, situat în apropiere de DE 20, oraşul Paşcani şi-ar putea spori funcţia turistică prin amenajarea corespunzătoare a spaţiilor de cazare, îmbunătăţirea calităţii şi diversificarea serviciilor oferite de către acestea.

În plus, este necesară şi echiparea cu dotări turistice şi de agrement, atât în cadrul oraşului, cât şi în alte zone aflate în vecinătatea acestuia, respectiv Moţca şi Ruginoasa.

- turismului de agrement şi de sfârşit de săptămână prin amenajarea şi dotarea corespunzătoare a spaţiilor de cazare şi unităţilor de alimentaţie publică din zonele împădurite de la Moţca (Codrii Paşcanilor) precum şi de pe culoarul Siretului, lacul Blăgeşti, acumularea Paşcani;

- turismului cultural - prin semnalizarea corespunzătoare şi promovarea obiectivelor turistice naturale şi antropice din zonă, îndeosebi prin includerea lor în cadrul unor trasee cu diferite tematici (cultural, religios, de odihnă şi agrement).

În afară de acestea, mai pot fi identificate o serie de alte zone care prezintă potenţial turistic în prezent nevalorificat, dar cu posibilităţi multiple de valorificare. În această categorie pot fi menţionate următoarele:

ZONA MĂDÂRJAC – POPEȘTI - SINEŞTI

Zonă împădurită, deosebit de pitorească, care poate constitui un important punct de atracţie pentru turişti. Dintre obiectivele turistice pot fi menţionate:

Obiectivele naturale:

- de interes naţional : Pădurea Frumuşica 97,30 ha.

- de interes local : Rezervaţia forestieră Gheorghiţoaia - 202,3 ha.

Obiective antropice:

- Biserica Adormirea Maicii Domnului a fostului schit 1785 - sat Mădîrjac;

- palatul Cantacuzino Pașcanu din Popești

Valorificarea potenţalului zonei presupune găsirea surselor de finanţare necesare pentru amenajarea zonei prin racordarea şi modernizarea căilor de acces şi construirea de spaţii de cazare (motel şi căsuţe de vacanţă) şi a unităţilor de alimentaţie publică, întrucât acestea nu există în prezent Într-o etapă următoare se impune şi valorificarea nămolurilor de aici. Poate fi promovată prin includerea în cadrul unor trasee tematice, îndeosebi cu caracter cultural şi religios (Podu - Iloaiei - Popeşti - Mădârjac) datorită numărului mare de obiective de cult din zonă. Face parte din categoria acelor zone care pot fi propuse a deveni în perspectiva mai îndepărtată zone sau centre turistice, eventual în legătură cu construirea autostrăzii, aflată în fază de proiect în prezent Roman - Iaşi - Bălţi precum şi cu înfiinţarea acumulării Ghideon din apropiere.

ZONA VICTORIA

Aflată pe traseul spre punctul vamal Sculeni, zona poate fi amenajată nu doar ca punct de tranzit, dar şi în scop de agrement prin punerea în valoare a obiectivelor naturale (Pădurea Icuşeni şi balta Teiva Vişina) precum şi a monumentelor istorice (Biserica Sf. Nicolae 1830 - sat Luceni, Biserica Sf. Nicolae 1825 - sat Sculeni).

La vest de satul Victoria, în dreapta râului Jijia se află un foraj ce debitează apă minerală puternic sulfuroasă. Forajul este dispus în câmpia Jijiei inferioare în apropiere de Dealul Stânca şi Cotu lui Ivan. Apa minerală provenită din foraj, prin compoziţia chimică şi proprietăţile organileptice se aseamănă cu apele de la Drânceni (jud. Vaslui), situate în apropierea râului Prut şi cele de la Nicolina - Iaşi. Pe firul de scurgere a izvorului se formează un nămol negru, asemănător celui din staţiunea Nicolina, atât în ceea ce priveşte caracteristicile fizico-chimice şi biologice. Din aceste motive, se propune amenajarea în viitor aici a unei micro-staţiuni balneare de interes local.

Pentru promovarea zonei în scop de agrement se poate amenaja plaja în spaţiul dintre foraj şi râul Jijia şi un debarcader pe malul râului, precum şi a infrastructurii de cazare, reprezentată în prezent de pensiunile turistice (pensiunea "Ursan" - categ. 1 floare, care dispune de patru locuri de cazare) precum şi construirea unui motel, camping şi căsuţe de vacanţă. O soluţie la problema spaţiilor de cazare o reprezintă dezvoltarea agroturismului, respectiv înfiinţarea pensiunilor agroturistice.

LUNCILE RÂURILOR SIRET ŞI PRUT - se impune găsirea unor soluţii de realizare a unor investiţii pentru dotări (campinguri, baze de agrement şi sport, alimentaţie publică) care să exploateze cadrul natural deosebit la nivel local (punerea în valoare a peisajelor) precum şi pentru asigurarea unor condiţii propice pentru practicarea pescuitului şi vânătorii, organizarea unor competiţii sportive cu acest profil pentru o mai bună promovarea a zonei la nivel local, atragerea investiţiilor şi finanţărilor.

Amenajările turistice din zona Luncii Prutului trebuie să ţină cont şi de faptul că, respectiva este declarată zonă de interes naţional (de valoare excepţională).