Proiect cofinanţat drin Fondul European de Dezvoltare Regională

7.7 Sectorul apă

Politicile şi măsurile de gospodărire a apelor pot influenţa emisiile de gaze cu efect de seră, dar şi măsurile sectoriale de atenuare a schimbărilor climatice. Un volum semnificativ de emisii rezultă din operaţiuni ale staţiilor de alimentare cu apă şi de epurare a apelor uzate şi probabil vor apărea şi altele, pe măsură ce România va creşte volumul apelor uzate epurate. Există, în plus, un posibil conflict între nevoile de adaptare în sectorul alimentării cu apă şi atenuarea rezultată din potenţiale investiţii în sistemul de irigaţii pentru soluţionarea problemelor generate de lipsa de apă în agricultură. Din acest motiv, este important ca sectorul alimentării cu apă să propună obiective specifice de atenuare şi măsuri asociate, care să fie coordonate cu planurile de adaptare ale sectorului. Ar trebui propuse opţiuni de atenuare a schimbărilor climatice pentru a limita emisiile de gaze cu efect de seră cauzate de această cerere tot mai mare în alimentarea cu apă. Caseta de mai jos oferă îndrumare cu privire la posibilele zone în care se poate obţine reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul alimentării cu apă. Cu toate că analiza are la bază experienţa din SUA, are aplicabilitate considerabilă şi în România.
Principalele obiective strategice pentru atenuarea schimbărilor climatice în sectorul alimentării cu apă sunt prevăzute în continuare.

Obiectivele strategice – reducerea emisiilor de GES

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul alimentării cu apă şi a epurării apelor uzate

Contribuţia sistemelor de alimentare cu apă şi de epurare a apelor uzate se estimează că se situează în prezent la aproximativ 2% din emisiile de gaze cu efect de seră ale României. Cu toate acestea, având în vedere că extinderea disponibilităţii serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare va rămâne un sector prioritar al investiţiilor pentru asigurarea conformităţii cu cerinţele de aderare la UE, acesta este un domeniu semnificativ în care să se integreze acţiunile de atenuare a efectelor schimbărilor climatice prin asigurarea captării şi arderii metanului şi utilizarea de sisteme de pompare şi suflare eficiente energetic şi realizarea modificărilor operaţionale şi a modificărilor necesare la unităţile municipale, eficiente din punct de vedere al costurilor.

Creşterea eficienţei energetice a pompelor la sistemele mari de alimentare cu apă

Dat fiind faptul că producţia de energie electrică a României se bazează în principal pe combustibili fosili, creşterea eficienţei energetice a sistemelor de irigaţie prin pompare la scară largă poate duce la reduceri substanţiale ale emisiilor de carbon. Cu toate acestea, majoritatea sistemelor importante de irigaţii din România sunt închise în prezent, deoarece sectorul de irigaţii a renunţat la operaţiunile ce nu sunt viabile din punct de vedere economic. Prin urmare, acest domeniu nu pare a oferi un potenţial semnificativ de reducere a schimbărilor climatice în prezent, dar ar putea fi relevant în viitor.

Eficienţă energetică în staţiile de alimentare cu apă şi de epurare a apelor uzate: Linii directoare elaborate de Agenţia de Protecţie a Mediului din SUA („USEPA“)

Datele colectate în SUA arată că nivelul consumului de energie poate ajunge până la 10% din bugetul anual de operaţiuni al guvernului local. Un volum semnificativ din acest consum de energie la nivel municipal este alocat staţiilor de alimentare cu apă şi epurare a apelor uzate. Echipate cu pompe, motoare şi alte echipamente ce funcţionează 24 de ore din 24, şapte zile pe săptămână, staţiile de alimentare cu apă şi epurare a apelor uzate pot fi printre cei mai mari consumatori de energie dintr-o comunitate — şi, astfel, printre cei mai mari factori ce contribuie la totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din respectiva comunitate. La nivel naţional, energia consumată de staţiile de alimentare cu apă şi de epurare a apelor uzate reprezintă 35% din bugetul alocat de obicei energiei de către primăriile din SUA. Consumul de energie electrică reprezintă 25–40% din bugetele de cheltuieli operaţionale ale staţiilor de epurare a apelor uzate şi aproximativ 80% din costurile necesare pentru prelucrarea şi distribuirea apei potabile.

Aceste costuri aferente energiei pot fi reduse prin creşterea eficienţei energetice a echipamentelor şi operaţiunilor din staţiile de alimentare cu apă şi epurare a apelor uzate, prin promovarea utilizării eficiente a apei (astfel încât consumatorii solicită mai puţină apă, păstrând-o mai mult timp şi risipind-o mai puţin) şi prin captarea energiei din apele uzate pentru producţia de energie electrică şi căldură. Captarea energiei din apele uzate prin arderea biogazului provenit din sistemele de descompunere anaerobă, într-un sistem combinat care produce atât agent termic, cât şi energie, permite staţiilor de epurare a apelor uzate să producă parţial sau total propria energie electrică şi agent termic pentru încălzirea spaţiilor, transformându-le în consumatori de energie „net zero”.

Există o serie de oportunităţi pentru creşterea eficienţei energetice a staţiilor de alimentare cu apă şi epurare a apelor uzate. Acestea se încadrează în trei categorii: 1) modernizare echipamente, 2) modificări operaţionale şi 3) modificarea clădirilor aferente unităţilor. Modernizările la echipamente au în vedere în principal înlocuirea unor elemente, cum ar fi pompele sau compresoarele cu modele mai eficiente. Modificările operaţionale presupun reducerea cantităţii de energie necesară pentru realizarea anumitor funcţii, cum ar fi epurarea apelor uzate. Modificările operaţionale au drept consecinţă, în general, realizarea unor economii mai mari decât echipamentele modernizate, şi este posibil să nu necesite investiţii de capital. Modificările aduse clădirilor, cum ar fi instalarea unor sisteme de iluminat, a unor ferestre sau echipamente de încălzire şi răcire eficiente din punct de vedere energetic reduc consumul de energie înregistrat de construcţiile respective.

Pentru mai multe detalii, consultaţi: http://www.epa.gov/statelocalclimate/documents/pdf/wastewater-guide.pdf.