Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritară 5

Monumente

Statuia lui Ştefan cel Mare

Amplasată în faţa Palatului Culturii, statuia este opera sculptorului francez Emanuel Fremiet, autorul memorialului Jeanne d’Arc din Paris (Rue Rivoli). Inaugurarea ei are loc la 5 iunie 1883, în prezenţa Regelui Carol I, care a afirmat cu această ocazie : "Incredinţez Iaşilor, Leagănul Unirei, această statuie, împreuna cu două tunuri, udate cu sângele preţios al generaţiei prezente, spre a le păzi ca un sfânt odor, în onoarea Neamului Românesc " . Cele două  tunuri au fost folosite de ostaşii români în războiul pentru Independenţă din 1877-1878. Soclul din marmură roz de Carrara  prezintă două altoreliefuri din bronz : Lupta de la Codrii Cosminului - 1497 şi Lupta de la Podu Inalt – 1475.

Grupul statuar al voievozilor

Ansamblul statuar situat în parcul Casei de Cultură a Studenţilor cuprinde următorii voievozi: Dragoş Vodă şi Alexandru cel Bun, Ioan Vodă cel Viteaz şi Petru Rareş, Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul, Vasile Lupu şi Dimitrie Cantemir. Iniţial în locul lui Ioan Vodă cel Viteaz se află Carol I, iar în locul lui Petru Rareş se află Ferdinand I .

OBIECTIVE TURISTICE NATURALE

Parcul Copou

"Te salut oraş-grădină, cu conture iluzorii, străjuit de patru dealuri încărcate de podgorii"

Căptuşit cu o întreagă pădure de copaci, Copoul se numea la începutul îndelungatei sale existenţe "Podu Verde" căci trecea printre vii, grădini şi livezi străpunse, ici colo, de acoperişul unui conac boieresc.

"Uliţa aristocratică a Copoului" este un cartier în Iaşi, aflat pe dealul cu acelaşi nume, ce s-a dezvoltat în sus de uliţa Podul Hagioaiei, începând din sec. XVIII, cuprinzând trei părţi: Muntenimea de Jos, Muntenimea de Mijloc şi Muntenimea de Sus.

Frumoasa înzestrare a dulcelui târg e şi Grădina Copou, cea mai veche din Iaşi. Grigore Ghica, domnitor cu pricepere şi blândeţe, căruia îi plăcea şi voia bună, ridica la Copou un foişor de odihnă şi desfătare în stil turcesc, lui revenindu-i meritul de a introduce Copoul în atentia boierilor invăţaţi până atunci cu plimbările la Bucium şi Galata.
Nevoia de a avea o grădină publică se resimţea. Astfel lucrările de amenajare a parcului au început în 1833 sub îndrumarea domnitorului Mihail Sturza.

Centrul parcului adăposteşte "Obeliscul cu lei" sau "Monumentul Legilor Constituţionale" ridicat după planurile lui Gh. Asachi în cinstea generalului rus Pavel Kiseleff şi a reformelor introduse de acesta în Moldova. Puţini ştiu că în Obeliscul cu lei se bănuieşte că exista un document organic de pe vremea lui Al. I. Cuza.

Paşii poetului Eminescu mai dăinuie încă prin prezenţa "Teiului lui Eminescu" ce "capată valoarea unui monument viu, cel mai preţios poate, din câte s-au închinat marelui şi nefericitului poet." Teiul uriaş, bătrân de 100 ani îşi deschide florile în fiecare primăvară semn că romantismul şi poezia nu au murit încă. Ani la rând a pândit în parc perechea de îndrăgostiţi Eminescu, Veronica Micle rămânând şi astăzi mărturie nescrisă a iubirii lor.

Plutind jucăuşi prin aer, fulgii pufoşi de nea, florile de tei, frunzele aurii de toamnă mângâie chipul de bronz al lui Eminescu, aşezat în faţa teiului, brăzdat de încercările aspre ale vieţii tumultoase.

Nu departe de bustul lui Eminescu, pe "Aleea Junimea" se află şi bustul din bronz al Veronicăi Micle, preaiubita poetului, şi ale membrilor Junimii: Ion Creangă (autor I. Dimitriu), Nicolae Gane (I.Irimescu), C.Negruzzi, Ciprian Porumbescu (I. Bârleanu).
În 1989 se deschide în parc şi un Muzeu Mihai Eminescu, conceput de arhitectul Virgil Onofrei. Anual are loc în Grădina Copou târgul naţional de ceramică "Cucuteni" ce adună meşteri olari din toata ţara, fiecare cu obiecte de artă dintre cele mai frumoase şi mai cu migală lucrate.

Gradina Botanică

Existenţa Grădinii Botanice din Iaşi are o istorie zbuciumată care a parcurs o perioadă de peste un secol până să ajungă aşa cum o vedem şi o admirăm noi astăzi.

Alături de alte priorităţi culturale emanate din vechea capitală a Moldovei un loc deosebit îl ocupă şi înfiinţarea la Iaşi, în anul 1856, a primei Grădini Botanice din România, de către medicul si naturalistul Anastasie Fătu, mare patriot, filantrop şi om de cultură.

Amplasată pe un teren cumpărat din fonduri proprii în apropiere de Rapa Galbenă, avea să fie pentru mulţi ani un important centru cultural pentru tineretul studios din Iaşi care avea posibilitatea de a studia botanica pe material viu, dar şi un mijloc de instrucţie şi educaţie pentru toţi iubitorii naturii.

In 1873, Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi înfiinţează o a doua gradină botanică, în apropiere de cea veche. Sarcina de organizare a acesteia revine lui Dimitrie Brandza, iar majoritatea plantelor au fost donate de către Anastasie Fătu. Unele dintre plantele cultivate atunci mai există şi astăzi, în curtea Muzeului de Istorie Naturală.
In 1870, Universitatea "Al.I. Cuza" hotărăşte să construiască ea insăşi o grădină botanică, în spaţiul actual al Institutului de Medicina şi Farmacie, care este extinsă în 1876. Dar, pentru că nici acum aceasta nu corespundea standardelor de învăţământ, se planifica crearea uneia în spatele Palatului Culturii, care însă nu este finalizată din lipsa de fonduri, iar ulterior din pricina Primului Război Mondial.

Astfel, în 1921, profesorul Al. Popovici înfiinţează o grădina botanică nouă în spatele clădirii Universităţii noi, unde construieşte şi mici sere, folosite pentru creşterea plantelor tropicale. Această locaţie se păstrează pentru mai bine de 40 de ani, până în 1963. In acest an se hotărăşte mutarea grădinii în spaţiul actual, pe Dealul Copoului, pentru ca aceasta să satisfacă cerinţele de invăţământ. Astăzi, Grădina Botanică din Iaşi acoperă o suprafaţă de aproximativ 100 de hectare.

MONUMENTE ISTORICE IASI

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_monumentelor_istorice_din_jude%C8%9Bul_Ia%C8%99i

REZERVATII IASI

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_rezerva%C8%9Biilor_naturale_din_jude%C8%9Bul_Ia%C8%99i

MONUMENTE ALE NATURII

http://calatorii.myfreeforum.ro/t919-monumente-ale-naturii-eco-monumente

CONACE IASI - https://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Conace_%C3%AEn_jude%C8%9Bul_Ia%C8%99i

PALATE IASI

https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_palate_din_Rom%C3%A2nia#Jude.C8.9Bul_Ia.C8.99i

MANASTIRI IASI

http://www.crestinortodox.ro/manastiri/Iasi/

PODGORII IASI

https://ro.wikipedia.org/wiki/Podgorii_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia#Ia.C8.99i

PARCURI DE AGREMENT IASI

http://www.hamak.ro/, https://ro.wikipedia.org/wiki/Hanul_Trei_Iazuri , http://www.turism-iasi.ro/?id=314

Balti de Pescuit Iasi http://www.topbalti.ro/locuri-de-pescuit/balti/is.aspx

ZONE TURISTICE ÎN JUDEȚUL IAȘI

ZONA BÂRNOVA - BUCIUM - REPEDEA - POIENI

Comuna Bârnova face parte din categoria localităţilor administrativ teritoriale cu concentrare mare de obiective turistice naturale şi antropice.

Obiective turistice naturale - Conform Hotărârii nr.8 / 1994 a Consililui Judeţea Iaşi cu privire la instituirea unor arii protejate, în teritoriul comunei Bârnova au fost identificate:

- Rezervaţia paleontologică Repedea - protejează fauna fosilă pe care o conţin calcarele oolitice de Repedea, localizată la limita de nord-est a satului Pietrăria pe o suprafaţă de 4.98 ha;

- Aria avifaunistică Repedea-Bârnova - cuprinde masivul forestier cu acelaşi nume în care sunt ocrotite 120 de specii de păsări;

- Parcul dendrologic al Domeniului Inculeţ - păstreză elemente floristice valoroase ce necesită a fi protejate ( monumente ale naturii ): 1 stejar de 150 de ani, 1 salcâm japonez şi 2 nuci negri de 100 de ani;

- Monumente ale naturii - tei argintiu la Măn. Bârnova de 350 ani, 2 tei argintii de 150 de ani şi un castan de 150 de ani - în satul Vişan, 3 stejari de 150 de ani - stejarii lui Movilă -, un stejar de 200 de ani - în satul Cercu -, 2 stejari de 300 de ani - pe propritatea Potop/satul Bârnova;

- Perimetre speciale forestiere - trupuri de pădure cu rol de protecţie, în special pentru protecţia solului, localizate la sud şi nord de satul Păun, în lungul DJ 247 spre Iaşi.

Obiective turistice antropice - Localitatea Bârnova se caracterizează printr-o concentrare foarte mare de patrimoniu construit cu valoare culturală de interes naţional prin prezenţa Ansamblului Mănăstirii Bârnova, clasificat ca monument istoric de valoare naţională excepţională.

În comună se mai întâlnesc valori cultural-istorice de importanţă naţională şi locală, Biserica Sfinţii Apostoli (satul Păun) - monument istoric şi ansamblu de clădiri ce au constituit Domeniul Inculeţ, arie protejată conf. Hot. 8 / 1994 şi Mănăstirea Piatra Sfântă (Schitul lui Tărâţă), din secolele XVIII - XIX (Sat Pietrăria).

Bârnova este deja intrată în tradiţia locurilor pentru agrement şi practicarea sporturilor de iarnă putând fi amenajată ca staţiune turistică de interes local. Pentru aceasta se impune:

- modernizarea structurilor de cazare existente pentru ca cca. 1.000 - 1500 de persoane să poată petrece sfârşitul de săptămână aici, oferind totodată condiţii de odihnă şi agrement. Baza de cazare este reprezentă în prezent de Cabana Bârnova (comuna Grajduri) ce dispune de 20 de locuri precum şi de pensiunile agroturistice cu alte 70 de locuri. În afara acestora, în zonă se mai află un camping la Schitu-Duca cu o capacitate de 38 de locuri. Asigurarea unor noi spaţii de cazare de genul căsuţe de vacanţă, camping, motel concomitent cu unităţi de alimentaţie publică trebuie să asigure condiţii propice pentru petrecerea concediului de odihnă, atât în perioada de iarnă câ şi de vară, şi pentru realizarea de drumeţii la Dobrovăţ, Poiana cu Cetate, Bârnova - sat.

Odihna, aerul curat, consumul de alimente proaspete (inclusiv cura de legume şi fructe), degustarea vinurilor, rachiurilor, a unor preparate din gastronomia ţărănească sunt argumente serioase pentru practicarea turismului rural şi dezvoltarea agroturismului (Păun, Pietrăria, Poieni, Schitu Duca, Grajduri, Ciurea).

- amenajarea unei pârtii de schi (respectiv omologarea acesteia) şi de bob, precum şi a altor terenuri pentru practicarea sporturilor pe timp de iarnă dar şi a unor terenuri pentru baschet, tenis, minigolf pentru perioada de vară. În aceste condiţii promovarea zonei se poate realiza şi prin organizarea de competiţii sportive cu caracter local/regional.

- promovarea zonei prin includerea ei în ofertele turistice precum şi ca parte componentă a unor trasee :

- Pietrăria-Poieni-Schitu Duca-Grajduri-Ciurea;

- Păun - Goruni - Chicera - Poieni - Schitu Duca – Blaga - Dumitreştii Gălăţii - Pocreaca - Dobrovăţ;

La 2 km de Bârnova se află satul Poiana cu Cetate, într-un cadru natural deosebit. La marginea satului, în poiana cu acelaşi nume se află ruinele unei cetăţi din vremea lui Ştefan cel Mare. Zona care oferă posibilitatea practicării schiului şi săniuşului precum şi prezenţa monumentului istoric care necesită restaurări este propice pentru amplasare unei tabere de vară şi de iarnă pentru tineri (pentru sport, drumeţii, restaurare cetate pentru cei pasionaţi de istorie). În afară de tabără mai poate fi amenajat în zonă un teatru în aer liber în scop de agrement.

Având în vedere aspectele mai sus menţionate putem spune că zona dispune de potenţialul natural şi antropic necesar pentru dezvoltarea funcţiilor turistice complexe: de odihnă şi recreere, agroturism, climatism, turism cultural şi turism ştiinţific.

A intrat în tradiţia ieşenilor de a se deplasa în timpul liber spre acestă zonă dispunând de mijloace de deplasare în comun, acces bun pentru deplasarea cu maşinile personale. Zona dispune de un masiv împădurit dezvoltat, cu amplasamente favorabile pentru toate tipurile de activităţi recreative precum şi de locuri de cazare oferite de Motelul Bucium. Mai mult pot fi organizate de aici drumeţii spre alte zone precum : Bucium - Repedea - Păun - Poieni sau Dobrovăţ .

Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de agrement se impun o serie de investiţii precum:

- amenajări adecvate ale zonelor în aer liber (adăposturi, locuri pentru picnic, închirieri de şezlonguri, umbrele, etc);

- dotări pentru practicarea sporturilor (terenuri de tenis, volei, bedminton);

- dezvoltarea capacităţilor de cazare (căsuţe de vacanţă) precum şi camping;

- dezvoltarea unităţilor de consum (în zona viilor)

- teatru în aer liber (Pietrărie);

ZONA ARONEANU – DOROBANŢ

Amplasată în apropierea municipiului Iaşi, într-o ambianţă naturală foarte plăcută (relief colinar, păduri, lacuri, livezi) dispune de un potenţial de atracţie turistic şi un habitat deosebit.

Zona poate fi amenajată ca important centru de agrement şi sportiv al municipiului Iaşi datorită prezenţei zonelor împădurite (pădurea Ghiorghiasa), izvoarelor de apă minerală (Aroneanu I, II, III), a lacurilor precum şi a obiectivelor istorice şi culturale. În vederea promovării zonei şi atragerii unui număr mai mare de turişti se pot întreprinde o serie de măsuri:

- asigurarea accesibilităţii (respectiv pietruire DC15 şi a drumurilor comunale care asigură accesul spre obiective);

- amenajarea lacurilor; Lacul Aroneanu 1 oferă prin lungimea şi lăţimea sa posibilitatea amenajării unei piste pentru desfăşurarea sporturilor nautice de agrement şi de performanţă. Lacul Aroneanu 2 poate fi amenajat ca pepinieră piscicolă cu posibilităţi de agrement şi piscicultură.

Pentru agrementarea zonei se propune împădurirea versantului stâng al lacului Aroneanu 2, având rol de stabilizare a terenului şi crearea de liziere - perdele de protecţie între şosea şi malul lacurilor, unde poate fi amenajat ca loc de popas pentru plajă şi odihnă.

Pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor de sport nautic şi odihnă de scurtă durată (sfârşit de săptămână) se impune:

- amenajarea plajelor pe malul lacurilor;

- modernizarea şi echiparea corespunzătoare a bazei sportive de canotaj Dorobanţ (eventual dezvoltarea unei baze de cantonament pentru sportivi );

- dezvoltarea unităţilor de cazare.

- promovarea zonei, a obiectivelor istorice şi culturale (Biserica Sf. Nicolae, ruinele fostului palat al Roznovanilor) dar şi din punct de vedere sportiv, în vederea efectuării cantonamentelor şi organizării de concursuri sportive;

Potenţialul ambiental plăcut reprezentat de relief, pădure, lacuri vii şi livezi specifice acestei zone oferă posibilitatea practicării pescuitului, vânătorii, sporturilor nautice precum şi a drumeţiilor. În acest sens poate fi propus ca traseu turistic Iaşi - Aroneanu. Străbătut de drumul comunal propus spre amenajare dă posibilitatea vizitării monumentului istoric Biserica Sf. Nicolae, drumul continuând spre pădurea Aroneanu. De pe acelaşi traseu se ramifică drumul care duce spre lacurile Aroneanu I şi II, continuând mai departe spre nord la Stânca Roznovanu unde pot fi vizitate ruinele fostului Palat al Roznovanilor, care a contiunat cea mai mare şi mai bogată bibliotecă din ţară vestită prin volumele sale din sec al XIX-lea. În imediata apropiere a comunei se află complexul natural creativ al municipiului, pădurea şi salbe de lacuri Ciric precum şi clubul sportiv aeronautic "Moldova" Iaşi.

ZONA DUMBRAVA

Pe drumul judeţean 248 Dobrovăţ la 9 km. de la ieşirea din Iaşi, în apropierea satului Dumbrava se află iazul Ciurbeşti cu o suprafaţă de cca. 6 ha. În afara cadrului naţional plăcut, în zonă mai pot fi vizitate o serie de obiective turistice (rezervaţii arheologice - aşezarea dacică "Dealul Dumbrava", "Lunca Ciurei", Biserica Sf. Nicolae - sat Ciurea, Biserica Sf. Gheorghe - Piciorul Lupului ş.a.). Trebuie menţionat faptul că Biserica fostului Schit Hlincea cu hramul Sf. Gheorghe (sec XVI) este considerată ca fiind un monument istoric de valoare excepţională.

Amenajarea zonei pentru petrecerea sfârşitului de săptămână este necesară pentru a oferi o zonă de agrement populaţiei din cartierele apropiate de la marginea Iaşului.

Pe lângă infrastructura de cazare sunt necesare şi dotări de agrement precum teren pentru camping, restaurant, plajă, ştrand şi eventual o bază de canotaj. Condiţiile oferite de cadrul natural sunt propice pentru practicarea canotajului, înnotului astfel încât se poate amenaja o bază sportivă de cantonament, un club pentru canotaj.

Plaja, jocurile sportive, pescuitul canotajul oferă posibilitatea unei odihne active îndeosebi pe timpul verii. În acest anotimp pot fi organizate şi drumeţii (un exemplu de traseu poate fi cel propus la zona Bârnova, cu extindere însă până la Hlincea). Iarna se poate poate practica patinajul.

ZONA BREAZU

Amplasată la nord de municipiul Iaşi, pe drumul judeţean D.J. 248, zona Breazu face parte din teritoriul preorăşenesc ieşean ca spaţiu plantat cu funcţii multiple: protecţie, microclimat, extinderea zonelor verzi intravilane, agrement (existenţa pădurii de agrement de folosinţă generală).

În vederea dezvoltării ca zonă de agrement pot fi propuse o serie de dotări precum:

- pârtie de schi şi săniuţe;

- terenuri de sport (volei, handbal, baschet, badminton);

- camping şi unităţi de alimentaţie publică;

ZONA CUCUTENI - COTNARI – HÂRLĂU - DELENI - PÂRCOVACI

Zonă deosebit de atractivă din punct de vedere turistic al cărei potenţial este însă slab valorificat.

Cucuteni - Situată la aproximativ 60 de km. de municipiul Iaşi, vatră istorică a civilizaţiei "Cucuteni" şi a altor vestigii istorice, accesibilă pe DN 28 şi DJ 118, comuna constituie un punct de atracţie pentru turişti atât pentru petrecerea timpului liber dar şi pentru tratament.

Astfel, pentru dezvoltarea turismului în scop de tratament poate fi dezvoltată zona satului Băiceni unde au fost idenficate surse hidro-minerale. Satul face parte din comuna Cucuteni, fiind situat în partea de vest a judeţului, la 12 km. de Tg. Frumos şi 60 km. de municipiul Iaşi. Spre vest de acestă localitate se întinde platoul structural al Laiului iar spre N, NE şi E se află prelungirea Dealului Stroieşti - Osoi. Din punct de vedere climatic, se manifestă un caracter de adăpost cu însorire puternică. În ceea ce priveşte factorii naturali, au fost semnalate, identificate şi analizate un număr de 9 izvoare, din care doar două îşi menţin interesul balnear: izvorul P. Poni şi Cetăţuia. Aceste izvoare sunt caracterizate ca ape sulfuroase, bicarbonate, sodice hipotone. Celelalte 7 surse provin din fântâni insuficient amenajate şi neprotejate.

Bioclimatul localităţii considerat după ansamblul caracteristicilor sale şi a înălţimilor ocrotitoare prezintă evidente avantaje balneare şi turistice. Sub raport turistic vine în considerare staţia arheologică Cucuteni de importanţă europeană.

În concluzie, apele minerale curative, elementele peisagistice şi fondul arheologic de valoare europeană reprezintă suficiente motivaţii pentru a dezvolta aici un complex balneo-cultural cu o serie de secţiuni precum:

- balneoterapie;

- spaţii cazare cu funcţie sanatorială şi ca popas turistic;

- laborator arheologie cu sală muzeală de prezentare;

- dotări pentru alimentaţie şi agrement;

Localitatea poate fi amenajată pentru a deveni o microstaţiune balneară de inters local. Aceasta presupune construirea unui hotel dotat cu echipamentul necesar, restaurant precum şi cu dotări de agrement: terenuri de sport, amenajarea parcuri, club cu discotecă, sală de spectacole.

Zona se remarcă şi prin gama diversificată de obiective turistice dintre care pot fi menţionate:

- vestita civilizaţie “Cucuteni”, care confirmă faptul că această localitate a fost locuită încă din perioada neolitică şi până în sec. XVI-XVIII d.Hr., existând numeroase locuinţe care datează de mii de ani. Există documente care atestă existenţa localităţii încă din vremea lui Petru Aron (25 august 1454), deci 545 ani. Trebuie menţionate aici şi rezervatiile arheologice: “La Silişte”, “Cetăţuia” -aşezare din epoca neolitică (cultura eponiană), “Dâmbul morii” - aşezare din epoca neolitică (cultura eponiană).

- Muzeul arheologic Cucuteni, care adăposteşte un mormânt princiar şi alte piese importante din punct de vedere istoric şi arheologic.

- Dealul Cetăţuia - aşezare neolitică, descoperită în anul 1884 de către folcloristul ieşean Teodor Burada, cercetată din punct de vedere arheologic din acelaşi an de către specialişti români şi mai apoi de marele cercetător german Hubăr Smith;

- monumente istorice si de arhitectură : Sat Băiceni - Biserica “Sf. Voievozi” (1804), cu adăugiri ulterioare, Biserica de lemn “Sf Treime” (1808), Sat Cucuteni - Biserica “Schimbarea la faţă” (1777); Casele familiei Cantacuzino, aparţinând sec.XVII- XVIIL

- în satul Săcăreşti poate fi vizitată casa memorială a marele chimist Petru Poni;

- există un iaz piscicol (cu suprafaţa de 4,5 ha) unde se poate practica pescuitul sportiv;

- pe un teren în apropierea Mănăstirii Secu s-a construit un schit cu biserică din lemn la etaj, având unele sculpturi din lemn foarte valoroase şi importante picturi;

- în apropiere, în comuna Ruginoasa, se află vestitul palat al lui Alexandru Ioan Cuza;

Punerea în valoare a obiectivelor istorice/arheologice, a mănăstirilor se poate realiza prin semnalizarea adecvată a acestora şi promovarea lor prin includerea în oferte turistice ale agenţiilor de turism. Numărul mare al acestui tip de obiective, dublat de cadrul natural deosebit din zonă favorizează amenajarea unui sat de vacanţă / tabere pentru elevi şi studenţi şi a unei cabane, îndeosebi pentru cei intersaţi de istorie/arheologie prin parteneriate cu facultăţile de profil în vederea realizării practicii studenţeşti. Mai mult conform celor afirmate de ministrul Culturii şi Cultelor, există un program pentru reluarea săpăturilor arheologice la Cucuteni, fiind vizată revitalizarea cercetării istorice a siturilor arheologice din arealul de epocă dacică, inclusiv noi săpături şi amenajări muzeistice la Cetatea geto-dacică de pe Dealul Cătălina, lângă Cotnari.

Zona este vizată pentru promovarea unor "discrete formule turistice", cu investiţii private şi tabere de artă. Dezvoltarea ei este motivată de existenţa unui cadru natural pitoresc şi variat, cu posibilităţi de valorifîcare: izvoare de ape minerale, iazuri piscicole, terenuri pentru agricultură şi pentru construcţii de locuinţe, cariere de piatră, nisip şi argilă, condiţii pedo-climatice favorabile mai ales pentru viticultură, resurse forestiere, obiective istorice şi arheologice naţionale nevalorificate şi necunoscute. Datorită resurselor de ape minerale, monumentelor istorice, peisajului, fermelor agroturistice, viilor, pădurilor, locuinţelor şi culturilor ce aparţin neoliticului, muzeului de istorie şi arheologie -unic în ţară, accesibilităţii rutiere, comuna Cucuteni poate îndeplini funcţii turistice complexe: agroturism, odihnă şi recreere, turism cultural şi climateric.

Meşteşugurile continuă şi ele să confere zonei un plus de atractivitate. Vestita ceramică de Cucuteni, pentru că despre ea este vorba, poate fi pusă în valoare prin participarea la târguri regionale de olărit dar şi prin înfiinţarea în localitate a unei tabere cu acest specific pentru turiştii români dar şi străini.

Comuna Cucuteni poate fi dezvoltată, şi prin rezolvarea măsurilor mai sus amintite satele Cucuteni şi Băiceni pot fi atestate ca staţiuni turistice de importanţă locală.